CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

10 ISTORIA TERRITORIALA
controlulli yin ellegin eloru superiore este o parte
inecessard din (wile legi...."
In acestt mods Wallace a fostil condust pe
o calle curatt sciintific& la legea une! selegiuni
,providentiale, nu maf putint fecund() in consecinte
gi nu maf putint importante ca 1ns&gf
selectiunea natural&
Materia dice ells chiart dee& art. puts
.s& dea sem& de tote, Inc& nu va fi de agiunst
Ispre a esplica pe omd, in care se manifest& in
tmodult cells' maf nerecu.sabilt o actiune con-
Uucetare a Divinit&tif.
picendt .a Divinitktiin, nof traducemtt intr'unt
limbagiu mal communt cola-co naturalistult
britannicl numesce : ,Intelleginta cea
mal inalt& a universuluf
Provedmta fiindt temelia pe care se raclic&
intregult edificit allt reactiunif omului contra
nature!, fie in annalele generale, fie in istoria
unef singure natiunf, de aci cant s& Incepemti
§i nof pentru a puts intellege deplina desfagurare
a fenomenuluf pe territoriuhl Dacia.
§ 2.
WALLACE §! DARWIN.
Sunt abia douf annf de candt Wallace espusese
pentru prima Or conclusiunea ne'ntreruptelort
selle studio antropologice in curst de
doue decennie (1).
De atunci pene ast&-4111 neminf n'a fostil in
stare de a'f sgudui demonstratiunea.
Obiectiunile cello spirituals alle de curandu
reposatuluf Claparede nu taunt decAtt o ingeniosk
glum& (2)
(1) Contribution to the Theory of Natural Selection, London,
1870, in-8. Ideia, fusese attinsli In trecdtd. de Oita, 'Wallace
cn und annd maI 'nainte Inteund articold din Quarterly
Review, 1869.
(2) La Selection naturelle, in Revue des cowrs scientifiques,
1870, p. 516 sq.
Brea, unult dintre fruntagif antropologief
aetuale, recunnoscendt maf cu sem& puterea
argumentuluf a despre nuditatea pellif umane"
(3), observ& totti-d'o-dat& a Wallace putea
s& constate nesufficiinta selectiunif naturale,
adec& presinta unef alte legs, si'n nesce straturf
animale inferiare omulul.
Negregitt c& art fi pututt s'o faca,, dec&
preoccupatiunea cugetatoruluf anglesu nu se
concentra esclusivamente assupra faptului unef
actiuni providentiale, ert nu ally or! -gi-c &rif alte
legi.
Broca gassesce c& nicf pe orang-utangt
nu'lt esplic& destullt de bine selectiunea naturalk
de or&-ce nu pate s& ni spun& pentru
ce'f lipsesce o unghe la .degetult cutare , Tint
ligamentti etc., degi art fi fostU utilt i luf
de a le ave, dup& cumt le at cell-l'alti antropoilli
(4).
Admittemti c& aga este, gi totugf nicf unult
din defectele set prisosurile orang-utanguluf,
pe ate le specific& Broca, nu india vre-o destinatiune
in prevederea unuf depArtatt viitort,
precumt este la omt prisosulu cerebrului set
defectulti peruluf, far& a ma! vorbi despre conformatiunea
mane! §i a picforuluf.
Din tote elementele demonstratiunif luf
Wallace nof ne-amt marginitt a reproduce pe
aceste doue, cerebrult ci perult, pe car! ellt-
Insugi le pune pe prima lini& gi contra c&rora
nu s'a pututti formula pene acumti nicf o obiectiune
solid&.
Celit maf interessatti a le combitte a fostt
Darwin.
(3) Revue d'anthropologie, 1872, p. 688: Son meilleur arggument
est celni gull tire de la peau de l'homme, caractbre
tnnisible dans rorigine, et it faut dire que Claparbde dans
gun article un pen vif, mail d'ailleurs remarquable, sur le livre
(de Wallace, n'a que tree-imparfaiternent r6pondu b, cette
(objection..
(4) Bulletins de la Societe d'anthropologie, 1870, p. 228-32.