CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

48 ISTORIA TERRITORIALA
cAndu 'dimensiunea unuf simplu pumnard.
Candt unit Dact isl arunca pe umerl gund/ra
contra intemperielort atmosferice §i strap
pungea cu romfa in migt-locult codrilort o
fern selbateck negregitt ellt nu se gandfa cs
aceste preti6se instruments In lupta 'I contra
natures le datoresce Indief pe de o parte gi
Fenicief pe de alta, dupa carat nu se gandia
nicf Latinulh purtandt zeghea §i lancea, §i cu atrail
mat putint ne gandimt not, departata posteritate
daco-lapna, mogtenindt tote acestea.
§
11.
COCIOABA. ARGEA. SAMCEA.
Dela vestminte gi arme, ss trecemU la paleontologia
lOcuintef.
Ne marginimt a mentiona culrentult cocioab4,
Intrebuintatt la tots Romanic In intellest
de colibk domuncula vilis, tugurium"
, dupa, definitiunea Lessiconulut
Budant (1).
Ellis correspunde din tote punturile de vedere,
prin radicalk prin suffisst i prin semnificatiune,
samscritului kutum/sjela radicala
hut, a incovaia , probabilmente slice
Pictet din causa forma rOtunde a colibel
"Si a accoperiguluf (2).
Oa din cocioaba," s'a nascuttprinvocalisarea
nasalef urn din ukativmbaD Intocmaf ca In
toaba," din tympanum", sanscritult tamp ".
Prototipuln coclobei n6stre se affla den') pe
malult Indului.
Vomit analisa mar pe largo o alta vorba
romans, alle carica migratiunf §i Incuscrirf
if daft mac milt& importanta In istoria originilorft
cultures umane.
Poporult . cello mai vechit pe termult nor-
(1) Lex. Val., 130.
(2) Pietet, II, 240.Modelltu1 de waste locuinte indiane crotuude
vetil in Weiss, Eastamkunde, Handbuch der Geschichte
der Tracht, des Baues etc., Stuttgart, 1860, in-8, t. I, p. 504, 515.
diet ant Marif-negre at fostt nu Scitif , ci
predecessorif lort Cimmeril.
Cu patru secolf inainte de Cristt, Erodottt
abia mat putea ss apuce sate o 'mg& traditiune
despre essistinta acestel obscure natiunt.
Ellu dice:
Terra, pe care o occupy Scitil, fusese mat
anteia a Cimmeriloru. La prima nvasiune
scitick afflandt despre multimeainamicilort,
Cirnmerif tinura, unit conga, in care s'at
emist done parer! contrare, gi nicl o parte
nu voia sc renunte la a sea. Parerea caste'
nobile a fosttt cea mat barbatesca. Pe candt
poporult sustinea necessitatea de a parkssi
terra de'naintea unuf adversart atatt de puternict,'
casta nobila propunea a se ap6ra
One la estremitate. NesuppunOndu-se poporult
nobililora, nisi nobilil poporulut, poporult
s'a decist a se retrage far& luptk la.ssandt
terra la Scitf, pe canda nobilif, addu-
Conduit aminte bunurile ce le gustase In
patria si
calculfindt rellele ce vort resulta
din emigratiune, s'ai'l hotarItt a nu fugi cu poporult,
ci mac bine a muri gi a fi Ingropatf In
terra. Astt-felit fiindt dispositiunea spiritelort,
Cim.merii s'at Impartitt In doue armate
de forte egale i act InceputU a se batte unit
cu altif. Casta nobila Intrega, a fostt uecisl,
Si poporult a InmormOntatt cadavrele longs
fluviult Nistru) unde mormintele lora se vedt
pene asta-411. Plecandt apot Cimmerianif, Scitil
flat copprinst la sossire o terra de§erta.
Pens acumfi essista In Scitia castelluri elm-
,meriane, tint porta cimmeriant, o regiune numita
Cimmeria §1 Bosforulli Cimmericti. Se
pare de assemenea ca Cimmerit, dupa ce fugisera,
in Asia de'naintea Scitilort, a i age4att
o colonia, pe peninsula unde este Sinope."(3).
(3) Herod., IV, 11-12.