CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

MEI
participialt : samscritult ta, gecult T6, latinult.
tu, slavicult tic
Acestti suffisstl Incependu-se printr'o dentalk
tinde la assimilare de c&te or! se intelnesce
cu o alt& dental& la finea radicale! :
bun&-bra samscritult badh, a lega, dandt
peste ta produce pe baddhci in loot de badhta
(20).
Iu module acesta, radicala &rah, cn,petandti
suffissult ta scklutt in tote limbele europee
la tu, se nasce forma participial& braddhu, de
unde printr'o definitive assimilatiune decurga
directamente albanesulli brae. §i roma/lulu brad.
Niel o etimologi& nu pate fi mal cert& sub
or! -ce rapportti filologict, §i nici la unto arbo-
re nu s'a pututt applica epitetult de mare"
mat potrivitt ca la superbult bradt, acest&
.glorin a codrilorun dupe espressiunea lui
Sta,tia:
.
. . silvarum gloria pinus 1, (21)
Si trecemt la stegiarti".
Degia betranult Cantemirt, ma! pytint esclusivti
decAtu puritani! no§tri de ast&cli,
credea c& acestt cuventu trebui s& fie in limba
roman& o rem&sit& dela Dad (22).
In adevert, nic! unt name de arbore In
tote celle-l'alte limbe indo-europee nu offer&
vre-o assemenare cu alit nostru stegIara, sea
ma! bine stagYarii, cAci Inca metropolitulti Dositeit
4icea : udumbr&vile Bunt
C7 APHH ce
712K
fact ghinda' (23).
(20) Schleicher, Compendium, § 224.
(21) Stat., Silvae, V, 1, v. 151.
(22) Descriptio Moldaviae, ed. Papiu, Bucur., 1872, in-8,
p. 151 : cNeque enim obstat quidquam, quo minus credaemus
Romanorum in Dacia colonias, vel Beryls Dacia usos
cfuisse, vel etiam, si quis uxorem perdiderat, mulierculas
cex illa gents in matrimonium duxisse, unde facile indigecnarum
alisina vox in illorum sermonem irrepere potuit.
cTales sunt : stezar, quercus ete..
(23) A prorocului Davidit psaltire, Unev, 1673, in-4, pa
44, nota la ps. 28.
STUDIULU IV, § 17.
Radicala cuventulul este stag.
Ea se afl& la mal tot! Arianil In acceptiune
de a accoperi : samscritult sthag, de unde sthaganaaccoperigt,
sthagita accoperitt, sthagu
ghebu, sthagicutiA, etc.; grecult ad." de
unde =in set aTiToc, cu perderea sibillantef T6771
"set Tirocaccoperi§t; latinulti tego, tec-tum, tegimen,
tug-urium; irlandesult tegcases; litvanult
stegiu, stogas etc. (24).
Adducendu-ni a-minte ca samscritult va-
rana, de unde celticulti learn, anint, derive
dela var, a accoperi, sell ca samscritulll Oita-
IF, de undo celticult gas, trunchtu, derive,
dela Om:, a accoperi, proveninta stegiarului
dela sthag, a accoperi, primesce o puternica
confirmatiune, indicandt unt prototipti
sthag-a-ra, cu suffissult ra, cu o vocal& de
legatur& §i cu semnificatiunea de a accoperitort
" , adec& o vegetatiune a calif umbra
serve de adapostt, dupe versult lui Oratit :
eQuercusmulta dominum juvat umbra, (25).
Pe bradu, precumt constataramu ma! Bust,
rat pastratt. Romani!, Albanesit §i Armeni! ;
pe stegiarti, Inse fail retinutt numa! Romani!,
ceia ce permitte a crede c& din tate poperele
tracice acesta formatiune appartinuse mat In
specie dialectului dacict.
Fat& cu bradult. §i a steglarult ", mo§teniti
dela Daci, ni se presinta una mime de
arbore curatt latint, carele arrunca o
lumina assupra cestiunif ce ne preoccupit.
Este mestecanulli.
Nici anti filologu n'a vorbitt One acumll
despre acest& vorbt..
Latinomanit no§tri ce! ma! essagerati, acela
chianti car! deduce pe bradii dela abies (26),
(24) rott, Etymoi. Forsch., III, 448-455, nr 1151.
(25) Horat., Ep., I, 16, v. 9.
(26) Lex. Bud., 65.
67
.viu&