CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

70 ISTORIA TER1TORIALA.
mentart alit acestul arbors nu s'a ultatti eu
desevergire nicl chlart pene ast5,41.
Numal In zona de tots muntask care singur&
sub rapportult climaterict represint&
la suds regiunile nordice, se pate esplica recurgerea
la mestecAnt ca la nutriments.
Doue -trei cuvinte dintr'o limbl pott restaura
o lung& obscura fas& Intr'o istori& national&!
Sa, trecemt cu analisa la o alt4 prob& de
o natura divers&.
§ 18.
POESIA cFRUIsTEI,VERVI..
De unde are s'a n&scutt admirabila a frunclaverde"
din capult max tuturort cantecelort
poporane romanel
Cel1l mai mare poett allt nostru si cent
mai renumitu filologu sl-au datt amendoui
ostenela de a petrunde misteriult acestef
poesie de codru.
D. Alessandri dice :
Celle mal multe dintre cantecele poporale
Incept cu fruntld verde. Acosta provine
"din iubirea Romanului pentru natura Inver4it&.
Prima -vera cu cerult Cl albastru,
cu dulcea el aldura, cu insuffletirea ce ea
adduce lumil amortite de viforele
ernes,
nasce in anima Romanulul dorurl talnice,
pornirl entuziaste, earl ills fact a ulta sufferintele
trecutulul si a vissa Mille de iu-
bire, de vitezi&. Lui if place, candy vine
prima,vera cea ver4i&. a se intinde pe orbs,
a se retaci prin lunce si codri, a ante. si
a pocni din frun4e, a se scalda in lumina
s6relul gi 'n aerult parfumatt alit campu-
olul. Frun4a cea noun 1x Insuffla cantece
pline de a nielancoli& adanca, ce esprim&
glalea unul trecutt de mitrire. aspirarea
c&tr& unt viitort m&rett. Frun4a verde ce
Incumm& cantecele poporale serv& tote -o -.
dat& de caracteristic& canteculul. Astt-feliti
candt subiectult este eroict, candy ellt cop-
prinde faptele unul vitezt , poetult allege
frunclele de arbor! set de flora ce sunt In
potrivire cu puterea si cu tineretea, precumt
fru* de stegiard, fru* de bradt,
frun4a de bugiort , cad volnicil balladesunt
naltl ca bradult, tarf ca stegiaruld
, rumen! ca bugioruld. Cantecele
de iubire se Incept' cu frun4ele de l&crimiara,
de sulcinA, de busnioct, pentru c&
aceste florl, dup& crederea poporulul, ati o
menire farmecktare. audit e cantecult de
durere set de marte, ellt prefer& fruplele
de mAracink de mohort etc. In legendele
si in balladele unde figureza copile frumase,
acestea sunt intovar&site de celle
mai gingase floil
alle campielord, poetult le
IncununA cu ghirlande mirositare de frunp
de viorelle, de trandafir!, de micsunelle etc.,
si astt-felit se pate cunnasce subiectult
unui cantect chiaru dela cello &nteid verso.
Romanit dovedesct prin acesta forma poetic&
a improvisarilort lort o si max strIns&
radire cu fratil hut din Italia, cad In cantecele
poporale alle Umbrilort, alle Ligurilort,
alle Picenilort si alle Piemontesilort
frun4a e inlacuit& prin flare. De pild&:
iFior di viole
Li vostri ochietti furono le strale
Che fete la ferita che mi dole etc.
(Flu di cerasa,
E d'una siepe de murtella e rosa
Io la vorrd siepa 'la vostra case etc.
Fior di mela,
Vattene a CAM che mamma ti chiama,
Mamma ti chiama e lo mio core pena etc. etc.' (1)
(1) Alessandri, Poesie populare alle RomaniloriA, Bacot= ,
1867, in-8, p. 92.