CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

6 ISTORIA TERRITORTALA
i altele se manifests in casuri esceptionale
set in circumstance estraordinare. 0 sem& de
triburi , buns -Ora Santalii , sunt cunnoscuti
printr'o iubire de adevert egal& cu a cellort
mai monk dintre nol. Indusult §i Polinesianul&
se distingt prin simtult lort artistict, §i
primele urme alle acestui simtt sunt forte visibile
in grossolanele desemnuri alle dmenilort
paleolitici din Francia, contimpurani rennului
i mammouthului. Se gassesct cat° o data la
triburile cello mai selbatece essemple de amicia
devotata, de adeverata recunnoscinta §i de
unt profundt simtimentt religiose.
Din tote astea nol credemt a puts trage
conclusiunea, ca de0 selbatecult este de o inferioritate
estrema nu numai in sciinte, dert §i'n
intregimea desvoltarii selle'morale §i intellectuale,
inse tote -d'o data, de Ora ce aceste facultati
se manifestainteinsulu occasionabnente,
ells le posseda intr'o stare latenta, incatt
prin marimea cerebrulni intrece cu multt essigintele
positiunii selle actuale.
Sa comparamil acumil trebuintele intellectuale
alle selbatecului i gradult set de Intel -
leginita cu ceia-ce observamil la animalil superior'.
Traiuld indigenilort din Andamania, din
Australia, din Tasmania, din Terra -de -foci §i
alle unort. triburi indiane din Nord.-America
gnat -mai a nu necessiteza alto facultati, decatil
aeellea de care se bucura gi uni." animal'. Modult
de a vena set de a pescui nu este mai ingeniost
§i nu arata madmulta prevedere decatt
apucaturele tigrului americant, carele scuipa
In apa §i apol prinde pescii ce se strings in
giurult salivel, set decatil alle lupilortl §i §acalilort
vnandll in associatiune, set decatt
ale yulpil 1ngropandt resturile mancarii §1
conservandu-le pen6 laArebuinta, Maimutele
§i antilopii punt sentinelle spre paza; castorii
construesct locuinte complicate; orang-utan-
gulf i 1 *erne culcu§ult, 6/.11 celle-l'alte xnaimute
antropoide ill fact nut adapostt pe arbors:
trite acestea se pott allatura forte bine
cu gradult de ingrigire 0 de prevedere alit u-
nort selbateci in impregiurari analoge. Omult
posseda mane libere Si perfectionate, de Carl nu
se serva la amblett §i Carl i1 permittt a fabrica
arme §i unelte, cola -ce nu pott face animalii;
dert affara de acestea, §i chiart in chipulti de
a le intrebuinta, ellt nu manifest& mai mult&
intelleginta.
Ce este Ere traiult selbatecului, deca nu
indestullarea poftelort, selle prin mi4t-locele
cello mai simple §i mai uvire ? Uncle sunt cugetarile,
ideele §i actiunile, Carl sa-111 radice
cu multi mai pe mist de maimut& set de elefantil?
§i totu0 ells posseda, precumil amt vegut,
unu cerebru infiuitamente superiors in di-
mensiune §i'n complicatiune, gi
acestt cerebru
copprinde intr'o stare rudimentara nesce facultati
de cars selbatecult -dare nevoia. Dec& acesta
e adeveratt in privinta actualitatii, apoi
cu caul mai multi trebul sa fie despre aces Omen'
pre-istoricl, earl nu aveat alts unelte dealt
nesce grosolane silessuri §i eras probabilmente
mai degradatI decatil tribult cent mai
selbatect de asta-4' I El bine , unicele daturi,
pe earl ni le-a transmist acea epoca, ni-i ara
to inzestrati cu unt cerebru tottt atatt de
voluminost .casi acella determine medit la selbatecil
cei mai inapoiati de asta-41.
A§a derd, fie.ca vomit compara pe selbatece
cu tipult umant cent mai perfectionatt,
fie cailt vomt compara cu animal circumvecint,
suntemt condu0 vrend21-neuradu a conchide,
ca ells posseda in cerebruld set mare §i
bine desvoltatt unt organt cu totult in disproportiune
cu trebuintele lui actuale : unt
organt pariapreparatt
inteadinst mai de'nainto
pentru a deveni pe deplint utilt incett-