CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

obiceill din dorinta de a germanisa cu on -ce
pretA vechile nemurl tracice dela Dunare.
Intr'uiii importantissimil passagit, Dione
Crisostomt dice ca Dekeneft a initiate pe Dacf
in diversele ramure alle filosofiel, f-a Inzestraty
cu o literature, li -a date legs s cris e: loges
conscriptas" (44).
Pone atuncl el nu aveail tote acestea.
Allaturandupe Dione Crisostomfi cu Strabone,
adeco, semnele egiptene alle cellui
teiv cu scriptura cea filosofeca a celluf-l'altti,
i punendu-I apol pe amendoul faits 'n fate cu
alfabetulA de mai susA, e cu anevoia a nu recunnosce
opera luf Dekenet.
Trebul adausv numal ce reformatorult Dacief
n'a transplantatt la Dunare unit alfabetA
pure egiptent, ci pe 'Ong& unele ieroglife a
mai gruppatii o some de caractere feniciane ,
ellene, zendice i allele; d6ru gi acestea de assemenea,
dupe cumt a doveditti asta-41 sciinta
paleografica, derive mai tote directu sell indirectA
din celle tree sisteme grafice alle Egiptulul.
(45)
Fenicianif mai cu soma ()rat pe termif Nilului
ea la dengif a-casa, aShaites a demi
egyptigsn, precumt fi numesce forte bine d.
de Rougemont (46).
S'arti puts pune. Inse o cestiune.
Miele litters, precumA amti veclutti mai
sust, indicandii intr'o stare de admirabila
conservatiune, cagi candu art fi copiate astacit
dup5, inscriptiunile cello mai archaice,
tocmal peri6dele primordiale din istoria alfabeteloril
semitice gi ariane, cumu de ati
pututtl elle a se cristallisa atatti de bine in
curse de done mil de annfl
(44) Ap. Iornand., De reb. Get., cap. 11.
(45) Sharpe, Egyptian Hieroglyphics, London, 1861, in-8,
p. 27.
(46) L'dge du bronze, Paris, 1866, in-8, p. 201.
STUDIULU IV, § 6. 37
CI mare desvoltare relative, a culturel litterare-4ice
d. Lenormantgi prin consecinta
o mare desvoltare relative, a usuluf
de a scri, este principala §i decisiva cause,
a rapiditatif cu care se modifica gi se schimba
mar Inultil sett maa putinA figurele litterelort
in alfabetulA unul poporti. Semnele
grafice sufferg in realitate ca unti feat de
r6dere prin purtare, pe candy elle se pastreza
din contra deco sunt rut intrebuintate.
La 'unv poport litteratti, care scrie
multA gi undo maloritatea scie carte, va-
riatiunile paleografice sunt desse §i gra-
beset deformatiunea litterelorti , fie prin
complicatiunf gi impodobirf candA e vorba
de caligrafia, uncle se care mai pe susil de
t6te eleganta , fie prin simplificatiunl
prescurtarf candu e vorba de cursive, a carifa
prima conditiune este rape4iciunea. Poporuly
care scrie pe catti se p6te mai putint,
remanendti in asta privinta intr'o
quasi-barbaria, este acella ce conserve mai
multu timpa §i mai neattinse formele primitive
alle litterelort. (47).
D. Lenormand observa mai departe ce usultt
cernellef sett ails ore-gi-eesit
alto materie licuide
concurge la corruptiunea unul alfabettl,
pe cdndv gravarea caracterelort pe o
materia dura este de o nature, conservatrice,
fiindu-ca se scrie cu gret.
Deco, dery litterele dacice all pututt se
supraviuetuesca cu atata puritate la Romani
i apof la Skill, causa este ca:
1. Se scriea forte putint. ;
2. Caracterele trebulat. Increstate.
Ori-cum a sa, fie, acestil alfabett, din care not
amu esplicatt aci abia o mica parte, cad n'amtl
(47) Sur la propagation de Valphabet phenicien, Paris, 1872,
in-8, t. 1, p. 115.
§i