CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

In limba albanesk pretiesa megte a anticului
grain tracica, tepe, articolatu tepela, se
chiamA movila.
Albanesii possed& totti-o-dat& verbult teperoV,
a covergiich bin aberflassig, bleibe
Ong, abertreffe", §i adverbiulti toper, d'assupra,
«daraber", formanda ate-trelle slice -
rile o string, indigen&
famillia, (12).
Pe de alt& parte, termenulti ni appare Intr'o
intim& legatur& cu Egiptult.
Degia Varrone punea pe eoliculti teba fat&
in fat& cu celebra metropol& a Egiptului cea
cu o sut& de porII, imeraivroXoc, §1 cu omonima
capital& a Beotiel cea fundata de Fenicianults
Cadmti venitti totti diu Egipta.
Strabone mai mentioneza alto trek Tebe,
tote in regiuni tracice §i 113 apropiarea Egiptului
: o Teb& in Tessalia, 0.7113ca cl3avintSec, o
Teb& In Licia, §i o Teb& In Troada,
811,
brb Mimi) 6Xliacra (13).
In vechIa limb& egiptenk dup& cuma se
citesce in ieroglife, verbult teb, dupplicatti In
tebteb, Insemnez& a radicaelever en hautv,
de unde tep, tepi, tepau, avendts mat multe
acceptiuni, dintre cart cello ma' caracteristice
sunt : 1-o, carol) ; 2-o, verfa; 3-o, d'assupra (14).
Acceptiunea egipten& adverbial& tep
d'assupra" formez& o admirabil& coincidint&
cu albanesulti teper d'assupra".
Result& ca, "mu prototipti taba In Intellesti
de In&ltime, fie munte, fie movilk de unde
s'ati nascuta lidianula taba, macedonicult
dabs, daciculti dava, elleniculti 091=Oci 3ce, i-
taliculn
teba, egiptenulti tep gi albanesult tepe,
este o mogtenire din acea ultra-immemorial&
epoch, candt poperele ariane nu Intraser& Inc&
(12) Hahn, Lex. p. 129.
(13) Strab., passim.
(14) Brugech, Hieroglyphisch - demotisches Worterbuch ,
Leipzig, 1868, in-8, t. 4, p. 1534 -35.
STUDIULU IV, § 16. sq
In Europa, .pe care o occupati triburi turanochamitice.
Numai printeuna ammestecil de tau primordia1t1
alla Chamitilora cu Turanit gi apoi
allt
resturilora turano-chamitice cu Traci',
se p6te esplica mai cu deosebire Intrega familli&
verbal&, adverbial& gi substantival& tep
1a Egipteni gi la Albanesi.
Lassandu acuma la o parte cAlletoriele cuventului
i multumiti de a sci cu certitudine
semnificatiunea'i In limba dacick s& ne 'n-
tercemt la nomenclatura lui Ptolemeti.
Tote oraple cu finalulti dava all fosta clo,dite
pe locuri rAdicate, pe delluri, pe colline,
correspunlendu litteralmente numirilorA germane
cu terminatiunea berg, cellorti slavice
cu gora, cellort francese cu mont etc.
Sh
luAmti dreptu essemplu ormult Ziri-
dava".
In paragrafult 6 anin demonstratti c& 'n
tote limbele tracice z correspundea samscritului
h gi ellenicului x, precumt se constata,
din numele vinulut la Traci Ala= samscritulti
hdla gi elleniculti xdatc, din numele secarei
vrizi=vrihi etc.
0 lucrare de totil recinte a Jut Fick assupra
dialectulai tracica alit Frigianilora
confirm& conclusiunea 'Astra, prin altele gesso
essemple, §i auume:
Frigianula zalka,erbac_- amscritultihari-ka;
Frigianulti ezis, aricia=grecult ixivoc;
Frigianulti zeuma, sorginte=grecula )(villa;
Frigianulti zetna, uga=samscritula ghad -na;
Frigianulti zemele-n, barbarttgrecula race-
!mak ;
Frigianulti mazeu-s, ciett=samscritulti maghavan
(15).
(15) Fick, Phrygische Giessen, fn Huhn, Beitrage zwrvergleichenden
Sprachforschung , Berlin, 1872, in-8, t. 7, p.
360-382.