CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

can vetem&t6re individului modificatt printr'insa,
gi d. Darwin nu k) sfiesce a repeti ma!
de multe orf ca unit singura assemenea cast
art fi fatalti teoriel selle. Deca der() no! vomti
gassi in 'omit nesce caractere car!, intru cat
o vomt pute proba, at trebuita sa.1! fie vetematore
in. epoca prime! selle apparitiuni, va
fi evidinte c& nu selectiunea natural& a fosta
in stare de a le produce, precumti erogf nu
selectiunea natural& a fosta in stare de a da
unuf organs o desvoltare special& inutile sets
essagerata,.
Assement essemple vorti manifesta presinta
unef alte legf sell a unef alte forte, nu a
selectiunif naturale; §i dee& nof vomit pute
observa maf pe d'assupra, ca atari modificatinut,
deli inutile set vetematore la inceputt,
att devenitti totugf de cea maf mare utilitate
cu multt ma! tanjit §i sunt actualmente essentiale
in mersult desvoltarif morale §i intellectuale
a omuluf; atuncl vomt fi condo% a m&rturi
ca essist& ti actiune intelleginte, preverPnelt
gi
preparandt viitorult ; voint fi condugi a o
marturi cu acefagf sicuranta, cu care o constatamt
candii unt agronomy intreprinde o
amelioratiune determinate a unef vite de animals
domestic! set a unei plante cultivate. S6,
se noteze ca, acesta studit e tott atatt de le-
gitimti i tat atatt de sciintifict ca acella
despre originea specielorti. Este b tentative
de a resolve problemult inverst. Se pure in
gloat descoperirea unel forte none, bine definite,
care sa ni dea sepia de acelle fenomene
ce nu s'arti fi pututt produce prin selectiunea
naturala. Acesta gent de probleme nu e necunnoscuta
In sciinta, i cercetarea lora a data
nascere adessea cellort ma! stralucite resultate.
Faptele de natura de mai sust essist& in privinta
omuluf, i attragendt assupra-le attentiunea,
cercetandt causa lore, ea credit ca,
gi
STUDIULII 1V, § 1. a
remant in marginile unef investigatiunf sciintifice
tots atatt de stricte, ca orn
on -ce
alt& portiune a aceste! scrierf.
Se admitte universalmente ca cerebrula
este organula intellegintel, i e recunnoscutt
aprope cu acefa.! unanimitate ca dimensiunea
lul e unult din principalele elernente in
determinarea capacitatif intellectuale. Negrogift
ca cerebrele nu sunt tote de ace141 ealitate
, differindti prin gradult de complicatiune
alit circumvolotiunilort, prin abundinta
substantel sure, gi pote prin alte particularita,t1
Inc& necutnoscute; der() aceste differinte
de calitate degi marescti set. micgureza
influinta cantitatif, totug! n'o neutraliza. De
aceia tott scriitorif modern! eel ma/ emininti
vedt o legatura, intima Intro micim ea cerebrulul
gi Intro debilitatea intellectual& la triburile
cello inferiare. Collectiunile doctorilort
J. B. Davis gi Morton offers urmatftele ciffre
alle capaeitatif mi4t-locie a craniulal la principalele
vite umane, socotita, In polio! cub! :
Familia teutoniett : 94.
Esehimogil : 91.
Negril : 85.
Australianil : 82.
TimmanianiI : 82.
Bu§meniI : 78.
Ciffrele din urma , deduse dintiunt numert
mica de specimini, sunt pOte mai pe giosti
de terrnenult media. Nof gassimt, pe de alta
parte, lint mica numera de craniuri finese
cazace dandt o mi4t-locia de 98, adeea, cu
multt ma! pe sust de a cellort germane. Este
dery evidinte ca volumult absolutt alit cerebruluf
nn e necessarmente forte mica la unt
selbatect in comparatiune cu omenif civilisatf,
mai vertost condo s'ati veclutt craniur!
de Eschimogi mesurandt 113 , adeca, apr6pe
ca cello ma! marl craniur! europee. Dery cola-