CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

scope transilvant Bobt deducea pe alit nostrn
codru din cedrus" (6).
Este evidinte ca nick xdSpoc nu provine din
codru, nick codru din x6Spoc ; ambele Inse all
decursti pe o calle nedependinte din acekasi
tulpina, kadru.
La Greek samscritubl ka+dru represinta
pe unto arbore isolate, pe candu la Albanesi gi
la Romani ells capeta estensiunea unui munte
accoperitu de vegetatiune.
Este possibilA ca la Track codru sa fi avu-
tt
ambele aceste semnificatiunk, precumil la
Latin' unult §§i acella-sk cuventt, silva, Insemna
tote -o-data nu numai o padure mare,
dert §i pe unt singuru copaciti, bun& dra. In
Propertied :
'Nemus omne intendat vertice silvas (7).,
set In Seneca :
(Ingena arbor gravi silvas minores urget (8).
Toth aster -felit §i francesesce bois este arbore
si padure In acellask timpt.
Nu e de prisost a mai observa, sub rapportulii
foneticii, a din latinulti quadrum Bizantinik
ag facutu x6Spa, ern Romani' codru
de pane" sell codru de mamaligan, adeca o
buccata patrata, xoSpErtIc &tyro; In Suida (9),
scapndt aster -felit pe ka In ko Intocmak ca
In padurea co-dru" din arianulu ka-dru".
Certitudinea filologica a aceste' etimologie
este derO perfecta din tote punturile de
ved ere.
Originea dacica, a codruluk" coincidt in
(6) Dictionarii rumanescii, Clugiil, 1822, in -8, t. I, p. 218.
(7) Propert., I, 14, 5.
(8) Seneca, Oedip., 542.
(9) Du Cange, Glossarium mediae graecitatis, Lugduni,
1688, in-f, p. 674.Cf. Suidae Lexicon, ed. Kuster, Cantabrigiae,
1705, in-f., t 2, p. 337.
STUDITTLII IV, § 17. 65
limba romana cu originea clack , a vegetatiunik
cello! mak de munte: brad §i stegiaric.
Degia d. Bolliacti constatase ca unult §i
acella-§1 arbore se chiama romanesce bran
§i In limba albanesa bred (10); trebuia s& dies
mak correctu breo, articolatt breai (").
Forma cu a, dung', legile fonologice, fiindu
Para contestatiune cea mak vechia, albanesuit
breo. inlocuesce pe matt primitive bran.
In limba armena, matt antics dialect) tracict,
fOrte degenerate, dert mak conservandu
Inca destulle urme alle descendintek, o specie,
mare deplopu se chiamapardi (12), ceka-ce cor-
respunde din puntu In puntu albanesuluf brad,
cad p la Armeni esprima cello mai de multe ork
pe indo-europeult b, de essemplu : pant=sam.scr.
bandh, pago/g=lat. baculus, pazolg =zend.
bdzu eta. (13), ere call privesce metatesea
pardi in locti de pradi, degia Bopp a observatt
ca nick o litter& nu schimba locult mak
lesne ca r" (14).
Asa dero la Romani, la Albanesk si la Armonk,
trek gruppe earl, In diverse modurl si
din diverse timpur!, descindu d'o potriva din
gintea tracica, nof afflamt termenulti brad in
acellagi Intellest de abies soil generalmente
de unit mare arbore.
La Greek, la Latin!, la Slav!, la Litvank,
la German!, la Cell, Olt nu se gassesce.
Societatea nostrA Academics ni spune, ce'l
drepth, c din datele scriptoriloru Romani
(10) Currierulii romdnescii, Buccur., 1846, in-4, p. 721.
(11) Hahn, Alban. Stud., Lex. p. 16.
(12) Collection des historiens de l'Armenie, dd. Langlois,
Paris, 1867, in-8, t. 1, p. 31.
(10) Petermann, Grammatica linguae armeniacae, Berolini,
1837, in-8, p. 17,
(14) Bopp, Gramm. comparee, tr. Brdal, I, 28, § 1: careone
lettre ne changeant aussi aisdment de place que r.*