CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

76 ISTORIA TERITORIALA
to gassi In Italia sett In Spania, act nu numai
se Incepe printr'uni .framind verde",
carele caracterisa pe tenerult Cazact, dupa
cumt printeund Wind cu fructele sane rogie
se caracterisa mat la valle amorult, dart
tpene gi Inchigarea'r ni adduce a-minte
vrendt-nevrendu rugamintea final& a nenorocitului
clobanagt din ballada Mie6ra".
Vecinil nogtii Ruten! arts fi pututt der6, mai
allesti In regiunea ost-carpatina a Gal
formeze dengil genulti poetict alit trun-
sc ¢i
tiel vertif; el slat °prat Inse la o Incercare
set doue, far& a fi merst lnainte, pe candy
Romanult surprinse din capult locului tat&
frumsetea, tat& bogatia viitore a germenului,
grabindu-se a-I da o deplina desvoltare.
Tau aga la German! gi la Slays( alfabetult
se numesce buehstaben set bukwi, adeca bete
de fag.", denotandt prin urmare ca si la
Ceps legenult codrent anti artel de a scri;
-dart numal Britannia Impinsesera debutuld
One ]a ultimele'i consecinte, botezandti fiecare
littera, fie-care diftongt cu cate unit
nume de plants.
Catt de adanct s'a Inradecinatti gi catti
de departe s'a ramificatt la Romani suvenirea
anticuluI trait de codru, desvoltandu-se mai
cu semi In sfera cea poetic& a viuetei, prolati,
este, pe longs, frun4a-verde", caracteristiculti
&radii dela nuntele n6stre terranesci.
Bradt (lice d. Massimt este ramura
de brads ce se pune la mirese; de aci tliva
tide brach; sett simplu bradulu, precliva cunu-
anielortt; a glum bradulu, a pica la mirdsa
uln precliva cununielorti set gi 'n
cliva de cuununie
pane sa pornesca, la bisericap (2%
Nicairi slue nu se gassesee ce-va assemenea.
(21) Glossarial, v. brada.
§i totugl mai multe alto pop6re debutatt
ca si Romanis printr'unt legent de padure.
0 -actiune identica a natures inspira prey
tutindeni Inceputuri identice; nu pretutindeni
Inse elle potty agiunge la perfecta lord
espressiune , Indurandt adessea, sub legea
select unff naturale,ce1a-ce se chiama In biologic
arret de developpement".
Serbulti, de pilda, cant& :
Create unit subtire brad
«Pe doul munti mars;
«Devil nu era bradulii,
«Ci o fetrt naltit ..) (22)
S'art pare ca ausli ballada romana aAnnellult
gi naframan :
.Fost'a fostil mil crai§orti,
«Tinere115 mandril fecIor5,
sCuniti e bradulii codriloru
Sued pe verful5
La Serbi mast& imagine a bradului, provenita
ca gi la nos din contemplatiunea codrilord
de munte, este o esceptiune, unt graunte
remast sterpt, degi art fi pututt s& rodesca ;
la Romani base ea a devenitt o not& nedispensabila
din teo vast& simfonia, plina de cello
mai bogate variatiunt pe aceiagi tema.
Ne resumamt.
Pe long& atatea alto differite probe, fruntlaverde
demonstra si ea a nationalitatea nostra
s'a nascutt pe plait, nu pe campia.
Ea ni procure mai pe d'assupra unt puntt
cronologict forte importantt.
Romani! din Macedonia n'ad pe fruntld
verde.
Poesia lora poporana, de care ni da cativa
interessanti specimen! d. Caragiani, nu In-
at
(22) liaradzicz, Srpski rleosnik, Becz, 1852, in-8, p. 253.