CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

28 ISTORIA TERRITORIALA
teat s& le fi luatt dela Romani, cad nu aveat
vre-o trebuinta, fonetica, de elle: X Si
1, sonurile cello mai caracteristice alle vocalismului
nostru nationalist.
D'o cam data s'at pututt afla scrist cu
aceste littere numai ate ce-va sacuescii, dup&
cumt vomit vede mai la valle.
Pelle atunci s& desbattemit doue cestiuni
1. In ce epoca, incetat'at a se intrebuinta
aceste caractere de catra parintii nostri I
2. Dela cine anume fostu-le-at luatt Romani!?
In Biblioteca Evangelic din Brasov:, nr.
26, b, In manuscriptult lui Eder intitulatt
Exercitationes diplomaticae , Hermannstadt ,
1802, in-4, se gassesce actult scrist in Bucuresci
la' 1492, prin care domnult muntenesct
famosult Vladt Tepegt insciinteza, pe
Salt despre o apropiat& invasiune a Turcilort
In Transilvania.
Se incepe
a§a:
Vlad dei gratis Woywoda partium Transalpinarum.
Circumspecti amici et vicini nobis honorandi.
Dabimus scire, quod Thwrchi deponerent
patientiam cum Domino Rege. Cesar
dedisset Woywodatum de Zendere uno familiari,
qui vocatur Alibek, altero autem,
qui nominatur Markovich , dedisset Waywodatum
de Bodon, et nunc sunt cum bellis
maximis, sed nescimus, ad quas partes
volunt transire. Nos timemus, ut ad Hattzak
aut ad Transilvaniam non debeant
transire. Pro eo etc.
Aceste cate-va renduri 'agiungt spre a ne
Incredinta ca, grammaticult princiart era nut
neo§ti Romant, pre-putint dedatt culatinesca,.
astt-feliti ca. latine sunt numai cuvintele, pe
candt tata fraseologia e curatt romans,.
Romanesce, buna 6ra, cuventult oste set VI
:
Insemna armata §1 resboiu tott-d'o-data. (17)
Scriba lull Tepegt, crellendt ca tott a§a
trebui sa, fie in ori-ce limba, nu se sfiesce a
puns cum bellis maximis in loch de maxim°
cum exercitu.
Verbult a cata insemnandt la not nu
numai quaero set intendo, ci Inca §i debeo, de
pild& In cat& sa, me duct", debeo ire, scriba
lui Tepe§A confunda §i latinesce ambele semnificatiuni,
bagandt pe debeo in loch de intendo:
Nos timemus, ut ad Hattzak aut ad Transilvaniam
non debeant transire."
Nu mat subliniamt In aceia-§i frasa, pe ut,
pe ad, pe nos, pe non, puse tote litteralmente
dup& sintassa romans.
Originalult documentului de mai sushi se
'Astra& la Sibiiu in Archivult Nationalist sub
nr. 516, unde pate salt controleze on li-cine.
Copiandu-lit, Eder fusese surprinst de forma
litterei C in cuventult Cesar', o form& atatt
de ciudata, atatt de fart parechia, In paleografia
latin& din evult medic, incatt eruditult
collectionistt nu s'a pututt stapani de a
nu observa bite° not& Singularis est forma
elementi C in voce Cesar."
Et bine, care este acea estraordinara, formal
4esar.
Not amt vellutt in alfabetult lui Lakatos
ca, sonult iomanesct gi este represintatt prin
semnult :
In actult din 1492 vorba Cesar se citesce
der() Gesar, confundandu-se ce §i ge, intocmai
ca In sprancena" pentru sprangena. " (18)
(17) 1/Urea' Costinii, In Cogglnieenn, Cronicele, ed. 2, t.
I, p. 16: 'a se apnea de este improtivl. etc.IIreehig, ibid.,
136.: t§i a Inceputti a &mike ocine prin tdrra la voinicitce
Naafi vitezie la ofti..
(18) Cihae, Dictionnaire d'etyrnologie Daco-Romance, Francfort,
1870, in-8, p. 107. Pentru celle-l'alte limbo neo-latine
veil Diez, Grammatik der romanischen Sprachen, Bonn, 1836,
in-8, t. 1, p. 201.