CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

incett in mesura progresselorti
Dupe ate scimtt, tint cerebru putint mai voluminost
death a111 gorillului art fi cu desevenire
sufficiinte pentru desvoltarea mental&
actuala a selbatecului. Prin urmare, dimensiunea
cea mare a acestul organt nu pate resulta
unicamente dinlegile de eVolutiune, allti
carora caractert essentialu este de a adduce
fie-ce specie la o trepta, de organisatiune essactamente
appropriate trebuintelort momentulul
gi nici o data a nu le intrece , nicl o
data a nu prepara ce-va in vederea viitorului;
mai pe scurtti, o portiune a corpulul nu se IAte
marl set a se complica death intr'o stricta
coordinatiune cu nevoiele imperiose alle tots-
. litatii. Mi se pare derO c& cerebrult omului
pre-istorictt §i alit selbatecului probeza essistinta
unei puteri distinse de ace% ce condusese
prin atatea forme variate desvoltarea
animalilort inferior!.
S& consideramt acumt in organisatiunea
omului unt alit puntt, a caruf importanta a
fostt pene aci aprope de tat neglesa, atatt
ode catra partisanii precumt §i de adversarii
' teorie! evolutioniste.
Ilnult din caracterele celle mai generale
alle classei mammiferilort terrestri este pe-
. Decd, pellea e subtire, delicata §i simtitore,
ells formeza o protectiune naturala contra
intemperielort, §i mai allesti contra ploiei.
Acesta este, in adevdrti, principala funetiune
a perilort, precumt se vede din Insagf
dispositiunea lord Intr'unt modt menitti a inlesni
scurgerea ape!, fiindt tott-d'a-una indreptati
de susti in giost Incependt dela partea
superior& a corpuluf , mai putint abundint!
pe partile inferiore, §i 'n mai multe ca
-surf lipsindt de tots pe vintre. Peril tuturort
mammiferilort amblatorf sunt lungiti de
susti in gfosti dela umeri 'One la degete; 1111-
STUDrETLIT WV', §1. 7
mai la orang-utangt of sunt dispugi de susti
In giost pene la cotta gi de g!osti In susti dela
cotti One la pumntt, (Mit acesta se esplica, prin
moravurile orang-utangului : chndt se odinesce,
el ti radio& lungele selle brate d'assupra
capului sett se accata de vr'o crenga pentru
se sustine, astt-felit ca ploia se scurge in lun-.
gult bratului §i a ante-bratului One la peril
ce se Intelnesct In puntult cotulu!. Din acetagi
cams& Omit e tott-d'a-inia mai lungti §i ma/
desu dela cerbice pen6 la cad& In girult spine/
dorsale, unde chiart se formeza adessea o crest&
capillara.
Acella-§i caracterti se gasesce la tot! mammiferii
dela marsupial! pene la cadrumani, denotandt
prin urmare o aga persistinta Inc&tt
noi Varna vede reapparendt necontenitti prin
ereditate, chiarti de fart gterge de secoli cea
mai rigur6sa selectiune naturala, care in or!ce
cast n'arti pute salt distruga cu desevergire.
afrara dor& decd presinta lui art deveni
nu numai forte vetematore, (lett Inca radicalmente
mortala.
La omt perult a desparutt aprdpe detott 1
gi, lucru curiost ! pe spate mat multt ca pe
or! -ce alta parte a corpului. Gin'ile barbdse
gi
celle spane se distingt d'o potriva prin go-
liciunea spatelui, §i mai cu sema a spine! dorsale,
unde nu cresce nief anti firti, chiart atune!
candt peptulu §i membrii sunt forte
perogi; cela-ce constitua, unit caracterti diametralmente
oppust cu ant cellortl-l'altImamnaiferi.
Ainii de pe insulele ;Kurile gi din la-
'Ionia se dice c& art fi tint tribti p6rost ; derd
d. Bickmore, carele a vOutt o sema dintr'In-
gil
descrie Inteunt memoriti cititti In So-
cietatea de Etnologia, nu indica In detalliti
partile corpului celle mai peruse, ci spune numa/
ca peril sunt forte abundinti pe captt,
pe °brazil §-i pretutindeni, o vaga espressiune ap-