CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

cuscrire Intro fruqa verde roman& §i intro
fibre a Toscanilort , cart una altela sunt cu
desevergire straine.
Nu mat adaugamt ca florae In genere
distingt mat mutts campia, pe candt frun4ele
appartinti padurii, desemnandt astt-felit done
feluri de trait cu totult. diverse.
Dec& on -ce invocatiune personal& ca Fore
di aneto" set florin d'abete" art fi sa se pun&
In comparatiune cu a nastr& frun4&-verde", atuna
nu Intellegemt de ce art trebui s& uccordamtl
acestt monopolt numal Italianilort.
Toth aga poesia poporan& greca numesce
§i ea pe favoritele Belle : fl6re de gar6fa, flare
de iasmintl, fl6re de crint, set chiart creng&
de arbure :
'w
IroX6 acyccaltaq !Lou, colXo5 advapoo lacovapt (9)
set :
set :
Russult de assemenea cant& :
Hei In gritdinh, In grading, iubescu eii,
lubescil ea in grudin o pard verde,
0 pard verde, o fetita. voids& . . . (10)
Para mea, para mea,
Para mea verde !
Sub pltril &tiff °buts,
In amp, fetita. (11)
Hei sake, sake, scileufal
TI -a sossita vremea sit'nfloresci,
DdrA n'a sossita inch vremea
Lui 'yawl FA, se 'ns6re . . . (12)
§i ce urmez& de aci 7
Din cate-va isolate esclamatiuni de acest&
specik pe cart lesne le vomit gassi In poesia
(9) Sanders, Das Volksleben der Neugriechen, Mannheim
1844, in-8, p. 154, 160, 164, 172, 174, 176 etc.
(10) Sacharov, Skazaniia .Russkago naroda, Petersburg,
1841, in-8, t. 1, part. 3, p. 92.
(11) Ibid., 210.
(12) Ibid., 273.
STUDIIILIT IV, § 17. 78
cult& §i necult& a mat tuturort poparelort §i
carora li lipsesce, ca §i cellort italiane, nu
numal proprietatea de a fi unt debuts normalt,
constants, aprope fiord esceptiune alit
totalitatit canteceloru nationals, dOrl mat cu
soma conditiunea fundamental& de a caracterisa
o ballad& set o doina, prin ate o
plant& differitk 6re se pate deduce c& a
nostra, frun45,-verde" este grec& set russ& I
Dup& cumt greca set russa nu pate fi, tat
aga laid italian& nu este.
Dec& e vorba de a all&tura cu orf-ce prett
frun4a-verde" a Romanului cu tat feliult
de flora latine, apol ecce unt erbarit Intregu
dintr'o poesia poporan& spani6la :
Verde primavera
Llena de fibres,
Corona de guirlandas
A mis amores,
De blanca azuccna,
De jazmin y roes,
Vosqueta olorosa,
Violeta y verbena,
De claveles llena
Y de otras mil fibres etc. (13)
Avema aci o mild de flori d'o data !
Ce at a face Inse t6te aceste amortise guirlande
italiane §i spani6le, cullese de prin
strtmta floraria, cu severafrunqd verde a Romanulni,
prin care se Incununez& nu numal
gluma §i dragostea, dert In axonal/ timpt
spenijuratarea lui Bugiort set viteziele lui
Ghemi§t
7
Latinitatea nostr& este unt faptt istorict
atatt de positivt, atatt de bine.stabilitt pe
base sciintifice, Inc&tt n'are nevoid de a mat
fi proptit& prin tott feliult de essageratiuni
sentimentale, ca gi candt aril fi In pericolu de
risipa.
(13) Ochoa, Tesoro de los romanceros y cancioneros, Paris,
1838, in-8, p. 329.
10 /a