CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

14 ISTORIA TERRITORIALA
bed, dada la sulurile, gni fine se simti lo
astti-felit de confusiune bleat! 1mi intorse
tote sulurile 4icendu a nu vinde nemicl, §i
n'a revenitt dealt cu espressa conditiune
ca se! das doue suluri §i Alma una berbectI,
dup& aceia se! mai dal doue gi s, feat
gi pe una ally douilea. Dec, vinde una boa
In prett de 10 suluri de tutu)* Damarula
se cula giost, intinde pe p&menta amendoue
manele, gicumper&torula II pune ate "mu
suit pe fie -care din celle 4ece degete. Cumperanda
mat allu douilea boa; repeti aceia-§i
operatiune. Deca in loct de suluri Intregi it
vel pune pe degete ate o giumetate de suit,
rare-or! Damarula precepe ca l'af Inge Hata.
Intr'o 41i, pe candu observamt pe unulti dintr'
in§if perduta in socotelle, vequi all&turi pe
eaten a meaDina intr'o situatiune analog,. Ea
essamina cu attentiune o giumetate-duzin& de
ate' ce'l fetase gi din cart i se lua, o parte.
Forte Ingrigita, Dina auta segi dea sem&
dee& toti ateil sunt presinti sea lipsesce vreunuld;
Inse nu putea sei numere, act ciffra
era pre-superior& pentru gradulti sea de intellegintL
All&turandu pe oma cu cftnele,
cata sA, m&rturescti c, comparatiunea nu era
tocmai onorifia pentru cella Anteiti (2).
Contrastult intro una Damara §i mat Anglest
este mat esperimentil sciintifica, una aposteriori
despre nemarginita perfectibilitate
a omului, cola -ce concord, cu principiulhi selectiunii
providentiale, ma dup& mint l'a desvellita
Wallace ; dert prin acella.% contrasts
nol doblndimil o conclusiune nu mai putint
rigures& §i totti atatil de important5 a progressulr4
umanii e numaf possibilu, nu neeessarii.
Pentru oma o civilisatinne fatal& nu essista,
(1) Gallon, Tropical South-Africa, p. 132, ap. Lubbock,
Origins, 429.
precuma nu essist& pentru ells o fatal& bestialitate.
Timlenda , ellil agiunge mai matt sell mai
putint , in proportiune cu gradult tinderii §i
cu intensitatea resistintei din affar& ; inse nu
agiunge fax& s& , sta,pant fiindu a tinde
sea a nu tinde.
Selectiunea providential& nu distruge liberult
arbitrit umant §i nu Inlatureza, responsabilitatea
moralL
Inse atunci interventiunea Divinitatils& se
fi manifestatt 6re In istoria numai la cella
antak debuts allll omului In lume
Botha selectiuniiprovidentiale ma,rginitus'a
in a ne inzestra o data pentru tots -d'a-una
cu possibilitatea progressului, lass&ndti apoi in
secolif secolilort, ca Dumnelleult lui Beranger,
unhi camp, necontrolatt individualitAtii umane
7
Wallace pusse pe oma fat& cu m&imuta
pe omulti selbatectt fatl cu omult cults.
Prima din aceste doue operatiuni I-a data
drepttl resultatt selectiunea provident ialL
Naturalistult anglesa s'a oprita Inse aci,
ultanda a trage o conclusiune analog& gi din
a doua lini& a diagrammei.
Dup& cumti omult, mai pe sushi de actiunea
legilort fisice, s'a allest din totalitatea antropoiclilort
; 6re nu tat asta-felit , mai pe sushi
de actiunea legilorti fisice, se allega uneleginti
din totalitatea umanitatii
E peste putinta a vede opera selectiunil providentiale
intr'una din aceste done categorie
far& s'o zarimatott-d'o-data, §i in cea-l'alta.
Sa
ne Inceramt dert a imple golulhi in teoria
lilt Wallace.
Doctrina predestinatiunil gintilort a inceputt
a se agita abia In secolulhi nostru.
Dupa, mint o demonstra fore bine d. Sudre,
?
?
§i