CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

Mestec-anil represinta, dert unt tips masticinus,
tntocmal ca cercaniicicinus, ambele
tots ce p6te fi mai Latina , Insemnandt
arbore nutritort, dupacumt stegtarulfi
insemnezaarbore accoperitort,
era bradult nna arbore nalt t.
Ca gi cerainil din circinus, mestednii din
masticinus este o vorba, Latina combinata, degia
pe territoriult Dacief ; den si 'n epoca
far& comparatiune mai vechia, a nascerif limbelort
indo-europee din tulpina ariana, tots
astt-felit s'a formats numele until alit ar -i
bore, alit faguluf §i chiart alit stegia-
rulul, adeca tat In acceptiune de arbore
nutritore, din eausa ghindeloru cu earl se
hranfat pe atuncf nu numaf vitele, ci §i
bietult omit din padure : latinesce fagus, grecesce
cm*, dela ?kw, a manca.
In acellall mode persianesce buk inborn-
neze atatt pe stegiart precumt §§i orf-ce
felit de mancare.
Toth de acollo vine numele slavo-germane
allt faguluf : buk set buche.
Pictet sustine eh, chiarti la Romani quercus
esculus", dela edoa mama, de unde
escamancare, Insemna unit arbore menitu a
hrani (31); dert vechla ortografia cu ae: uaesculusn
, face ca acestit derivatiune sa fie dubiesa.
Negregith ca Slavic, Germanif, Persil, at
parassitt de-multtl unit atare regime alimentart;
totugi limbs, ea unit sarcofagiu
conservandt o mumia, a pastrath gene' n momentult
de fata suvenirea unort timpf mai
putint gastronomicl, earl In unele terre nu
sunt tocmal pre-departatf de 4illele nostre,
(31) Origins, I, 213.Cf. Pott, Etyma. Forsch., ill, 504,
nr. 1220.
SUMMIT IV, § 17. 69
cad In Spania, buns, -6ra, locuitorit din nun*
mancat ghinda, de stegiart Inca In seco-
lulti luf Augusta (32).
Dupit ce amt analisatt codrulii, braclulti,
stegIarulli §i mestecanulii, sa tragemt conclusiunile.
Prima consecinta :
Pentru ca codruhl", carele identifica idefa
de munte en acea de arbore; pentru ca numirile
vegetatiunif cellel mai alpine, a bradt.
gistegiart"; pentru ca unti assemenea gruppt
de termeni sa fi pututt trece la Romani
dela Dad, acegtf din lima& cat& sa, se fi ammestecatt
cu Latinif anume in vastele pa,durf
alle Carpatiloru.
In adevert, Dacif at fostt poporulA cellt
mar muntent.
Muntif ,Si padurile oecupa Dacia : montes
et saltus Dacia, ob.erva betranult Plinio (33).
Muntele este ally Dacilort : suum Dacis
montem", dice poetult Statit (34).
Plinio §i Statiu, ambit trilindt chiart in epoca
luf Traiant.
Ce-va mat tailia Flora ni spun §i mat
energict ca, Dacia sunt lipid de muntf : Daci
montibus inhaerent" (35).
A doua conseeinta
Pentru ca Intrega nationalitate romana,
nu unt dialects set tint provincialisms, ci
totalitatea nemuluf, say fi pututt numi .mestecanulif
unutritort", formatiunea limbef
nostre din elemente latinesi dacice trebufa
sa, se fi cperatt Inteunt mods compacts anume
in muntf, mal allesa in Oltenia unde,
dupa cumt amt ve4utt mai suss, rollult ali-
(32) Strabo, Geogr., III, 3, § 7.
(33) Hist. Nat., IV, 25.
(34) Silv., III, 3, pers. 169.Cf. id. Theb., I. v. 20,
(35) Flor., IV, 12.