CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

52 1STORIA TERRITORIAL&
teralmente unit loci de aperare set de conservare;
aceia-ce 'It distinge inse cu desever-
§ire de tote celle- l'alte vorbe samscrite, ellene,
latine, germane §i celtice de aceiall tulpink
este anume caracterult set de a fi sub
p&mentt, ca §i la Romani' argea, contras&
din argilla ca ea din illa, massea din maxilla,
set sanncea dintr'unt nume dacict alit sabiei
samcilla.
Intre soncila=selmcea §i argilla=argea analogia
ffindii perfectk ne credemt datori a analisa
pe large originile cellei d'&nteit, Carl
ni vort procura o noun, interessant& prob&
despre rollult acclimatAril In istoria cultures
umane.
§ 12
GENEALOGIA SABIEI LA DAci.
Vorba sdmcea s'a pastratt in gura poporului
In Moldova §i peste Carpati.
Lessiconult Budant, cent ma; bunt interprett
alit dialectulairpmant din Transilvania,
o definesce latinesce §i nemtesce :
.S&m c e a, stimulus , aculeus , der Stachel;
s&mceua cutitului, cuspis cultri, die
Messerspitze." (1)
D. Cihac, alle c&rui informatiuni sunt mai
ex. sem& moldovene, slice: aSImce a, aiguil-
7on, piquant, point, taillant, lame" (2).
Din monumentele vechi alle limber romane,
nos aflAmt bun5,-6r& In psaltirea moldovenescA
versificat& a metropolitulul Dositet :
tMi -amtif
Prizita drxunuld pre eV. vertOse,
(Petre-ascutite §i sanacelose...) (8)
Tau densult Intr'o alt& carte, voindt s&
arrete c& shntult Isidore Pelusiotult cun-
(1) Lexicon Valachicum, Bndae, 1825, in-8, p. 644.
(2) Dtietionnaire critymoiogie claco-roman, Fra,ncfort, 1870,
in-8, p. 254.
(3) Psaltire a sAntuluil proroctl Davida, Unev, 1673, in4,
pe. 16.
noscea Biblia Cu tote finetele el, acumina
cumt s'art slice atinesce, Intrebuintez1 espressiunea:
One In sonncea ae Imvetatua (4).
In Cazania" moldovenesa a metropolitului
Varlamt ne Intempina: anevoe't1 va hi s&
calci in simceoa lepelp (5), acollo undo Vulgata
slice : a durum est .tibi contra stimulum calcitraren,
brit In Biblia lui §erbant Cantacuzint
: cu greU este tie spre boldwrI a lovi cu
piciorult" (6).
In Evangeliarult transilvant de sub auspiciele
lui Rakotzi : ,cu gret ti-e In sdatceoa
stramurd/ril a zvarli . " (7).
Ni se pare c& aceste patru essemple sunt de
agiunst.
In Valachia propri&,s&mceua" nu se aude.
De aceia n'o g&ssimt nici In dictionarult
d-lui Pontbriant.
Peste Oltu base, mai allest in Gorgit,
eoncea se numesc6 unt mica cutitt, pe care'lt
Intrebuintez& Tiganif la fabricatiunea
lingurelort de lemnt.
Mai pe scurtt, din tote cello de mai Bust
result& a a§a, se chiam& on -ce verft ascutitt,
dert mai cu preferint& tint tkiu§t.
Dup& spiritult limbei n6stre, sAmcea"
este o contractiune din samcilla, ca §i (targeaD
din eepTEXXa.
D. Cihac presuppune c& acesta vorba art
deriva din latinult sentis, spirt, prin intermediult
unui diminutive senticella, spini-
§ort, despre care base nu se p6te da nici o prob&
din latinitatea classick din acea median& §i
din dialectele neo-latine moderne.
(4) Synamarii, IagI, 1683, in-f., febr. 4.
(5) Carte romecnisca de intliclturcl, 'ail, 1643 in-f., f6ia
95 retro.
(6) Biblia oxleal Dunmeileisca Scriptures; Bueureed, 1688,
in-f., p. 838.
(7) Noula Testamental, Belgrad.64,1648, in-f., Faptele Apo-
stol.,
rK, 5.