CRITICA A ROMANILORU - upload.wikimedia....

66 ISTORIA TERRITORIAT
bratus era lint arbore pururea verde') (15);
dert acesta gray& assertiune, ca gi Intregula
dictionara alit venerabilel corporatiuni,basatt
pe o completA nescire de tottt ce s'a lucratti
Yn secolulu nostril pe terremult filologict,
este o pure, glumrt.
Ce insemnezA nedefinita frask : din datele
scriptorilort Romani?"
Ore ma se vorbescel
Carl scriptori?
Ce fella de date?
Fiinda-c& Academia n'o limuresce, s'o spu-
nemtl der() noi.
Ent passagiula din naturalistulti
Plinit:
Arabi4 cautd i,a Elimaida arborulit bratus,
carele semen& cu una larga cipressti, avOndu
uramure albiciose §i respandinda una mirosa
a plAcutt cAnda se pune pe foe& Imperatula
Claudit povestesce despre acesta minuni.
aEllti dice cA, Partit punt frill* de bratus
.in beuturele lora ; cA mirosula sett se ass&
a mera cu allti cedrului; c& fumula lui ItmaprktiA,
pe alit cellora-l'alti arborl. Bratus
use nasce dincollo de Pasitigris, to apropiarea
aoraphd Sittaca, pe muntele Zagru" (16).
Prin urmare, este una feliti de cedru largu
i albiciosa, carele crescea numai Intr'o portiune
a Siriei ci pe care poporatiunea semitic&
de acollo ilia numia brat, de undo prin
intermediula Partilora at au4ittt acesta nume*
§i Romania.
(15) Glossarial dupci insdreinarea data de Societatea .Academied,
Bueur., 2871, in-8, p. 90.
(16) Min., Hist. Nat., lib. XII, c. 39: cPetunt igitur
tin Elymaeos arborem bratum, cupresso fusee similem,
texalbidis ramie, jucundi odoris accensam, et cum miraculo
cHistoriis Claudii Caesaris praedicatam. Folia ejus insperggerr.
potionibus Parthos tradit. Odorem ease proximum cecdro,
fumumque ejus contra ligna alia remedia. Nascitur
(ultra Pasitigrin in finibus oppidi Sittacae in monte Zagro*.
Tata la ce se reduce In realitate italismula
bradului!
A face din albiciosa" " pururea verde"
c1 didebnicalatina, este negrmita o filologia
forte commodA, derti putina academic A.
UrmezA der() ca vorba brad a essistatu numai
la Traci, de uncle ail motenit'o Armenii,
Albanesii gi Romanii.
Radicala cuventului --este ariannla bradh, a
cresce, de unde samscritula bradhn a ln intellesti
de radecinA de plantk, litteralmente unit In-
ern
crescuta (17).
AcestA etimologiA se confirma prin consideratiuni
logice ci fonetice.
In privinta logics, tota acs numirile samscrite
de arbore rohi c1 vrik.2a s'aa nasal-to din
ideia de a cresce : ruh §i vrlh.
In privinta fonetica, sonult a correspun-
Oita tottl- d'a -una samscritului dh (18), albanesula
bra . nu numai ca admitte, derti Inca
necessiteza radicala bradh.
DerivAnda dela arianula bradh, a cresce,
bradula esprima ideia unui arbore crescuta ,
adecA, agiunsa la InAltime.
Idela de crescutil gt
ideia de mare se identifica
mai pretutindeni: germanula gross, mare,
provine dela o tulpinA cu intellesti de a cresce,
conservatA in anglesulti grow; slavicula roslii,
mare, derive dela rosti, a cresce, etc.
Chiarii dela arianula bradh, a cresce, derive,
samscritult vradhant §i ellenicult f3XceOpc5c1=
brddhras , ambele cu semnificatiunea de
mare (19).
Pentru a se substantiva in acceptiune de
crescutti", radicala bradh admitte pe suffisstl
(17) Pletet, I, 199-200.
(18) Curtius, Griech. Etyma., 234.
(19) Curtin:I, Studien our griethischen end lateinisehen
Gratmnattk, Leipzig, 1868-9, in-8, t. 1, part. 2, p. 295.