rezumatul tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Ing. LUCIAN IUONAŞ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA FACTORILOR BIOLOGICI
ŞI TEHNOLOGIEI DE FABRICAŢIE ASUPRA CALITAŢII
PRODUSELOR ZAHAROASE DIN BOABELE DE CEREALE
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
PROF. DR. ING. ALEXANDRU SALONTAI
CLUJ - NAPOCA
2010
1

CUPRINS
INTRODUCERE……………......……………………………..…...............4
CAPITOLUL I. BOABELE DE CEREALE, SURSĂ PRINCIPALĂ DE
MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA PRODUSELOR
ZAHAROASE...............................................................................................5
1.1. BOBELE DE CEREALE, SURSĂ DE SUBSTANŢE ORGANICE....6
1.2. BOABELE DE CEREALE SURSĂ DE SUBSTANŢE MINERALE..6
CAPITOLUL II. CUNOŞTINŢE ACTUALE PRIVIND FABRICAREA
FULGILOR DE CEREALE ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ ............................................................................................7
2.1. ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ PE PLAN MONDIAL………………………7
2.2. ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA………..................................7
2.3. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR PROPRII ......................................8
CAPITOLUL III. MATERIALE UTILIZATE ŞI METODICA
EXPERIMENTALĂ....................................................................................8
3.1. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ......8
3.2. ADITIVI UTILIZAŢI ÎN FABRICAREA FULGILOR ŞI
BATOANELOR DE CEREALE ..................................................................-
3.3. UILAJE FOLOSITE ŞI FLUXUL TEHNOLOGIC...............................11
CAPITOLUL IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII.......................................14
4.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA
FULGILOR DE GRÂU..................................................................................14
4.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA
FULGILOR DE PORUMB ............................................................................25
2

4.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA
BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB..............36
CAPITOLUL V. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE
FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU
ŞI DE PORUMB.........................................................................................39
5.1. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A
BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU..........................39
5.2. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A
BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE PORUMB………. .......41
CAPITOLUL VI. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI...43
6.1. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE GRÂU ŞI DE
PORUMB…………………………………………………………….....43
6.2. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA BATOANELOR CU ADAOS
DE FULGI DE GRÂU ŞI PORUMB……......………………….............44
6.3. RECOMANDĂRI………………………………...……….…...…………..44
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
3

INTRODUCERE
Extrudarea în industria alimentară reprezintă un proces de plastifiere sub
presiune a unor materii prime şi presarea lor printr-o duză. Pentru extrudare, se
pretează în primul rând materii prime de origine vegetală, cu precădere produse de
măciniş, precum grişul de grâu şi porumb, făinuri de grâu, orez şi secară.La
acestea se adaugă leguminoasele, cartofi, produse proteice (gluten de grâu, şroturi
de oleaginoase), singure sau în amestec cu alte materii prime sau cu aditivi (zahăr,
sare, condimente, emulgatori) pentru ameliorarea însuşirilor senzoriale.
( IOANCEA, L şi KATHERINE I., 1988).
În cercetările noastre ne-am propus studierea comparativă a influenţei
genotipului de cereale în corelare cu factorii tehnologici de fabricaţie asupra
calităţii extrudatelor, în scopul extinderii bazei de materii prime pentru fabricarea
fulgilor de grâu şi porumb şi valorificarea lor optimă în procesul de obţinere a
batoanelor.
Într-un volum de 183 pagini, teza de doctorat este structurată în şase
capitole care includ 138 tabele, 6 grafice şi 39 figuri grupate în două părţi
principale.
Partea generală, care tratează cunoştiinţele actuale, istoricul şi tehnologia
generală de fabricare a fulgilor de cereale , boabele de cereale sursă de materii
prime şi obiectivele cercetărilor proprii.( Cap.I.-II ).
Partea de cercetări proprii este structurată în patru capitole cuprinzând
materialul biologic, aditivii şi utilajele utilizate în fabricarea fulgilor şi batoanelor
de cereale, metoda experimentală (III), rezultate şi discuţii privind cercetările
proprii (IV), eficienţa economică a variantelor de fabricaţie a batoanelor cu adaos
de fulgii de grâu şi porumb (V) şi concluzii generale şi recomandări. (VI).
Orientarea şi conţinutul prezentei teze de doctorat a fost realizat sub
îndrumarea distinsului profesor Dr.Alexandru Salontai, căruia doresc să-i adresez
pe această cale cele mai sincere mulţumiri şi recunostinţa mea, pentru îndrumarea
4

stiinţifică facută cu înaltă competenţă profesională, pentru sprijinul permanent
acordat, sfaturile şi sugestiile acordate cu multă generozitate
Adresez pe aceasta cale mulţumiri conducerii Universitaţii de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară Cluj – Napoca şi ale Facultaţii de Agricultură
pentru sprijinul acordat în realizarea tezei de doctorat.
Deasemenea adresez mulţumiri conducerii S.C.D.A. Turda care cu
generozitate mi-a asigurat materialul biologic necesar experienţelor precum şi
conducerii S.C. Perffettti Van Melle România pentru sprijinul acordat la
efectuarea experienţelor şi înregistrarea datelor experimentale.Aduc mulţumiri
familie mele, pentru sprijinul permanent şi încurajările primite pe tot parcursul
realizarii acestei teze de doctorat.
CAPITOLUL I. BOABELE DE CEREALE, SURSĂ PRINCIPALĂ DE
MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA PRODUSELOR
ZAHAROASE
Într-o clasificare a principalelor grupe de alimente, după GONŢEA
I.(1970), cerealele şi derivatele lor fac parte din grupa VI-a reprezentînd sursa cea
mai importantă de energie datorită aportului mare în alimentaţie cu o valoare
calorică ridicată. Valoarea nutritivă a boabelor de cereale este determinată de
compoziţia chimică a acestora, care după BILTEANU, GH. şi colab.( 1991 )
include :57 – 75,1 % substanţe neazotoase, 7,7 – 24 % substanţe proteice, 1,5 – 4,1
% grăsimi, 1,9 – 4,85 % celuloză şi 0,5 – 2,78 % substanţe minerale.Raportul
dintre aceste componente chimice este apreciat ca fiind foarte echilibrat pentru o
nutriţie raţională omului, îndeosebi în cazul grâului şi porumbului, principalele
cereale consumate pe glob şi în ţara noastră.
5

1.1. BOBELE DE CEREALE, SURSĂ DE SUBSTANŢE ORGANICE
Deşi boabele de cereale au un conţinut relativ scăzut de proteine, ţinând
seama de faptul că ele sunt larg utilizate în alimentaţie, reprezintă cea mai
importantă sursă proteică a omenirii, ele furnizând aproximativ jumatate din
proteinele consumate de om. Proteinele alimentare, prin procesul de digestie,
eliberează aminoacizii care constituie sursa principală din care organismul se
alimentează. Proteinele intervin în creşterea celulară, în constituţia enzimelor,
controlează numeroase procese metabolice şi participă larg la formarea de
anticorpi.( SEGAL,B, şi colab.1982 ).
Substanţele neazotoase se găsesc în pondere mare în endospermul boabelor
de cereale şi sunt compuse din amidon, circa 90 %, zahăr 2-3,5 % şi dextrină 2,3
%.Substanţele grase în boabele de cereale se găsesc în proporţie de 1,5 – 6 % cu
pondere mai mare în embrion, care la porumb sunt în proporţie de 30 – 35 % iar la
grâu de numai 1,5 %. La porumb din conţinutul total de grăsimi, în embrion se află
83,2 % şi circa 15 % în endosperm.( SALONTAI, AL., MUNTEAN, L. 1982 ).
Cerealele conţin vitaminele: B1, B2, B6, E, D, şi PP. Embrionul, deşi este de
dimensiuni mici conţine 50 % din tiamină ( B1 ) , şi 30 % din niacină ( PP ).
(SEGAL, B şi colab.1982). Stratul aleuronic şi celelalte învelişuri exterioare
conţin 50 % din niacină şi 35 % din riboflavină ( B2 ). Endospermul care este
partea preponderentă a bobului conţine 1/3 sau chiar mai puţin din cantitatea de
vitamina B. În formă uscată boabele de cereale sunt lipsite de vitamina C; cu
excepţia porumbului galben, ele sunt lipsite şi de caroten.( provitamina A ).
( SEGAL, B si colab.1982 ).
1.2. BOABELE DE CEREALE SURSĂ DE SUBSTANŢE MINERALE
Boabele de cereale conţin între 1,4 – 3 % substanţe minerale ( K, P, Mg ),
concentrate în cea mai mare masură în învelişul boabelor, substanţe care se
îndepărtează prin prelucrarea ulterioară a cerealelor.
6

CAPITOLUL II. CUNOŞTINŢE ACTUALE PRIVIND
FABRICAREA FULGILOR DE CEREALE ŞI BATOANELOR ÎN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ
2.1. ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN
INDUSTRIA ALIMENTARĂ PE PLAN MONDIAL
Industria fulgilor de cereale este reprezentată din firme care sunt angajate în
fabricarea şi vânzarea produselor alimentare preambalate făcute în principal din
cereale. Consumatorul nu trebuie să prepare produsul înainte de a-l folosi şi poate
fi consumat sub formă uscată sau prin adăugarea unor produse alimentare cum am
fi laptele, iaurtul. Printre avantajele fulgilor, din perspectiva consumatorului se
numără uşurinţa în folosirea lor pentru satisfacerea nevoilor de hrană. Consumarea
produsului are loc în principal la micul dejun, dar sunt de asemenea folosite şi ca
gustări.
Industria fulgilor de cereale are o cifră de afaceri de 4 miliarde $ şi este
compusă din câteva companii mari care domină piaţa. Condusă de Kellogg,
industria fulgilor include General Mills, General Foods, Quaker Oats, Ralston
Purina şi Nabisco.
2.2. ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA
În ţara noastră extrudarea este în fază de cercetare, cu excepţia producerii
de amidonuri modificate pentru foraje petroliere. Pentru industria alimentară la noi
în ţară s-au realizat extruderele SOTEX 135, conform documentaţiei elaborate de
catre ICPIAF Cluj-Napoca şi extruderul granulator tip 15X60 EG-1, produs de
CCSITMUIU-Bucureşti. ( IOANCEA, L şi KATHERINE I., 1988).
Înainte de anul 1989, în România existau doar două fabrici producatoare de
fulgi de cereale: Titan S.A. Bucureşti şi Dobrogea Constanţa. În Cluj, la fabrica
Feleacul, producţia de ,,pufarin”, cereale obţinute prin expandarea arpacaşului de
7

grâu şi porumb în tunuri de expandare şi drajate cu sirop de zahar erau singurele
produse de acest gen pe piaţa românească.
2.3. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR PROPRII
În Romănia lipsesc cercetările ştiinţifice privind extrudarea cerealelor, fapt
pentru care s-au considerat oportune investigaţiile noastre, în acest sens cu
următoarele obiective:
• extinderea bazei de materii prime pentru extrudare;
• stabilirea influenţei genotipului de cereale asupra calitaţii extrudatelor
şi stabilirea factorilor tehnologici optimi;
• stabilirea influenţei duratei de depozitare asupra calitaţii extrudatelor
• valorificarea superioară a cerealelor extrudate sub formă de produse
zaharoase;
• posibilitaţi de diversificare a produselor zaharoase extrudate din
cereale.
CAPITOLUL III. MATERIALE UTILIZATE ŞI METODICA
EXPERIMENTALĂ
3.1.MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ
Pentru realizarea obiectivelor propuse au fost luate în studiu boabele
aparţinătoare a două dintre principalele cereale, grâul Triticum aestivum ( L )
ssp.vulgare ( Vill ) respectiv soiurile Turda 95, Arieşan, Turda 2000 şi porumbul,
Zeea mays ( L ), respectiv genotipurile Turda Favorit, Turda 200, Turda Super
omologate şi create la S.C.D.A. Turda.
La efectuarea experimentărilor s-a utilizat un extruder cu două şnecuri de
tipul CLEXTRAL BC – 21, de capacitate 12,1 kg / oră, cu diametrul şnecului de
25 mm şi cu diametrul ajutajului matriţei de 3 mm. Au fost luate în studiu
următorii factori şi graduări:
8

Pentru obţinerea fulgilor de grâu:
Factorul A = genotipul ( soiul ) cu graduările:
a1 = Turda 95; a2 = Turda 2000; a3 = Arieşan;
Factorul B = umiditatea amestecului ( % ) cu graduările:
b1 = 21; b2 = 23; b3 = 25;
Factorul C = debitul de alimentare ( kg / oră ) cu graduările:
c1 = 3,5; c2 = 5,4; c3 = 7,2.
Pentru obtinerea fulgilor de porumb:
Factorul A = genotipul ( hibridul ) de porumb cu graduările:
a1 = Turda Favorit; a2 = Turda 200; a3 = Turda Super;
Factorul B = umiditatea amestecului ( % ) cu graduările:
b1 = 21; b2 = 23; b3 = 25;
Factorul C = debitul de alimentare ( kg / oră ) cu graduările:
c1 = 3,5; c2 = 5,4; c3 = 7,2.
Factorii B şi C sunt similari cu cei de la fulgii de grâu.
Din combinaţia factorilor şi a graduărilor, pentru fiecare specie a rezultat o
experienţă trifactorială de tipul 3 x 3 x 3, cu 27 variante, după cum urmează:
V1 = a1 b1 c1; V 10 = a2 b1 c1: V 19 = a3 b1 c1;
V2 = a1 b1 c2; V 11 = a2 b1 c2; V 20 = a3 b1 c2;
V3 = a1 b1 c3; V 12 = a2 b1 c3; V 21 = a3 b1 c3;
V4 = a1 b2 c1; V 13 = a2 b2 c1; V 22 = a3 b2 c1;
V5 = a1 b2 c2; V 14 = a2 b2 c2; V 23 = a3 b2 c2;
V6 = a1 b2 c3; V 15 = a2 b2 c3; V 24 = a3 b2 c3:
V7 = a1 b3 c1; V 16 = a2 b3 c1; V 25 = a3 b3 c1:
V8 = a1 b3 c2; V 17 = a2 b3 c2; V 26 = a3 b3 c2:
V9 = a1 b3 c3; V 18 = a2 b3 c3; V 27 = a3 b3 c3:
9

Pentru compararea rezultatelor experimentale s-a luat ca variantă martor
( standard ), media tuturor variantelor ( X ).(SĂULESCU N.,1959). Ca însuşiri
fizice s-au determinat indicele de expansiune şi densitatea în vrac, iar dintre cele
chimice, conţinutul în amidon şi proteină.Toate aceste însuşiri au fost determinate
în trei etape: la depozitare, la şase luni şi la 12 luni.
Indicele de expansiune a fost determinat conform metodei lui RAYAS -
DUARTE ( 1988 ), prin măsurarea diametrului a zece extrudate cu un şubler după
care s-a calculat media aritmetică şi s-a divizat cu diametrul ajutajului matriţei.
Masa volumetrică în g / l s-a determinat cu ajutorul unei balanţe hectolitrice
cu capacitate de 1 litru, conţinutul de proteine s-a efectuat dupa metoda Kjeldahl,
iar amidonul prin metoda Evers.
Pentru obţinerea batoanelor cu fulgi de grâu s-a utilizat soiul de grâu
Turda 95, iar pentru batoanele cu fulgi de porumb hibridul Turda Favorit, cu
conţinutul diferit de fulgi 5%, 6%, 7%, 8% şi 9% rezultând câte o experienţă
monofactorială Tabelele 3.1.şi 3. 2.
Nr.
Crt
.
Tabelul 3.1.
Variante de produse luate în studiu la fabricarea batoanelor cu fulgi de grâu
Variante
( % fulgi
de grâu )
U.M
.
Fondant
Acofect
Lapte
praf
degresat
Materii prime
Cacao
pudră
Lecitină
de soia
Aromă
de rom
Sorbat
de
potasiu
Sorbitol
Glazura
de cacao
1. 5 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
2. 6 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
3. 7 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
4. 8 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
5. 9 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
10

Nr.
Crt.
Tabelul 3.2.
Variante de produse luate în studiu la fabricarea batoanelor cu fulgi de porumb
Variante
( % fulgi
de
porumb)
U.M
.
Fondant
Acofect
Lapte
praf
degresat
Materii prime
Cacao
pudră
Lecitină
de soia
Aromă
de rom
Sorbat
de
potasiu
Sorbitol
Glazura
de cacao
1. 5 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
2. 6 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
3. 7 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
4. 8 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
5. 9 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20
Experimentările au fost efectuate în cadrul societaţii comerciale S.C.
Perfetti Van Melle Romania, Cluj - Napoca, utilajele folosite la obţinerea
batoanelor cu adaos de cereale fiind următoarele:cazan duplex pentru fierberea
siropului de fondant, fondantieră, malaxor , extruder, maşina de glazurat şi maşina
de ambalat batoane.
Batoanele cu adaos de fulgi de grâu şi porumb obţinute în urma
experimentărilor au fost analizate prin metode senzoriale cu scări de punctaj fiind
efectuate de către cinci degustatori, media însuşirilor constituind însuşirea
organoleptică a fiecarei variante.
3.3. UILAJE FOLOSITE ŞI FLUXUL TEHNOLOGIC
În procesul de fabricare a fulgilor de cereale există mai multe variante de
linii de fabricaţie, cu utilaje specifice în funcţie de producător, dar care în final
îndeplinesc scopul operaţiei pentru care au fost proiectate. Cu tehnologia de
extrudare pot fi fabricaţi fulgi de cereale cu aroma deplin dezvoltată, textură
crocantă specifică. Combinând diferite cereale este posibilă obţinerea de fulgi cu
11

textură şi gust specific şi un mai mare echilibru a compoziţiei nutriţionale.
Sistemul de acoperire special, poate utiliza zahăr, miere, cacao pudră. În Figura
3.1.se poate observa o schemă posibilă a liniei de fabricaţie pentru producerea
snaksurilor dulci şi a cerealelor pentru micul dejun.
Omogenizare
Transport
Umidificator
Figura 3.1. : Schemă posibilă a liniei de fabricaţie pentru producerea snaksurilor
dulci şi a cerealelor pentru micul dejun. ( După Internet, Profilul companiei
Clextral )
Pentru obţinerea batoanelor cu adaos de fulgi de cereale au fost utilizate
următoarele utilaje: cazanul duplex pentru fierberea siropului de fondant,
fondantieră, malaxor, extruder, maşina de glazurat şi maşina de ambalat batoane.
Schema tehnologică de fabricare a batoanelor cu adaos de fulgi de cereale
este prezentată în figura 3.2.
Extrudare
12
Uscare
Racire
Arome

Fig. 3.2. Schema tehnologică de fabricare a batoanelor cu fulgi de cereale
( adaptată după documentaţia Fundy Ungaria )
13

CAPITOLUL IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII
4.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA
FULGILOR DE GRÂU
4.1.1.Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umidităţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor
de grâu.
Indicele de expansiune a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12
luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.1, 4.2, 4.3.
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Indice de
expansiune( cm )
*** *** *** *** *** *** *** *** 000 *** *** *** 000 *** 000 000 000 000 000 0000000
000 000 000 000 000 000 -
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
Fig.4.1.Influenţa genotipului, umiditaţii şi a debitului de alimentare asupra
indicelui de expansiune la fulgii de grâu la depozitare
a2
b2
c1
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
Semnificaţie / Varianta
14
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X (
b3 martor
c3 )

4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Indice de
expansiune ( cm )
*** *** ** *** ** * - * - - - - - - - 0 - 00 00 - 0 - 0 000 - 000 000
a1
b1
c1
Fig. 4.2.. Influenţa genotipului, umiditatii şi a debitului de alimentare asupra
indicelui de expansiune la fulgii de grâu la şase luni
*** *** *** *** *** *** *** 000 *** *** *** 000 *** 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c2
a1
b2
c3
Indice de
expansiune ( cm )
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b1
c3
a2
b2
c1
a2
b2
c1
a2
b2
c2
a2
b2
c2
Semnificaţie /
l
a2
b2
c3
l
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c1
Fig.4.3. Influenţa genotipului, umiditaţii şi a debitului de alimentare asupra
indicelui de expansiune la fulgii de grâu la 12 luni
a2
b3
c2
a2
b3
c2
Varianta
a2
b3
c3
Semnificaţie / Varianta
15
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3
a3 X
b3martor
c3

Din analiza rezultatelor privind indicele de expansiune a fulgilor de grâu
la depozitare, şase luni şi la 12 luni rezultă urmatoarele:
. La depozitarea grâului extrudarea cea mai favorabilă se realizează la soiul
Turda 95 în interacţiunea cu umiditatea de 21 % şi 23% şi debitele de alimentare
de 3,5 şi 5,4 kg / oră, diferenţele faţă de ( X ) fiind foarte semnificative, urmată de
soiul Turda 2000 la umiditatea de 21 % şi 23 %. Rezultatele cele mai slabe s-au
obţinut la soiul Arişan ( a3 ) la toate variantele cu diferenţe foarte semnificativ
negative.
La şase luni de la depozitare indicele de expansiune creşte uşor, iar
extrudarea cea mai favorabilă se realizează tot la soiul Turda 95 ( a1 ) la aceeaşi
umiditate de 21 % şi 23 %, respectiv la debitul de alimentare de 3,5 kg / oră şi 5,4
kg /oră. Cele mai slabe rezultate se obţin de asemenea la soiul Arieşan, la
umiditaţile şi debitele de alimentare mărite.
La 12 luni de la depozitare, se confirmă în mod evident datele obţinute la
şase luni, în sensul că prin mărirea timpului de depozitare, extrudarea se
îmbunataţeşte şi că soiurile se clasifică, cu diferenţe sensibile în ordinea: Turda 95,
Turda 2000, Arieşan , cu diferite grade de semnificaţie.Totodată factorii umiditate
şi debit de alimentare, interacţionează cel mai favorabil la valorile mici şi
intermediare respectiv la umiditatea de 21 % şi 23 %, iar debitul de alimentare la
3,5 kg / oră şi 5,4 kg / oră.
4.1.2.Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umidităţii şi debitului de alimentare asupra densităţii în vrac a fulgilor de
grâu.
Densitatea în vrac a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12 luni
sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentată în figurile 4.4., 4.5. şi 4.6.
16

160
140
120
100
80
60
40
20
0
Fig.4.4. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Densitatea în vrac ( g/l )
000 000 000 000 000 000 *** *** *** 000 000 000 ** - *** *** *** *** 000 000 000 *** *** *** *** *** *** -
a1
b1
c1
densitaţii în vrac la fulgii de grâu la depozitare
Densitatea în vrac ( g / l )
000 000 000 000 000 0 *** *** *** 000 000 000 - * *** *** *** ** 000 000 000 *** *** *** *** *** ***
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b1
c3
a1 a1 a1 a1 a1 a1 a2 a2 a2 a2 a2 a2 a2 a2 a2 a3 a3 a3 a3 a3 a3 a3 a3 a3 X
b2 b2 b2 b3 b3 b3 b1 b1 b1 b2 b2 b2 b3 b3 b3 b1 b1 b1 b2 b2 b2 b3 b3 b3martor
c1 c2 c3 c1 c2 c3 c1 c2 c3 c1 c2 c3 c1 c2 c3 c1 c2 c3 c1 c2 c3 c1 c2 c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
Semnificaţie / Varianta
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
Semnificaţie /
Fig.4.5. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
densitaţii în vrac la fulgii de grâu la şase luni
17
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
Varianta
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3
l

160
140
120
100
80
60
40
20
0
Densitatea în
vrac ( g/l )
Fig.4.6. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
densitaţii în vrac la fulgii de grâu la 12 luni
Analizând rezultatele privind densitatea în vrac a fulgilor de grâu la
depozitare, şase luni şi la 12 luni se constată urmatoarele:
Din punctul de vedere al însuşirilor calitative ( formă, mărime, gust ), este
de dorit ca fulgii depozitaţi în vrac să aibă o densitate ( g / l ) cât mai mică.
La depozitare se evidenţiază faptul că cea mai scăzută densitate a fulgilor
de grâu se înregistrează la soiul Turda 95, crescând treptat la soiul Turda 2000 şi
Arieşan, foarte semnificative faţă de ( X ).
La şase luni de la depozitarea grâului valorile densităţii în vrac a fulgilor
sunt uşor mai scăzute, ( X ) este inferior cu 1g / l , însă ordinea soiurilor şi
interacţiunilor dintre factori sunt în general aceeaşi. Se evidenţiază şi de această
dată soiul Turda 95.
000 000 000 000 000 000 *** *** *** 000 000 000 - - *** *** *** *** 000 000 000 *** *** *** *** *** ***
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
l
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c2
a2
b3
c3
Semnificaţie / Varianta
18
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3

Densitatea în vrac a fulgilor la 12 luni de la depozitarea grâului este
asemănatoare celor de la depozitare şi de la şase luni, ordinea şi interacţiunea
soiurilor cu umiditatea şi debitul de extrudare a fulgilor este în general aceeaşi
pentru fiecare soi, inclusiv diferenţele şi semnificaţiile faţă de ( X ).În toate fazele
de depozitare a grâului, influenţa umidităţii asupra densităţii în vrac a fulgilor de
grâu prezintă diferenţe foarte semnicativ pozitive la umiditatea de 21% şi scad pe
măsura creşterii umiditaţii la valori foarte semnifictiv negative la umiditatea de 25
%.
Debitul de alimentare al amestecului în interacţiune cu genotipul şi
umiditatea asupra densitaţii în vrac prezintă o influenţă foarte semnificativ
pozitivă la 7,2 kg / oră, scăzând distinct semnificativ la debitul de 5,4 kg / oră şi
semnificativ la debitul de 3,5 kg / oră.
4.1.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor
de grâu
Conţinutul în amidon a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12
luni de la depozitarea grâului sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat
în figurile 4.7., 4.8 şi 4.9.
19

74
73
72
71
70
69
68
67
66
74
73
72
71
70
69
68
67
66
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 -
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
Fig.4.7.Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
a2
b2
c2
conţinutului în amidon la fulgii de grâu la depozitare
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - 000 - 0 - 000 000 000 000 000 000 000 000 000
a1
b1
c1
Conţinutul în
amidon ( % )
Conţinutul în
amidon ( % )
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
Fig.4.8. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în amidon la fulgii de grâu la şase luni
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c2
Semnificaţie / Varianta
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c2
Semnificaţie / Varianta
20
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a2
b3
c3
a3
b1
c2
a3
b1
c1
a3
b1
c3
a3
b1
c2
a3
b2
c1
a3
b1
c3
a3
b2
c2
a3
b2
c1
a3
b2
c3
a3
b2
c2
a3
b3
c1
a3
b2
c3
a3
b3
c2
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3
a3 X
b3martor
c3

74
73,5
73
72,5
72
71,5
71
70,5
70
69,5
69
68,5
Conţinutul în
amidon ( % )
Fig.4.9. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în amidon la fulgii de grâu la 12 luni
Rezultatele privind conţinutul în amidon a fulgilor de grâu la depozitare,
şase luni şi la 12 luni:
La depozitare conţinutul în amidon al fulgilor prezintă valori foarte
semnificativ superioare mediei variantelor ( X ) la soiul Turda 95, în toate
combinaţiile, precum şi la Turda 2000, diferenţele fiind foarte semnificativ
pozitive. Cel mai scăzut conţinut în amidon al fulgilor s-a înregistrat la soiul
Arieşan cu diferenţe foarte semnificative atât faţă de media variantelor cât şi faţă
de celelalte soiuri.
*** *** *** *** *** *** *** *** *** - *** *** *** - - - - -
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
Semnificaţie /
000 000 000 000 000 000 000 000 000
După şase luni de depozitare a grâului conţinutul în amidon al fulgilor
prezintă valori mari faţă de ( X ), sensibil apropiate valorilor de la depozitarea
grâului foarte semnificativ superioare la soiul Turda 95, în toate combinaţiile,
precum şi la Turda 2000 în combinaţie cu umiditatea minima ( b1 ), diferenţele
fiind foarte semnificativ pozitive. Cel mai scăzut conţinut în amidon al fulgilor s-a
a2
b2
c1
21
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
Varianta
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3

înregistrat la soiul Arieşan, în toate combinaţiile, diferenţele fiind foarte
semnificativ negative faţă de ( X ) , precum şi de celelalte soiuri.
La 12 luni de la depozitare, conţinutul în amidon al fulgilor prezintă valori,
în general, asemănătoare determinărilor anterioare, extrudarea cea mai favorabilă
se realizează la soiul Turda 95, în toate variantele, urmată de Turda 2000, iar cele
mai scăzute, la soiul Arieşan, cu diferenţe în mod treptat, foarte semnificativ
negative.
Influenţa umiditaţii în corelare cu genotipul şi debitul de alimentare asupra
conţinutului în amidon a fulgilor de grâu este semnicativ pozitivă la umiditatea de
21% şi semnificativ negativă la umiditatea de 25 % .
Influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea
asupra conţinutului în amidon a fulgilor de grâu la depozitare, şase luni şi 12 luni
prezintă valori egale nesemnificative la toate debitele de alimentare.
4.1.4. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a
fulgilor de grâu
Conţinutul în proteine a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12
luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.10., 4.11. şi
4.12.
22

Fig.4.10. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
8,3
8,2
8,1
8
7,9
7,8
7,7
7,6
7,5
7,4
7,3
conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la depozitare
000 000 000 000 000 00 00 0 - - - - - - - - - - - - - - - *** *** *** ***
a1
b1
c1
8,4
8,3
8,2
8,1
8
7,9
7,8
7,7
7,6
7,5
7,4
a1
b1
c2
Conţinutul în proteine ( % )
000 000 000 000 000 000 000 - - 00 000 - - - * * - ** - - - * *** *** *** *** *** -
a1
b1
c1
a1
b1
c3
a1
b1
c2
a1
b2
c1
a1
b1
c3
Conţinutul în proteine ( % )
a1
b2
c2
a1
b2
c1
a1
b2
c3
a1
b2
c2
a1
b3
c1
a1
b2
c3
a1
b3
c2
a1
b3
c1
a1
b3
c3
a1
b3
c2
a2
b1
c1
a1
b3
c3
a2
b1
c2
a2
b1
c1
a2
b1
c3
a2
b1
c2
a2
b2
c1
a2
b1
c3
a2
b2
c2
a2
b2
c1
a2
b2
c3
a2
b2
c2
a2
b3
c1
a2
b2
c3
a2
b3
c2
a2
b3
c1
a2
b3
c3
Semnificaţie / Varianta
a2
b3
c2
Semnificaţie / Varianta
23
a3
b1
c1
a2
b3
c3
a3
b1
c2
a3
b1
c1
a3
b1
c3
a3
b1
c2
a3
b2
c1
a3
b1
c3
a3
b2
c2
a3
b2
c1
a3
b2
c3
a3
b2
c2
a3
b3
c1
a3
b2
c3
a3
b3
c2
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3
a3 X
b3martor
c3

Fig.4.11. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
8,3
8,2
8,1
8
7,9
7,8
7,7
7,6
7,5
7,4
conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la şase luni
Conţinutul în proteine ( % )
000 000 000 000 000 000 00 * - - - - - - - - - - - - - - - *** *** *** ***
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
a2
b2
c2
Semnificaţie /
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c2
Varianta
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3
Fig.4.12. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la 12 luni
Analizând conţinutul în proteine a fulgilor de grâu la depozitare, şase
luni şi la 12 luni se constată urmatoarele:
Conţinutului de proteine al fulgilor la depozitare arată că pe primul loc se
situează soiul Arieşan, urmat de Turda 2000, ultimul fiind Turda 95, cu un
conţinut de sub 8%; diferenţele sunt foarte semnificativ negative, atât faţă de ( X ),
cât şi faţă de celelalte soiuri. Toate soiurile au reacţionat mai favorabil la
umidficarea maximă ( b3 ) şi medie ( b2 ).
La şase luni de la depozitarea grâului conţinutul de proteine cel mai scăzut
scăzut se înregistrează la soiul Turda 95, asemănător momentului depozitării
grâului.
La 12 luni de la depozitare valorile conţinutului în proteine n-au suferit
modificari semnificative faţă de cele de la depozitare şi şase luni, iar procentul cel
24

mai ridicat este deasemenea la soiul Arieşan, cu diferenţe semnificative faţă de
( X ).La Turda 2000, conţinutul este intermediar celor două soiuri, diferenţele faţă
de ( X ) fiind nesemnificative.
Influenţa umiditaţii în corelare cu genotipul şi debitul de alimentare asupra
conţinutului în proteine a fulgilor de grâu prezintă diferenţe nesemnificative pentru
umiditatea de 21% şi 23 % .
4.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA
FULGILOR DE PORUMB
4.2.1.Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umiditaţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune
a fulgilor de porumb.
Indicele de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni şi la
12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.13, 4.14.
şi 4.15.
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Indice de
expansiune( cm )
*** *** *** *** *** *** *** *** * *** *** *** 0 *** 000 000 000 000 000 0000000 000 000 000 000 000 000 -
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
Fig.4.13.Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare
a2
b2
c2
a2
b2
c3
Semnificaţie /
25
a2
b3
c1
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a3
b1
c1
Varianta
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3 martor
c3

4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Indice de
expansiune (cm)
*** *** ** - - - - - 0 - - - 00 - 000 - 00 000 000 00 000 *** *** - - - -
a1
b1
c1
Fig.4.14. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
a1
b1
c2
indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la şase luni
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** 000 *** 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000
a1
b1
c1
a1
b1
c3
a1
b1
c2
a1
b2
c1
a1
b1
c3
a1
b2
c2
a1
b2
c1
a1
b2
c3
a1
b2
c2
a1
b3
c1
Indice de
expansiune ( cm )
a1
b2
c3
a1
b3
c2
a1
b3
c1
a1
b3
c3
a1
b3
c2
a2
b1
c1
a1
b3
c3
a2
b1
c2
a2
b1
c1
a2
b1
c3
a2
b1
c2
a2
b2
c1
a2
b1
c3
a2
b2
c2
a2
b2
c1
Fig.4.15. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la 12 luni
a2
b2
c3
Semnificaţie / Varianta
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
Semnificaţie / Varianta
26
a2
b3
c1
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a2
b3
c2
a3
b1
c1
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X (
b3 martor
c3 )
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3

Analizând rezultatele privind indicele de expansiune, a fulgilor de porumb
la depozitare, şase luni şi 12 luni constatăm că:
La depozitare indicele de expansiune al fulgilor este sensibil superior în
cazul hibridului Turda Favorit la care, cu excepţia variantei 9 ( a1, b3, c3 )
diferenţele faţă de ( X ) sunt foarte semnificativ superioare.Deasemanea, valorile
sunt foarte semnificativ superioare în cazul hibridului Turda 200, la varaianta 14
( a2, b2, c2 ).Cele mai slabe rezultate se obţin la varianta a3 b3 c1 şi a3 b3 c3.,
respectiv pentru hibridul Turda Super, la umiditatea de 25 % şi debitul de
alimentare de 3,5 şi 7,2 kg / oră unde indicele de expansiune al fulgilor de porumb
a fost cel mai mic.
La şase luni de la depozitare indicele de expansiune în media variantelor
( X ), creşte în mod sensibil faţa de momentul depozitării ( 3,36 cm faţă de 2,95
cm). Extrudarea cea mai favorabilă s-a realizat la hibridul Turda Favorit urmat de
Turda Super.Cele mai slabe rezultate se obţin la hibridul Turda 200, varianta a2 b2
c 3, la umiditatea de 23 % şi debitul de alimentare de 7,2 kg / oră, unde indicele
de expansiune al fulgilor de porumb a fost cel mai mic.
La 12 luni de la depozitare indicele de expansiune al fulgilor prezintă
valori practic egale cu media ( X ) de la depozitare, dar inferior valorilor de la şase
luni, pe primul loc situându-se Turda Favorit urmat de Turda 200, iar pe ultimul
loc, cu diferenţe foarte semnificativ negative, hibridul Turda Super. Influenţa
umiditaţii în interacţiune cu genotipul şi debitul de alimentare asupra indicelui de
expansiune a fulgilor de porumb înregistrează diferenţe foarte semnificativ
pozitive la umiditatea amestecului de 21 % şi valori foarte semnificativ negative la
umiditatea de 25 %.
Influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea
asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare prezintă
diferenţe nesemnificative în varianta (c1), semnificativ pozitive la debitul de 5,4
27

kg / oră şi distinct negative la debitul de 7,2 kg / oră şi valori nesemnificative la
şase şi 12 luni.
4.2.2. Rezultatele
cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umiditaţii
şi debitului de alimentare asupra densitaţii în vrac a fulgilor de
porumb
Densitatea în vrac a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni şi la 12
luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.16, 4.17.şi
4.18
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Densitatea în
vrac ( g/l )
000 000 000 000 000 000 *** *** *** 000 000 000 *** * *** *** *** *** 000 0000000 *** *** *** *** *** *** -
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
Fig.4.16.Influenţa genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra
densităţii în vrac a fulgilor de porumb la depozitare
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c2
a2
b3
c3
Semnificaţie / Varianta
28
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X (
b3 martor
c3 )

160
140
120
100
80
60
40
20
0
Densitatea
în
vrac ( g/l )
000 000 000 000 000 00 - *** *** 000 000 000 *** *** *** *** *** *** 00
0
a1
b1
c1
Fig.4.17. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
160
140
120
100
80
60
40
20
0
a1
b1
c2
densităţii în vrac a fulgilor de porumb la şase luni
000 000 000 000 000 - - *** *** 000 000 000 *** * *** *** *** *** 000 000 000 *** *** *** *** *** ***
a1
b1
c1
a1
b1
c3
a1
b1
c2
a1
b2
c1
a1
b1
c3
a1
b2
c2
a1
b2
c1
a1
b2
c3
Densitatea
în vrac ( g/l )
a1
b2
c2
a1
b3
c1
a1
b2
c3
a1
b3
c2
a1
b3
c1
a1
b3
c3
a1
b3
c2
a2
b1
c1
a1
b3
c3
a2
b1
c2
a2
b1
c1
a2
b1
c3
a2
b1
c2
a2
b2
c1
a2
b1
c3
a2
b2
c2
a2
b2
c1
Fig.4.18. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
densităţii în vrac a fulgilor de porumb la 12 luni
a2
b2
c3
a2
b2
c2
a2
b3
c1
a2
b2
c3
a2
b3
c2
Semnificaţie / Varianta
a2
b3
c1
Semnificaţie / Varianta
29
a2
b3
c3
a2
b3
c2
a3
b1
c1
a2
b3
c3
0000000 *** *** *** *** *** ***
a3
b1
c2
a3
b1
c1
a3
b1
c3
a3
b1
c2
a3
b2
c1
a3
b1
c3
a3
b2
c2
a3
b2
c1
a3
b2
c3
a3
b2
c2
a3
b3
c1
a3
b2
c3
a3
b3
c2
a3
b3
c1
a3 X
b3 martor
c3
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3

Cu privire la rezultatele obţinute privind densitatea în vrac, a fulgilor de
porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni se constată că:
Densitatea cea mai mică la depozitarea porumbului se înregistrează în
varianta a1,b1,c2, respectiv pentru hibridul Turda Favorit, cu umiditatea
amestecului de 21% şi debitul de alimentare de 5,4 kg / oră.
La şase luni de la depozitare influenţa genotipului în corelare cu umiditatea
şi debitul de alimentare prezintă valori diferite, foarte semnificativ pozitive la
hibridul Turda Super, distinct semnificative pentru Turda 200 şi din nou foarte
semnificativ negative la hibridul Turda Favorit.
La 12 luni de la depozitarea porumbului influenţa umiditaţii în interacţiune
cu genotipul şi debitul de alimentare asupra densitaţii în vrac a fulgilor de porumb
este foarte semnicativ pozitivă la umiditatea de 25%, semnificativ pozitivă la
umiditatea de 23 % şi foarte semnifictiv negativă la debitul de 21 %.Influenţa
debitului de alimentare în corelare cu genotipul şi umiditatea asupra densitaţii în
vrac a fulgilor de porumb înregistrează diferenţe foarte semnifcativ pozitive la
debitulde 7,2 kg / oră şi foarte semnificativ negative la debitul de 3,4 kg / oră şi
5,4 kg / oră.
La 12 luni de la depozitarea porumbului, influenţa debitului de alimentare
în interacţiune cu genotipul şi umiditatea asupra densitaţii în vrac a fulgilor de
porumb înregistrează diferenţe nesemnificative.
4.2.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umiditaţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a
fulgilor de porumb.
Conţinutul de amidon a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni
şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în tabelele
figurile 20 – 22.
30

71
70
69
68
67
66
65
64
63
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** 000 000 000 000 000 *** *** *** - 000 000 000 000 000 -
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
Fig.20. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
71
70
69
68
67
66
65
64
63
62
conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la depozitare
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** 000 000 000 000 000 *** *** *** 0 000 000 000 000 000
a1
b1
c1
Conţinutul în amidon ( % )
Conţinutul în amidon ( % )
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
Semnificaţie /
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
Semnificaţie
a2
b2
c1
a2
b2
c2
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b2
c3
a2
b3
c1
/ Varianta
31
Varianta
a2
b3
c1
a2
b3
c2
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3
a3 X
b3martor
c3

90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Fig.21. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la şase luni
Conţinutul în amidon ( % )
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - - - - 0 *** **
*
a1
b1
c1
a1
b1
c2
Fig.22. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la 12 luni
Din analiza rezultatelor privind conţinutul în amidon, a fulgilor de porumb
la depozitare, şase luni şi 12 luni rezultă următoarele:
La depozitare, conţinutul în amidon a fulgilor de porumb, în interacţiunea
factorilor este influenţat în cea mai mare masură de hibrid. Se detaşeaza sensibil în
fruntea hibrizilor Turda Favorit, care faţă de media variantelor 68 – 52 % prezintă
valori cuprinse între 68,73–70,21 %, diferenţele fiind foarte semnificative.Valorile
cele mai scăzute se realizează la hibridul Turda Super de numai 65,81 – 69,84 %,
faţă de 68,73 – 70,21 la hibridul Turda Favorit.
Influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea
asupra conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la depozitare prezintă valori
apropiate.
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a3
b1
c1
Semnificaţie / Varianta
32
a3
b1
c2
*** 0 0 0 0 0 0
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X (
b3 martor
c3 )

La şase luni de la depozitarea porumbului conţinutul în amidon a fulgilor
prezintă valori asemanătoare celor de la depozitare, ordinea geotipurilor fiind
aceeaşi în interacţiunea cu umiditatea minimă ( 21 % ).
La 12 luni de la depozitarea porumbului se observă că determinante în
calitatea fulgilor sunt genotipurile în frunte cu Turda Favorit la umiditatea de 21
%, urmat de Turda 200, iar Turda Super se situează pe ultima poziţie.
Umiditatea în interacţiunea factorilor are o influenţa negativă pe măsura
creşterii acesteia, conţinutul de amidon scade de la umiditatea minimă ( b1 ) spre
umiditatea maximă la toti hibrizii.Debitul de alimentare are o influenţă minimă
asupra conţinutului de amidon al fulgilor.
4.2.4.Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,
umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor
de porumb.
Conţinutul de proteine a fulgilor de porumb, la cele trei etape ale depozitării
în interacţiunea factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 23. – 25.
7,9
7,8
7,7
7,6
7,5
7,4
7,3
7,2
7,1
7
Conţinutul în proteine ( % )
000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 *** 00 - 000 *** ** *** *** *** *** *** *** *** -
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b2
c1
Fig.23. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la depozitare
a2
b2
c2
a2
b2
c3
a2
b3
c1
Semnificaţie / Varianta
33
a2
b3
c2
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3 X
b3 martor
c3

7,9
7,8
7,7
7,6
7,5
7,4
7,3
7,2
7,1
7
7,9
7,8
7,7
7,6
7,5
7,4
7,3
7,2
7,1
7
Fig.24. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la şase luni
000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 00 - *** *** *** *** *** *** *** *** ***
a1
b1
c1
Conţinutul în proteine ( % )
000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 - ** * * * *** *** *** *** *** ***
a1
b1
c1
a1
b1
c2
a1
b1
c2
a1
b1
c3
a1
b1
c3
Conţinutul în proteine ( % )
a1
b2
c1
a1
b2
c1
a1
b2
c2
a1
b2
c2
a1
b2
c3
a1
b2
c3
a1
b3
c1
a1
b3
c1
a1
b3
c2
a1
b3
c2
a1
b3
c3
a1
b3
c3
a2
b1
c1
a2
b1
c1
a2
b1
c2
a2
b1
c2
a2
b1
c3
a2
b1
c3
a2
b2
c1
a2
b2
c1
a2
b2
c2
a2
b2
c2
a2
b2
c3
Fig.25. Influenţa genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra
conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la 12 luni
a2
b2
c3
a2
b3
c1
a2
b3
c1
a2
b3
c2
a2
b3
c2
Semnificaţie / Varianta
Semnificaţie / Varianta
34
a2
b3
c3
a2
b3
c3
a3
b1
c1
a3
b1
c1
a3
b1
c2
a3
b1
c2
a3
b1
c3
a3
b1
c3
a3
b2
c1
a3
b2
c1
a3
b2
c2
a3
b2
c2
a3
b2
c3
a3
b2
c3
a3
b3
c1
a3
b3
c1
a3
b3
c2
a3
b3
c2
a3 X
b3martor
c3
a3 X
b3martor
c3

Concluzii cu privire la rezultatele obţinute privind conţinutul în proteine, a
fulgilor de porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni:
La depozitarea seminţelor conţinutul mediu ( X ) în proteine a fulgilor de
porumb a fost de 7,48 % cu diferenţe foarte semnificative între hibrizi. Pe primul
loc s-a situat Turda Super ( 7,51 % - 7,58 % ), urmat de Turda 200 ( 7,36 % - 7,55
% ), iar pe ultimul loc Turda Favorit ( 7,34 % - 7,39 % ). Toţi cei trei hibrizi au
reacţionat cel mai favorabil în interacţiunile cu debitul de alimentare de 7,2 kg /
oră ( c3 ), urmat de debitul de 5,4 kg / oră ( c2 ) .
După şase luni de la depozitare conţinutul mediu al celor 27 variante ( X ),
scade uşor înregistrând 7,41 %, ordinea valorilor fiind asemănătoare celor de la
depozitare, respectiv Turda Super ( 7,44 – 7,78 % ), Turda 200 ( 7,30 – 7,45 ) şi
Turda Favorit ( 7,29 – 7,32 % ).Toţi hibrizii au reacţionat cel mai favorabil în
interacţiunile cu debitul de alimentare de 7,2 kg / oră ( c3 ), urmat de debitul de
5,4 kg / oră ( c2 ).
La 12 luni de la depozitare conţinutul mediu ( X ) în proteine a fulgilor este
de 7,43 % de asemenea uşor mai scăzut faţă de momentul depozitării iar ordinea
valorilor la cei trei hibrizi a fost aceeaşi respectiv Turda Super ( 7,41 – 7,82 % ),
Turda 200 ( 7,32 – 7,45 % ) şi Turda Favorit ( 7,29 -7,32 ), în interacţiunile cu
debitul maxim şi mediu de 7,2 kg / oră şi 5,4 kg / oră.Influenţa genotipului în
corelare cu umiditatea şi debitul de alimentare asupra conţinutului în proteine a
fulgilor de porumb este foarte semnicativ negativă la hibrizii Turda Favorit şi
Turda 200 şi foarte semnificativ pozitivă la hibridul Turda Super faţă de media
variantelor.
Rezultatele cercetărilor cu privire la studierea comparativă a influenţei
genotipului de cereale asupra calitaţii extrudatelor sub influenţa unor factori
tehnologici în scopul extinderii bazei de materii prime pentru fabricarea fulgilor de
35

grâu şi porumb şi valorificarea lor în procesul de obţinere a batoanelor ne conduc
spre următoarele concluzii:
4.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA
BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI PORUMB
4.3.1.Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor asupra
însuşirilor batoanelor cu adaus de fulgi de grâu
Pe baza rezultatelor aprecierilor celor cinci degustători privind influenţa
conţinutului de fulgi de grâu asupra însuşirilor organoleptice ale batoanelor luate
în studiu s-a calculat media criterilor care sunt prezentate în tabelulul 4.1.
Analizând însuşirile organoleptice ale batoanelor cu adaos de fulgi de grâu
se constată că aspectul exterior al batoanelor cu fulgi de grâu este sensibil egal în
cazul tuturor variantelor luate în studiu, media criteriilor variind între 3,20 şi 4,00.
Cu privire la aroma batoanelor luate în studiu se obsevă că pe măsura
reducerii conţinutului de fulgi din reţetă scade media criterilor de la 4,00 la 2,20.
Valorile cele mai scăzute se înregistrează la varianta 1, unde conţinutul de fulgi de
cereale este de 5 %. Valori semnificativ superioare se realizează la variantele 4 şi
5, unde conţinutul în fulgi de cereale este de 8 %, respectiv 9 %.
Consistenţa batoanelor luate în studiu, în mod special crocanţa, este
influenţată în mare masură de conţinutul de fulgi de cereale. Pentru variantele 1 şi
2, s-a apreciat o consistenţă tare, din cauza conţinutului mai mic de fulgi, respectiv
semitare la variantele 4 şi 5 cu conţinut mai ridicat de fulgi.
Gustul batoanelor este semnificativ superior în variantele 4 şi 5, la un
conţinut ridicat de fulgi, faţă de varianta 1 şi 2 unde conţinutul de fulgi din reţetă a
fost de 5% respectiv 6%.
36

Tabelul 4.1.
Valorile medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice pentru batoanele
Varianta
% fulgi
V 1
Chestionarul
Aspect
exterior
cu fulgi de grâu
Aroma
Consistenţa
Gust
Media
criteriilor
Media
1 3 2 3 0 2,00
2 4 2 2 0 2,00
3 4 2 2 0 2,00
4 3 3 2 1 2,25
5 4 2 2 0 2,00
5% Media pe criterii 3,60 2,20 2,20 0.20 2,05
V 2
1 3 3 3 1 2,50
2 4 2 3 2 2,75
3 3 3 2 2 2,50
4 4 2 2 2 2,50
5 4 3 2 2 2,75
6% Media pe criterii 3,60 2.60 2,40 1,80 2,60
V 3
1 4 3 3 3 3,25
2 4 4 3 3 3,50
3 4 3 3 3 3,25
4 4 4 4 3 3,75
5 3 4 4 2 3,25
7% Media pe criterii 3,80 3,60 3,40 2.80 3,40
V 4
1 4 4 4 4 4,00
2 4 4 4 4 4,00
3 4 3 4 4 3,75
4 4 4 4 4 4,00
5 4 4 4 4 4,00
8% Media pe criterii 4,00 3,80 4,00 4,00 3,95
V 5
1 3 4 3 4 3,50
2 4 4 4 4 4,00
3 3 4 4 4 3,75
4 3 4 4 4 3,75
5 3 4 4 4 3,75
9% Media pe criterii 3,20 4,00 3,80 4,00 3,75
4.3.2. Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor asupra însuşirilor
batoanelor cu adaus de fulgi de porumb
Pe baza datelor din chestionare asupra însuşirilor organoleptice ale
batoanelor cu fulgi de porumb luate în studiu s-a calculat media criterilor conform
tabelulului 4.2:
37

Tabelul 4.2.
Valorile medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice pentru batoane cu
Varianta
% fulgi
V 1
5%
V 2
6%
V 3
7%
V 4
8%
V 5
9%
Chestionarul
Aspect
exterior
fulgi de porumb
Aroma
Consistenţa
Gust
Media
criteriilor
Media
1 3 2 3 1 2,25
2 4 2 2 0 2,00
3 4 3 2 2 2,75
4 4 3 2 3 3,00
5 4 3 2 2 2,75
Media pe criterii 3,80 2,60 2,20 1,60 2,55
1 3 3 3 1 2,50
2 4 2 3 2 2,75
3 2 3 2 3 2,50
4 4 3 2 3 3,00
5 4 3 2 4 2,75
Media pe criterii 3,40 2.80 2,40 2,60 2,80
1 4 4 3 3 3,25
2 4 4 3 3 3,50
3 3 4 2 2 2,75
4 4 4 4 3 3,75
5 3 4 4 3 3,50
Media pe criterii 3,60 4,00 3,20 2.80 3,40
1 4 4 4 4 4,00
2 4 4 4 4 4,00
3 4 4 4 4 4,00
4 4 4 4 4 4,00
5 4 4 4 4 4,00
Media pe criterii 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00
1 4 4 3 4 3,75
2 4 4 4 4 4,00
3 3 4 4 4 3,75
4 3 4 4 4 3,75
5 4 4 4 4 4,00
Media pe criterii 3,60 4,00 3,80 4,00 3,85
Din analiza valorilor medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice ale
batoanelor cu adaos de fulgi de porumb se constată că aspectul exterior al
batoanelor cu fulgi de porumb este sensibil egal cu al batoanelor cu adaos de fulgi
de grîu.
38

Aroma batoanelor luate în studiu este diferită conform rezultatelor înscrise
de degustători, cea mai apreciată fiind în variantele 3, 4 şi 5 cu un procent mai
mari de fulgi.
Consistenţa batoanelor în variantele 1 şi 2 a fost mai tare, din cauza
conţinutului mai mic de fulgi, devenind semitare şi crocantă în variantele 4 şi 5 cu
un procent mai ridicat de fulgi.
Gustul batoanelor este semnificativ superior în variantele 4 şi 5, la un
conţinut ridicat de fulgi de porumb.
CAPITOLUL V.
EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE
FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU
ŞI DE PORUMB
Pentru variantele de batoane luate în studiu s-au intocmit consumurile
specifice pentru 100 kg produs finit, în cele cinci variante de fabricaţie, s-au trecut
preţurile de achiziţie pentru materiile prime, ambalaje şi manopera utilizată la
realizarea produselor.S-a stabilit un preţ de cost pentru fiecare variantă luată în
studiu, care s-a comparat cu preţul de vânzare rezultând profitul. Deasemenea, pe
baza profitului s-a calculat şi rata profitului pe fiecare variantă de batoane luată în
studiu.
Variantele luate în studiu sunt pentru batoanele cu adaos de fulgi de grâu şi
porumb la gramajul de 50 grame / bucata.
5.1. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A
BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU
Evoluţia costului, profitului şi ratei profitului la variantele de batoane cu
fulgi de grâu sunt prezentate în figurile 5.1, 5.2., şi 5.3.:
39

VALORI
0,1134
0,1133
0,1132
0,1131
0,1130
0,1129
0,1128
0,1127
0,1133
0,1132
COST
0,1131
0,1130
V 1 V 2 V 3 V 4 V 5
VARIANTE
0,1129
COST
Figura 5.1.Evoluţia costului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu
VALORI
0,0247
0,0246
0,0245
0,0244
0,0243
0,0242
0,0241
0,0240
0,0242
0,0243
PROFIT
0,0244
0,0245
V 1 V 2 V 3 V 4 V 5
VARIANTE
0,0246
PROFIT
Fig.5.2. Evoluţia profitului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu
VALORI
18,00%
17,90%
17,80%
17,70%
17,60%
17,50%
17,40%
RATA PROFITULUI (%)
17,89%
17,82%
17,75%
17,67%
17,60%
V 1 V 2 V 3 V 4 V 5
VARIANTE
RATA
PROFITULUI (%)
Fig.5.3. Evoluţia ratei profitului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu
40

Din analiza variantelor luate în studiu rezultă că variantele de fabricaţie a
batoanelor cu adaos de fulgi de grâu care generează costuri mai mici, iar profitul şi
rata profitului cele mai mari se înregistrează în variantele 4 şi 5 cu conţinut de
fulgi de 8 şi 9 %.Costurile cele mai înalte sunt generate de variantele 1 şi 2, unde
profitul şi rata profitului sunt cele mai mici, unde costul ingredientelor este mai
mare, la acelaş volum de produs finit.
5.3. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A
BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE PORUMB
Evoluţia costului, profitului şi ratei profitului la variantele de batoane cu
fulgi de porumb sunt prezentate în Figura 5.4., Figura 5.5. şi Figura 5.6.
VALORI
0,1132
0,1130
0,1128
0,1126
0,1124
0,1122
0,1120
0,1131
0,1129
COST
0,1127
0,1126
V 1 V 2 V 3 V 4 V 5
VARIANTE
0,1124
COST
Fig.5.4. Evoluţia costului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de porumb
41

VALORI
0,0252
0,0250
0,0248
0,0246
0,0244
0,0242
0,0240
0,0244
0,0246
PROFIT
0,0248
0,0249
V 1 V 2 V 3 V 4 V 5
VARIANTE
0,0251
PROFIT
Fig.5.5. Evoluţia profitului la variantele de batoane cu fulgi de porumb
VALORI
18,40%
18,20%
18,00%
17,80%
17,60%
17,40%
17,75%
RATA PROFITULUI (%)
17,89%
18,04% 18,11%
V 1 V 2 V 3 V 4 V 5
VARIANTE
18,25%
RATA
PROFITULUI (%)
Fig.5.6. Evoluţia ratei profitului la variantele de batoane cu fulgi de porumb
Analizând variantele luate în studiu se constată că variantele de fabricaţie
a batoanelor cu adaos de fulgi de porumb care generează costuri mai mici, iar
profitul şi rata profitului cele mai mari se înregistrează în variantele cu 8 % şi 9 %
fulgi, respectiv V4 şi V5.
42

CAPITOLUL VI.
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Rezultatele cercetarilor privind tehnologia de fabricare a fulgilor de cereale
din boabele de cereale şi a batoanelor cu adaos de fulgi de cereale, care fac
obiectul tezei de doctorat permit formularea următoarelor concluzii generale:
6.1. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE GRÂU ŞI DE
PORUMB
6.1.1. Boabele celor trei soiuri de grâu ( Turda 95, Turda 2000, Arieşan ) şi
a celor trei hibrizi de porumb ( Turda Favorit, Turda 200, Turda Super ) luate în
studiu sunt pretabile pentru obţinerea fulgilor de cereale destinate consumului ca
atare, sau pot reprezenta surse importante de materii prime în industria produselor
zaharoase.
6.1.2. Datorită structurii anatomice şi compoziţiei chimice a boabelor, fulgii
de cereale obţinuţi prezintă particularităţi specifice privind: indicele de
expansiune, densitatea în vrac, conţinutul în amidon şi conţinutul în proteine.
6.1.3. Însuşirile anatomice şi chimice ale boabelor, caracteristice celor trei
specii, determină procesul de extrudare şi tehnologia în interacţiunea cu umiditatea
şi debitul de alimentare a amestecului.
6.1.4. Prin extrudare indicele de expansiune cel mai mare se înregistrează la
soiul Turda 95 şi hibridul Turda Favorit cu valori cuprinse între 2,74 cm şi 3,91
cm.
6.1.5. Extrudarea cea mai favorabilă în ceea ce priveşte indicele de
expansiune şi densitatea în vrac a fulgilor s-a realizat în mod evident la şase luni
de la depozitarea grâului şi porumbului.
6.1.6. În corelare cu genotipul de grâu sau porumb, umiditatea boabelor
introduse în proces pentru obţinerea fulgilor are o influenţă sensibilă, valorile
43

însuşirilror studiate fiind diferite cele mai favorabile fiind la umiditatea
amestecului de 21%.
6.1.7. Factorul debit de alimentare are o influenţă relativ mică între cele trei
graduări diferenţele fiind nesemnificative, însă din punct de vedere al calitaţii, sunt
preferabile debitele minime şi medii.
6.1.8. Prin extrudarea boabelor se constată o reducere a conţinutului de
proteină, nesemnificativ, fapt rezultat din determinarile efectuate, ceea ce permite
o digerabilitate mai bună prin degradarea amidonului şi proteinelor la compuşi cu
masa moleculară mai mică.
6.2. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA BATOANELOR CU ADAOS DE
FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB
6.2.1. Fulgii de grâu din soiul Turda 95 şi de porumb obtinuţi din hibridul
Turda Favorit, luaţi în studiu la fabricarea batoanelor se preteaz[ la fabricarea
acestora în proporţii diferite.
6.2.2. În variantele de reţete utilizate în studiu la fabricarea batoanelor cu
adaos de fulgi de grâu şi de porumb, conţinutul de fulgi a fost factorul determinant
în privinţa însuşirilor organoleptice ale produsului finit, variantele cu conţinut
maxim fiind cele mai apreciate.
6.2.3. Batoanele fabricate cu adaos de fulgi de porumb au fost mult mai
apreciate în ceea ce priveste gustul, în comparaţie cu cele obţinute cu adaos de
fulgi de grâu.
6.2.4. Din punct de vedere al eficienţei economice se constată că variantele
de fabricaţie a batoanelor cu adaos de fulgi de grâu şi porumb cu 8 % şi 9 %
generează costuri mai mici, la care profitul şi rata profitului sunt maxime.
6.3. RECOMANDĂRI
44

Pe baza rezultatelor înregistrate în cercetările privind extrudarea boabelor
de grâu (trei genotipuri) şi porumb (trei hibrizi), considerăm oportune următoarele
recomandări:
6.3.1.Introducerea în procesul de fabricaţie a extrudatelor din grâu şi din
porumb, utilizând parametrii tehnologici la care s-au obţinut cele mai bune
rezultate privind însuşirile calitative ale acestora:
• utilizarea soiului de grâu Turda 95, la umiditatea amestecului de 21% şi
debitul de alimentare de 5,4 kg / oră;
• utilizarea hibridului de porumb Turda Favorit, la umiditatea amestecului de
21% şi debitul de alimentare de 5,4 kg / oră.
6.3.2. Introducerea în procesul de fabricaţie a batoanelor cu adaos de grâu şi
de porumb utilizând variantele tehnologice la care s-au obţinut cele mai bune
însuşiri organoleptice respectiv cele cu adaos de 8 % fulgi din soiul Turda 95, şi
cele cu adaos de 8 % fulgi de porumb din hibridul Turda Favorit.
45

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. BANU C., 1999, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol.II,
Editura Tehnică Bucuresti.
2. BANU, C., 2000, Aditivi şi Ingrediente pentru Industria Alimentară,
Editura Tehnică Bucureşti.
3. BÂTLEANU, GH., SALONTAI, AL., VASILICĂ C., BORCEAN I.,
BIRNAURE V., 1991, Fitotehnie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti.
4. BORCEAN I., BORCEAN A., DAVID GH.,2002, Cultura şi protecţia
plantelor,
Editura Agroprint Timişoara.
5. DUDA MARCEL M., VARBAN DAN I., MUNTEAN S., 2003, Fitotehnie,
Îndrumator de lucrări practice, Partea I, Editura Academic Pres.
6. GHERES M., 1999, Calitatea alimentelor de origine vegetală, Editura
Risoprint Cluj – Napoca.
7. GONŢEA, I., 1970, Alimentaţia raţională a omului. Editura didactică şi
Pedagogică Bucureşti.
8. HAUCK B.W., HUBER G.R. 1989, Single screw vs twin-screw extrusion.
9. IOANCEA L., KATHREIN I., 1988, Condiţionarea şi valorificarea
superioară a
materiilor prime vegetale în scopuri alimentare, Editura Ceros Bucuresti.
10. MILLER R.C., 1990, Extrusion and extruders. In Breafast Cereals and
How They are Made, ed.R.B.Fast and E.F.Caldwell,AACC, St.Paul, MN.
11.NEAMŢU, G., 1997, Analize de laborator Biochimice, TIPO Agronomia,
Cluj – NAPOCA, 103 -105.
12. NICULAE I. NICULESCU, 1984, Valorificarea superioară a resurselor
unităţilor din industria alimentară, Editura Ceres, Bucureşti
13. RAYAS – DUARTE, P., 1998 – Effect of extrusion process parameters on
the quality of buckwheat flour mixes.
46

15. SALONTAI, AL., MUNTEAN, L., 1982, Fitotehnie, Tipo Agronomia Cluj
- Napoca.
14. SALONTAI, AL., MUNTEAN, L., SAVATTI, M., BIRSAN, M., 1988,
Certificarea şi controlul calitaţii seminţelor şi mterialului săditor de la
culturile de câmp, Editura Dacia, Cluj – Napoca.
15. SĂULESCU N., 1959, Cîmpul de experienţă, Ed.A.S. Bucureşti, pg.140.
16. SEGAL RODICA, BARBU IRINA, 1982, Analiza senzorială a produselor
alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti.
17. SCHONAUER, S.L.,& MOREIRA, 1995, Devolopment of a fixed GPC
controller for a food extruder based on PQA.
18. SLADE, L., LEVINE, H., 1991, Beyond water activity:Recent advances
based on an alternative approach to the assesment of food quality and safety.
19. xxx Documentaţie Cerbona Ungaria.
20. xxx Documentaţie Fundy Ungaria.
21. xxx Documentaţie Perfetti Van Melle România.
22.xxx International Directory of Company Histories, Vol. 36. St. James
Press, 2001
23. xxx STAS 12656 – 88.
47