RAPORT - Consiliul Concurenţei

21. În perioada ultimilor ani, consumul centralizat de energie termică a scăzut continuu din
cauza diminuării, în principal, a consumului industrial, dar şi a celui casnic.
22. În structura şi dezvoltarea municipiului Bucureşti, au apărut mutaţii asupra cerinţelor de
energie termică ale habitatului modern, mai ales legate de marile construcţii de imobile
publice, comerciale şi blocuri de locuit cu confort progresiv. Reducerea progresivă a
consumului de energie termică a fost efectul creşterii eficienţei încălzirii pe seama unor noi
arhitecturi şi execuţiei corespunzătoare a construcţiilor.
23. În acelaşi timp, s-a diminuat consumul casnic tradiţional de energie termică datorită: (i)
scăderii puterii de cumpărare a consumatorilor şi modificării atitudinii acestora în sensul
raţionalizării consumului prin montarea repartitoarelor de costuri, (ii) debranşărilor de la
sistemul centralizat, (iii) reabilitării termice a blocurilor şi (iv) consumului redus în lunile mai
blânde de iarnă datorate schimbărilor climatice.
24. Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică prezintă o realitate dură: cca.
80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada anilor 1970 -1980, durata
de viaţă normată fiind practic depăşită, iar majoritatea capacităţilor termoenergetice nu
sunt echipate cu instalaţii performante pentru reducerea poluării.
25. Sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termică reprezintă subsectorul
energetic cel mai deficitar, datorită uzurii fizice şi morale a instalaţiilor şi echipamentelor,
pierderilor energetice totale mari între sursă şi clădiri, resurselor financiare insuficiente
pentru exploatare, întreţinere, reabilitare şi modernizare şi, nu în ultimul rând, datorită
problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor energetice. Aceşti factori
au condus la costuri mari de producţie şi distribuţie a energiei termice, scăderea calităţii
serviciilor şi creşterea valorii facturii energetice pentru populaţie. Eficienţa acestor instalaţii
a fost afectată şi de gradul mare de deconectare a consumatorilor, astfel încât,
consumatorii rămaşi au fost puşi în situaţia de a plăti suplimentar pentru funcţionarea
instalaţiilor într-un regim neeconomic, la sarcini reduse faţă de cele de proiect.
CAPITOLUL II
CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI LEGAL
A. Cadrul instituţional
26. Cadrul instituţional, cu puteri decizionale şi responsabilităţi de reglementare în
domeniul serviciilor publice de alimentare cu energie termică, este organizat la nivel
naţional, central şi local, astfel:
La nivel naţional, politica publică în privinţa energiei termice este în competenţa
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi face parte din politica de stat în domeniul energiei
termice;
11