Studiul Intoleranţă discriminare şi extremism - Institutul pentru ...

Clarificarea este cu atât mai urgentã cu cât existã o diversitate de situaþii create la
scrutinurile anterioare: unele formaþiuni ale minoritãþilor (de pildã, cele ale
italienilor, ale macedonenilor slavi sau ale albanezilor) au obþinut scoruri de 10-35
de ori mai mari decât totalul populaþiei etnice corespondente înregistrate de
recensãmântul din 2002, în vreme ce minoritatea Roma, prin diversele sale
organizaþii, a obþinut un scor electoral cu mult inferior populaþiei Roma înregistrate
de recensãmânt sau estimate de studiile sociologilor. O dezbatere asupra formelor
de mobilizare partizanã/etnicã ar contribui la descifrarea unor mecanisme de
producere a reprezentãrii.
31.
Sugerãm, de asemenea, organizaþiilor minoritãþilor etnice, culturale,
religioase asocierea lor în vederea prezentãrii în viitoarele alegeri a unei
agende a minoritãþilor, care sã fie un punct de dezbatere al campaniei.
Influenþa ºi prestigiul de care se bucurã UDMR ar putea fi utilizate pentru a
da mai multã vizibilitate acestei agende.
32.
Aceeaºi coaliþie a formaþiunilor minoritare ar putea determina reluarea
dezbaterii asupra definirii statului român.
Abandonatã în cursul revizuirii constituþionale recente, discuþia despre stat-naþiune
ºi stat naþional, despre cetãþenie, în accepþie etnicã ºi respectiv civicã, ar trebui sã
constituie un punct al agendei publice a partidelor. O viitoare integrare a României
în UE ºi raportarea statului român la forma politicã pe care o va îmbrãca Uniunea cu
25 sau 27 de membri nu pot fi gândite în absenþa unei asemenea clarificãri a
definiþiei statale româneºti, definiþie a cãrei ambiguitate este sursa certã a
intoleranþei generice faþã de minoritãþi.
33.
Recomandãm, de asemenea, partidelor politice renunþarea la includerea
ceremonialului religios în recuzita utilizatã în (re)prezentarea publicã sau
captarea simpatiilor electorale. Laicizarea vieþii publice trebuie sã priveascã
atât statul (v. mai sus), cât ºi actorii politici.
34.
În sfârºit, deºi sugestia poate pãrea, la prima vedere, paradoxalã,
recomandãm partidelor politice sã impunã, începând cu viitoarele alegeri,
distingerea buletinelor nule ºi a celor “albe”.
Reglementãrile sistemului electoral românesc nu fac distincþia dintre voturi albe
(voturi introduse în urnã fãrã ca electorul sã aplice ºtampila pe un candidat sau pe o
listã) ºi voturi anulate (adicã buletinele pe care nu s-a aplicat corect ºtampila). Votul
alb este expresia protestului civic, a refuzului “clasei politice”, în timp ce votul anulat
102
Institutul pentru Politici Publice