Studiul Intoleranţă discriminare şi extremism - Institutul pentru ...

ori încearcã (ºi uneori reuºesc) sã îºi gãseascã de lucru în economia
subteranã. Azilanþii primesc dreptul limitat la muncã. Toate aceste ajutoare
ºi servicii oferite de statul român sunt completate de organizaþii
neguvernamentale care activeazã în domeniu. Nu în ultimul rând, ei pot
spera ca la un moment dat sã devinã cetãþeni români cu drepturi depline.
În opinia asistenþilor sociali ºi a reprezentanþilor ONG-urilor care activeazã
în domeniu, cadrul legislativ românesc este destul de avansat în
comparaþie cu situaþia la nivel internaþional, dar ar putea fi îmbunãtãþit. Spre
exemplu, ar fi binevenitã lãrgirea dreptului la muncã pentru toate categoriile
de refugiaþi ºi azilanþi. De asemenea, accesul la unele servicii de protecþie
socialã specifice este deficient: asigurãri de sãnãtate, venitul minim
garantat, alocaþii pentru copii. Toate aceste lucruri sunt totuºi foarte noi în
practica chiar ºi a celor mai avansate state din punct de vedere al dezvoltãrii
economice ºi al funcþionãrii instituþiilor democratice.
Principala problemã cu care se confruntã refugiaþii rãmâne lipsa de
informare a funcþionarilor publici. Sunt numeroase cazurile în care unele
dintre serviciile la care au dreptul refugiaþii nu le sunt accesibile pentru cã
funcþionarii însãrcinaþi cu distribuirea lor nu cunosc îndeajuns de bine
prevederile legislative sau întârzie foarte mult procedurile necesare.
Relaþia refugiaþilor cu populaþia este în general bunã. Acest lucru este vizibil
în zonele cu potenþial ridicat de risc, adicã acolo unde sunt amplasate
centrele de cazare. În general centrele sunt acceptate fãrã probleme de
populaþie ºi nu existã tensiuni între refugiaþii cazaþi în aceste centre ºi
cetãþenii români care locuiesc în zonã. Mai mult, sunt cazuri în care unele
instituþii ale comunitãþii - biserica, primãria - încearcã sã ajute locatarii
centrelor pentru a le îmbunãtãþi condiþiile de viaþã. Bisericile ortodoxe, la
nivel de parohie, ajutã nediscriminatoriu centrele aflate în imediata
vecinãtate a lor, în special cu ocazia sãrbãtorilor religioase importante
(Paºtele, Crãciunul), dar nu numai. Uneori primãriile se alãturã acestor
iniþiative, mai ales în oraºe medii ºi mici.
Cea de-a treia categorie de persoane identificatã este cea a celor care au
venit în România fie pentru a cãuta oportunitãþi de afaceri, fie pentru a
studia. Statisticile oferite de Ministerul Industriilor aratã cã, numeric,
investitorii proveniþi din Orientul Mijlociu reprezintã unul dintre principalele
grupuri de strãini care au afaceri în România. Afirmaþia nu este adevãratã ºi
pentru nivelul capitalului investit: cei mai mulþi dintre ei sunt mici investitori,
proprietari de restaurante (cele mai multe fast-food) ºi magazine cu profil
divers. Din nou, nu se poate identifica o respingere a acestor oameni de
42
Institutul pentru Politici Publice