Studiul Intoleranţă discriminare şi extremism - Institutul pentru ...

Concluzii
INTOLERANÞÃ, DISCRIMINARE, EXTREMISM. ROMÂNIA 2003
Studiul IPP Intoleranþã, discriminare, extremism. România 2003 pune
pentru prima oarã problema extremismului în relaþie cu fenomene sociale
ample, printre care cele mai relevante sunt sãrãcia ºi anomia generalizatã,
precum ºi cu procesul de consolidare a democraþiei în România. Studiul IPP
trateazã problematica intoleranþei, a discriminãrii ºi a extremismului pe trei
dimensiuni distincte: cultural-istoricã, la nivelul percepþiei publice ºi la nivel
instituþional ºi politic.
Înainte de a puncta principalele rezultate ale studiului pe fiecare din aceste
dimensiuni, dorim sã subliniem cã prima concluzie, cu implicaþii atât
teoretice, cât ºi practice care se desprinde din cercetarea IPP se referã la
faptul cã nu existã un consens asupra definirii extremismului nici printre
cercetãtorii din mediul academic cu care ne-am consultat, nici printre
specialiºtii sau activiºtii din organizaþiile neguvernamentale pe care i-am
intervievat, nici printre oamenii politici cu care am vorbit ºi cu atât mai puþin
printre respondenþii sondajului de opinie pe care IPP l-a realizat împreunã
cu The Gallup Organization Romania.
Definiþiile academice dau conceptului de extremism înþelesuri pornind de la
cel foarte restrâns, de fenomen cu o arie de manifestare redusã la
comportamente violente ºi anti-sistem, pânã la cel de atitudine ideologicã
ce respinge opiniile celorlalþi ºi diversitatea democraticã. La nivelul „simþului
comun”, potrivit datelor oferite de sondaj, pentru majoritatea românilor
conceptul de extremism este unul extrem de ambiguu, mai bine de jumãtate
dintre cei intervievaþi neputând da o definiþie succintã a unei organizaþii
extremiste.
Având în vedere aceastã ambiguitate, echipa IPP a decis sã lãrgeascã aria
de definire a termenului, studiind fenomenele de intoleranþã, discriminare ºi
extremism astfel încât sã existe o cercetare extinsã care sã dea
posibilitatea de a formula cât mai curând un consens asupra înþelesului
termenului. Arbitrarietatea în folosirea acestui termen are consecinþe
politice ºi practice negative ºi împiedicã mai ales formularea de politici care
sã combatã adecvat fenomenul ºi sã contribuie la transformarea societãþii
româneºti într-un spaþiu democratic, al diversitãþilor acceptate.
În dimensiunea cultural-istoricã a cercetãrii, eseul care a deschis studiul de
faþã a arãtat cã existã în continuare în mentalul colectiv numeroase
prejudecãþi ºi stereotipuri care resping diversitatea de orice fel. În acelaºi
timp, se poate observa cu uºurinþã o discrepanþã vãditã între cadrul
107