Studiul Intoleranţă discriminare şi extremism - Institutul pentru ...

ezultatul final este inevitabil iminenta desprindere a Transilvaniei de
România. Cereri legitime ale minoritãþii maghiare, care þin pur ºi simplu de
dorinþa etnicilor maghiari de a-ºi pãstra propria culturã naþionalã, sunt
privite ca paºi în sensul menþionat.
Am ales ca exemplu PRM pentru cã dintre toate grupãrile care se revendicã
de la ideologia naþionalistã are cel mai mare succes (al doilea partid ca
reprezentare în Parlament dupã ultimele alegeri). Trebuie subliniat cã PRM
nu este nici singurul, nici cel mai radical dintre aceste grupuri.
Dupã prãbuºirea regimului comunist, aºa cum am menþionat, etnicii
maghiari din România s-au adaptat repede la jocul democratic ºi au
încercat sã îºi promoveze interesele de grup, mergând de la pãstrarea
identitãþii culturale pânã la autonomia teritorialã în regiunile locuite majoritar
de maghiari. Pentru a înþelege esenþa acestor revendicãri, vom prezenta
succint evoluþia demograficã a maghiarilor în Transilvania, precum ºi cadrul
legislativ care rãspunde revendicãrilor acesteia.
Cele mai recente date disponibile sunt cele de la recensãmântul realizat în
anul 2002. Conform acestuia, 6,6% dintre cetãþenii români s-au declarat de
naþionalitate maghiarã. Cei mai mulþi dintre aceºtia locuiesc în Transilvania.
Din punct de vedere al concentrãrii locale (la nivel de judeþ), în judeþele
Covasna ºi Harghita populaþia maghiarã este majoritarã, reprezentând
11
73,8%, respectiv 84,6% din populaþie . Urmãrind evoluþia în timp a acestor
indici demografici, putem constata cã cifrele de mai sus reprezintã un minim
12
istoric :
24
Naþionalitate
Români
Maghiari
1850
59,4
1857
1869
60,7 59 57
26,1 28,1 24,9
1880
25,9
1890
56
27,1
1900
55,1
29,5
1910
53,8
31,5
Institutul pentru Politici Publice
1920
57,3
25,5
1930
58,3
24,4
1941
55,9
29,4
1948
65,1
25,7
1956
65
25
1966
67,9
24,1
1977
1992
2002
69,4 73,6 74,3
22,5 20,8 19,8
Principalele motive care au condus la tendinþa de scãdere a numãrului de
etnici maghiari sunt: natalitatea mai scãzutã ºi mortalitatea mai ridicatã
decât a populaþiei majoritare, creºterea numãrului de români în zonã
datoritã migraþiei interne ºi creºterea ratelor de migraþie a maghiarilor în
Ungaria.
O parte dintre reprezentanþii maghiarilor din România considerã cã
pierderea în numãr din ultimii zece ani reprezintã o problemã fundamentalã