Studiul Intoleranţă discriminare şi extremism - Institutul pentru ...

Reprezentanþii comunitãþii evreieºti, deºi nu percep acest lucru ca un
fenomen foarte structurat, apreciazã cã în România existã antisemitism în
diverse forme. Acesta se manifestã din cauze care variazã de la lipsa de
informare, asumarea unor stereotipuri ce îºi pãstreazã locul în memoria
colectivã, propaganda efectuatã de diverse publicaþii extremiste de micã
circulaþie, comentariile din presa cotidianã ºi chiar discursul unor lideri
politici sau de opinie.
Se constatã o depersonalizare accentuatã a antisemitismului, atitudinile
sesizate fiind mai degrabã reacþii generice decât acþiuni sau declaraþii
îndreptate împotriva indivizilor sau grupurilor de evrei din România. În
acelaºi timp s-a subliniat faptul cã în multe ocazii, datoritã faptului cã
identificarea antropometricã a acestora este dificilã, reacþia la descoperirea
apartenenþei etnice este schimbatã în sensul schimbãrii atitudinii de pânã
atunci.
De asemenea se apreciazã cã reacþiile ostile asupra acestui grup etnic sunt
în general mult mai subtile ºi mai atent construite, în principal datoritã
faptului cã este recunoscutã capacitatea de reacþie la asemenea discursuri
sau acþiuni.
Prejudecãþile ºi stereotipurile referitoare la evrei se extind pe douã paliere.
Am încercat sã identificãm dincolo de cliºeele comune (controlul finanþelor
mondiale, popor care l-a ucis pe Isus, popor care practicã omorul ritual,
isteþime speculativã º.a.) ce anume poate fi considerat specific României.
În general în zonele rurale cultura oralã, dar în anumite cazuri ºi
reprezentanþi ai Bisericii Ortodoxe sunt mijloacele prin care se propaga
prejudecãþile ºi stereotipurile legate de evrei. De multe ori în spaþiul rural,
deºi nu dintr-o iniþiativã instituþionalã ci mai degrabã personalã în
promovarea credinþei ortodoxe, se folosesc în antitezã evreii, ca un mijloc
de demonizare „la îndemânã”.
Puþinele incidente care au avut ca scop diverse atitudini antisemite nu au
fost în general asociate unor structuri bine organizate. Singurii care compun
o structurã organizatã sunt susþinãtorii fostei Gãrzi de Fier din perioada
rãzboiului. Nu au fost semnalate aºa cum se întâmplã în cazul altor etnii
cazuri de asumare a unor acþiuni antievreieºti. Mai mult decât atât, în rândul
acþiunilor manifeste împotriva evreilor sunt menþionate în anul 2002 douã
spargeri de sinagogi ºi douã incidente de scriere de graffitti pe pereþii
sinagogilor. Nici una din spargeri nu a fost asociatã cu un act cu caracter
32
Institutul pentru Politici Publice