Studiul Intoleranţă discriminare şi extremism - Institutul pentru ...

INTOLERANÞÃ, DISCRIMINARE, EXTREMISM. ROMÂNIA 2003
democratice, în anul 2000, în România ºi în alte þãri europene, grupãri care
îºi câºtigã poziþia, subliniem, prin vot liber este un motiv de realã îngrijorare
faþã de o potenþialã derivã autoritarã atât în cazul democraþiilor mai noi, din
Europa Centralã ºi de Est, dar ºi al celor mai vechi, din Uniunea Europeanã.
În anul 2000, Corneliu Vadim Tudor ºi Partidul România Mare, o formaþiune
politicã pe care 49% din respondenþii sondajului IPP - Gallup Intoleranþã,
discriminare ºi autoritarism în opinia publicã o considerã extremistã, au
obþinut procentaje în alegeri de 28,34% în primul tur prezidenþial ºi de 33, 17
% în cel de-al doilea pentru Corneliu Vadim Tudor ºi respectiv de 19,48%
(Camera Deputaþilor) ºi de 21,01% (Senat) pentru Partidul România Mare.
Multe alte þãri europene au fost confruntate, în acelaºi moment, cu o
ascensiune similarã a formaþiunilor ºi liderilor de extremã dreaptã (cea mai
mediatizatã fiind ascensiunea lui Jean Marie Le Pen ºi a Frontului Naþional
în Franþa).
Desigur, riscul devierilor extremiste este mult mai mare pentru democraþiile
noi. Comportamentul electoral poate fi afectat de pericolul acestor devieri,
în douã sensuri. Primul se referã la comportamentul de vot, respectiv la
perspectiva (realã) ca formaþiuni extremiste sã obþinã procente mari în
alegeri ºi sã ajungã astfel sã influenþeze deciziile majore. Cel de-al doilea
sens se referã la comportamentul partidelor în campanie, care prin mesajul
lor pot stimula atitudini extremiste, opinii ºi comportamente intolerante ºi
discriminatorii, în încercarea de a obþine capital politic prin stimularea unor
tendinþe populiste. Studiul de faþã adreseazã ambele dimensiuni ale
comportamentului electoral, prima prin analiza descrisã în prima parte a
studiului, iar cea de-a doua prin recomandãrile formulate în cea de-a doua
parte a studiului.
Obiectivul de a explora posibilii factori culturali ºi socio-economici care
potenþeazã sau determinã formarea opþiunilor de vot în favoarea
formaþiunilor extremiste a determinat o opþiune, nu uºor formulatã, de
definire a termenului de extremism.
Termenul “extremism” este unul ambiguu, în orice context ºi la orice nivel de
conceptualizare am încerca sã îl definim.
Rezultatele sondajului de opinie Intoleranþã, discriminare ºi autoritarism în
opinia publicã, pe care IPP l-a realizat în cadrul acestui proiect, în
colaborare cu The Gallup Organization Romania indicã o mare ambiguitate
a termenului, la nivelul simþului comun. Astfel, 56% dintre respondenþi nu
pot formula o definiþie succintã pentru acest termen, iar printre cei care
formuleazã o astfel de definiþie, maximul de consens asupra înþelesului
11