Studiul Intoleranţă discriminare şi extremism - Institutul pentru ...

INTOLERANÞÃ, DISCRIMINARE, EXTREMISM. ROMÂNIA 2003
a minoritãþii maghiare ºi cã in condiþiile actuale nu existã garanþia
supravieþuirii comunitãþii.
Din punct de vedere legal, statutul juridic ºi drepturile maghiarilor din
România sunt, cel puþin la nivel teoretic, la standarde ridicate. Aceastã
situaþie se datoreazã adoptãrii dupã 1990 de cãtre România a unui cadru
legislativ inspirat de modelul democraþiei liberale ºi a fost puternic susþinutã
de adoptarea în ultima perioadã a principalelor dispoziþii ale Uniunii
Europene referitoare la protecþia minoritãþilor.
Constituþia României garanteazã dreptul persoanelor aparþinând
minoritãþilor naþionale de a fi educate în limba maternã, precum ºi dreptul
tuturor cetãþenilor români de a practica liber propria religie. Legea
Administraþiei Publice, adoptatã în anul 2001, garanteazã dreptul la
utilizarea limbii minoritãþilor naþionale în administraþia publicã acolo unde
populaþia minoritarã reprezintã peste 20% din total. Constituþia mai prevede
dreptul la utilizarea limbii pe „care o înþelege” în cazul persoanelor reþinute ºi
în faþa instanþei judecãtoreºti.
Punerea în practicã a acestor principii ridicã totuºi unele probleme încã
nerezolvate. În ceea ce priveºte limba, normele de aplicare a Legii
Administraþiei Publice sunt ambigue ºi lasã loc pentru abuzuri. Un bun
exemplu este manipularea rezultatelor parþiale ale recensãmântului din
2002 de cãtre primarul oraºului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar
(reprezentând PRM), pentru a limita accesul maghiarilor din oraº (cel mai
mare din Transilvania) la drepturile prevãzute în lege. Legea nu prevede nici
un fel de sancþiuni pentru autoritãþile locale care încalcã prevederile privind
utilizarea limbii minoritãþilor naþionale în administraþia publicã.
Educaþia în limba maternã este de asemenea un motiv de nemulþumire
pentru reprezentanþii minoritãþii maghiare. Existã o dozã mare de capital
emoþional în ceea ce priveºte înfiinþarea de ºcoli publice în limba maghiarã,
indiferent de nivel. Revendicãrile privind reînfiinþarea liceului maghiar în
oraºul Târgu-Mureº în martie 1990 au dus la singurele confruntãri
interetnice din istoria României post-comuniste. Legea Învãþãmântului,
adoptatã la jumãtatea anului 1995, avea o serie de prevederi care, în opinia
maghiarilor, limitau dreptul la educaþie în limba maternã. Principalele
puncte de divergenþã erau predarea geografiei ºi a istoriei în limba românã
la nivel gimnazial ºi liceal, existenþa unor domenii în învãþãmântul liceal,
profesional, tehnic ºi superior în care predarea se face exclusiv în limba
românã ºi impunerea unor teste în limba românã absolvenþilor de liceu
13
indiferent de limba în care au studiat . Majoritatea acestor probleme au fost
25