Elaborarea unui model inteligent şi transparent pentru administraţia ...

Celelalte deficienţe în procesul de transmitere a informaţiilor
(supraîncărcarea şi filtrajul) se manifestă mult mai rar şi cu titlu de
excepţie.
Având în vedere gradul ridicat de birocratism, circuitele informaţionale de regulă
sunt foarte lungi, procedura de transmitere a informaţiilor este mult îngreunată, iar timpul
de adoptare a deciziilor este implicit foarte mare.
Procedurile informaţionale se caracterizează printr-o omogenitate foarte redusă.
În timp ce la nivelul marilor municipii şi la nivelul majorităţii consiliilor judeţene
procedurile informaţionale au un grad crescut de informatizare, ducând astfel la o
îmbunătăţire a eficienţei de ansamblu a activităţii, la nivelul oraşelor şi comunelor nu
există încă proceduri informaţionale propriu-zise, ci modalităţi izolate de culegere a
informaţiilor şi de prelucrare a acestora.
Gradul de informatizare în unele cazuri se apropie de nivelul european, existând
deja anumite instituţii în care au fost implementate SIM-uri (sisteme informaţionale de
management capabile să gestioneze fără erori activitatea administrativă). Până în
momentul de faţă un astfel de sistem a fost implementat la nivelul muncipiului Bucureşti,
însă dezvoltarea sa nu este posibilă, neexistând funcţionari publici capabili să utilizeze
un sistem de o asemenea complexitate.
Mijloacele de tratare a informaţiilor se prezintă în general astfel :
→ mijloace manuale de tratare a informaţiilor – sunt utilizate în toate unităţile
administraţiei publice locale, cu menţiunea că la nivelul consiliilor judeţene, al
muncipiilor, oraşelor, şi consiliilor locale aferente acestora, ele sunt utilizate
ca mijloace auxiliare de tratare a informaţiilor, în timp ce la nivelul primăriilor
comunale sunt utilizate ca mijloace exclusive de tratare a informaţiei.
→ mijloace automatizate de tratare a informaţiilor (computere, servere, faxuri
profesionale, etc), care se regăsesc la nivelul marilor unităţi administrative .
Implementarea sistemelor informatice integrate la nivelul administraţiilor
publice se află deocamdată în stadiu incipient, datorită barierelor întâlnite în cale acestui
demers:
→ costurile ridicate presupuse de dotarea tuturor unităţilor administraţiei publice
locale cu un număr suficient de mare de calculatoare pentru ca activitatea să se
realizeze în mod informatizat;
→ costurile ridicate pentru calificarea personalului în vederea deprinderii
abilităţilor necesare lucrului cu calculatorul, precum şi a dezvoltării
operativităţii la nivelul lucrului cu calculatorul (viteza de lucru);
→ dificultăţile existente în realizarea unor programe integrate şi uniforme care să
asigure o platformă comună informatizată la nivelul tuturor unităţilor
teritorial-administrative, care să fie armonizată, la rândul său cu platforma de
lucru de la nivel central.
La nivelul marilor municipalităţi există însă platforme informatice proprii care
favorizează o gestiune eficientă a activităţii aparatului propriu.