Elaborarea unui model inteligent şi transparent pentru administraţia ...

1.4 Administraţia publică locală la nivelul României
Din punct de vedere teritorial-administrativ România este divizată în 41 de judeţe,
la care se adaugă şi municipiul Bucureşti, care din punct de vedere administrativ are
aceleaşi prerogative cu cele ale unui judeţ.
Cele 41 de judeţe sunt: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud,
Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna,
Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov,
Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava,
Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.
Totodată, România este divizată în 2.686 de comune, 166 de oraşe şi 103
municipii. Comunele, oraşele şi municipiile au propriul Consiliu Local, care este condus
de un primar, decis în urma alegerilor locale organizate la fiecare 4 ani.
În afară de împărţirea pe judeţe, România este împărţită şi în opt regiuni de
dezvoltare, corespondente nivelului NUTS-II de diviziuni al UE, dar fără a avea
capacităţi administrative. Regiunile de dezvoltare sunt folosite în special pentru
coordonarea proiectelor de dezvoltare regională. Aceste regiuni de dezvoltare sunt:
Regiunea Nord-Est, cuprinzând judeţele: Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău,
Vaslui.
Regiunea Vest, care cuprinde judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş.
Regiunea Nord-Vest, care cuprinde judeţele: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj.
Regiunea Centru, care cuprinde judeţele: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna
şi Braşov.
Regiunea Sud-Est, care cuprinde judeţele: Tulcea, Vrancea, Galaţi, Brăila, Buzău
şi Constanţa.
Regiunea Sud (Muntenia), care cuprinde judeţele: Argeş, Dâmboviţa, Prahova,
Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman.
Regiunea Bucureşti-Ilfov, care cuprinde municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov.
Regiunea Sud-Vest Oltenia, care cuprinde judeţele: Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt
şi Dolj.
Nu în ultimul rând trebuie menţionată şi o regionalizare a României în funcţie de
cele 3 mari provincii istorice, Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, care prezintă
importanţă în ceea ce priveşte particularităţile socio-culturale manifestate la nivelul
acestor trei regiuni.
Deşi teoretic şi practic reprezentarea comunităţilor locale la nivelul diferitelor
regiuni este unitară, modalităţile de acţiune ale autorităţilor publice locale, precum şi
obiectivele specifice ale acestora diferă în funcţie de particularităţile fiecărei unităţi
administrativ-teritoriale.
De asemenea, un factor important în sitemul administrativ din România îl
constituie modalitatea accelerată în care se realizează procesul de reformă la nivelul
administraţiilor publice. Astfel, într-un articol recent publicat sunt surprinse principalele
aspecte vizate până în momentul de faţă de reforma administrativă: „Cel mai important
lucru - am realizat reforma din administraţia publică locală prin pachetul de legi
specifice. De amintit aici modificările ce privesc administraţia publică locală, finanţele
publice locale, statutul funcţionarului public şi statutul prefectului. Am depolitizat funcţia