Elaborarea unui model inteligent şi transparent pentru administraţia ...

2 PREZENTAREA PRINCIPALILOR STAKEHOLDERI AI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
LOCALE
2.1 Comunitatea locală
Principalii stakeholderi permanenţi ai autorităţilor publice locale sunt cetăţenii pe
care acestea îi reprezintă, şi care alcătuiesc comunitatea locală. Legătura dintre cetăţeni şi
autorităţi este una de interdependenţă accentuată, datorită faptului că administraţia
publică locală reprezintă puntea de comunicare dintre cetăţeni şi autorităţile centrale.
Comunitatea locală este cea care, prin votul său, încredinţează mandatul
primarilor şi consilierilor, spre a obţine o reprezentare cât mai bună a propriilor interese.
Pe de altă parte, însă, autorităţile publice locale au datoria de a menţine o comunicare
eficientă cu membrii comunităţii pe care o reprezintă, de a realiza o informare adecvată,
de a manifesta deschidere faţă de problemele cetăţenilor şi de a-i sprijini pe aceştia în
demersurile civice pe care le întreprind.
Relaţia dintre comunitatea locală şi administraţia publică devine cu atât mai
importantă cu cât reprezentanţii acestor instituţii au în sarcină gestionarea fondurilor
primite de la autorităţile centrale, dar şi gestionarea fondurilor colectate de la
contribuabilii care fac parte din comunitatea locală. Administraţia locală devine, pe
fondul descentralizării, un resort pentru bunăstarea localităţii, din poziţia de sursă de
politici de dezvoltare, şi factor de coeziune pentru mediile economic, cultural şi asociativ.
Responsabilitatea administraţiei locale nu se mai reduce la misiunea de a oferi servicii
ieftine şi de calitate cetăţenilor ci se amplifică vis-a-vis de toate aspectele imediate
privind calitatea vieţii cetăţenilor.
Astfel, în cazul unora dintre localităţi, autorităţile locale au înţeles importanţa şi
rolul cetăţenilor în buna funcţionare a actului administrativ, şi au adoptat o politică de
atragere a cetăţenilor în activităţile civice.
De asemenea, respectivele instituţii iau în calcul propunerile şi iniţiativele venite
din partea membrilor comunităţii, le discută, le supun votului şi în unele cazuri le pun în
aplicare. Este cazul municipiului Giurgiu, care, spre exemplu, în urmă cu trei ani, a dat
curs iniţiativei cetăţenilor de a închide traficul auto pe magistrala principală a localităţii în
zilele de duminică, când respectiva arteră devenea zonă pietonală.
Un alt exemplu este cel al municipiului Constanţa, care publică pe propriul site
web, într-o secţiune special destinată acestui scop, proiectele pe care urmează să le
supună aprobării Consiliului Local. Orice membru al comunităţii locale îşi poate exprima
părerea privind proiectele publicate, şi poate trimite sugestii sau observaţii on-line, la o
adresă de e-mail creată în acest scop. În acest fel autorităţile locale implementează una
dintre direcţiile pogramului de reformă în sistemul administraţiei publice, care prevede
creşterea gradului de implicare a cetăţenilor în procesul decizional la nivelul
administraţiilor publice.
Într-un raport realizat în cadrul proiectului „Transparenţã şi eticã în administraţia
publicã” 4 , proiect PHARE 2003, sunt desprinse o serie de concluzii edificatoare, cum ar
fi faptul că „unii funcţionari considerã cã solicitarea opiniei cetăţenilor şi participarea lor
la luarea deciziilor este un proces lung şi costisitor care ar creşte birocraţia. De asemenea,
4 “Transparenţa actului decizional şi participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor şi de elaborare
a actelor normative”, Proiect Phare 2003, APDD - Agenda 21