Documente 025-099

[ANEXÃ]
Copie
Am onoare a raporta mai jos urmãtoarele informaþiuni primite de la Poliþia de
Reºedinþã Beiuº.
Deºi în fracþiune, din instituþiile de stat române care au intrat în Ardealul de
Nord, populaþia maghiarã de acolo, din toate straturile sociale, îºi manifestã ºi în
prezent o vãditã rea voinþã faþã de elementele româno-democratice, cãutând prin
toate mijloacele de care dispun de a produce divergenþe de bune relaþii ce existã
între statul român ºi aliaþii noºtri.
Exemple de provocare:
a. Fosta organizaþie a tineretului maghiar de ambele sexe, denumitã „Levente”,
poartã ºi azi în proporþie de 90% bonetele acelei organizaþii, cu stema
maghiarã.
b. La ºcolile ungureºti, începând de la grãdiniþele de copii, inclusiv ºcolile
secundare, pe frontispiciile acestor ºcoli, tot în semn provocator, abstrãgând
de limba în care este scrisã (maghiarã), poartã ºi astãzi stema coroanei
maghiare.
c. Profesorii de la ºcolile secundare (maghiare), în orele de dirigenþie, în loc sã
facã educaþia moralã ºi socialã a tineretului pe principii democratice, cautã
a infiltra ºi a menþine ºi pe mai departe ideea indestructibilã a fostei
stãpâniri hitleriste, nutrind speranþe cã în viitorul cel mai apropiat se va
întrona fostul regim horthysto-hitlerist.
d. Funcþionarii maghiari de la toate instituþiile de stat ºi particulare cautã a
rupe bunele relaþii ce existã între oameni ºi aliaþi[1], dând informaþii tendenþioase
acestora, din toate domeniile, pentru a nu primi pe funcþionarii
români, democraþi, care se reîntorc la posturile lor, ordonate de guvern.
e. În zilele de 22 ºi 23 aprilie 1945 a avut loc la Oradea adunarea generalã a
învãþãtorilor din Bihorul eliberat, unde s-a discutat organizarea învãþãmântului
primar din acest þinut, chestiuni profesionale ºi sindicalizarea acestui
corp. Între discuþiile ce au avut loc, inspectorul ºcolar Herea Dumitru a afirmat
urmãtoarele: O mare parte din profesorii secundari maghiari din acel
oraº au cerut alipirea Oradei ºi a judeþului la Debreþin-Ungaria, unde ºi-a
avut sediul guvernul maghiar. Tot aceºti profesori au cãutat prin autoritãþile
din Oradea sã împiedice sau sã întârzie instalarea ºi revenirea autoritãþilor
româneºti pentru administrarea Ardealului ºi, în fine, populaþia conlocuitoare
din þinutul dezrobit de armata sovieticã ºi românã este îndemnatã
de elementele fascisto-horthyste sã punã toate piedicile posibile ºi
chiar imposibile, mergând pânã la inducerea în eroare a Comandamentelor
sovietice locale, care sunt de bunã credinþã, pânã la verificarea autenticitãþii
afirmaþiilor lor.
Toate acestea le fac sub pretextul cã sunt democraþi în autoritãþile locale
maghiare, n-au luat nici o mãsurã contra fricþiunilor provocatoare menþionate
mai sus.
În unele comune din nordul Ardealului, cum este cazul comunei Sicaciu,
jud. Bihor, unde 50% naþiunea conlocuitoare este slovacã, iar restul români,
cãreia i s-a adus în timpul celor 4 ani ºi unde funcþioneazã ºi în prezent preoþi
romano-cat., originari din jud. Veszprém (Ungaria), care nu cunosc limba slovacã,
ºi cautã în felul acesta reuºind ca ºi dupã 23 august 1944 sã funcþioneze
148