Documente 025-099

mai ales în rândul elevilor. Existã anume plângeri în problema predãrii bunurilor,
fiindcã pe lângã predarea vitelor, porcilor, oilor, fânului, grâului, secarei, orzului,
cartofilor ºi unturii, sãtenii sunt obligaþii sã predea ºi pãsãri, legume ºi ceapã.
Valcãu [jud. Sãlaj]. 1 noiembrie 1945. Cele douã popoare se înþeleg perfect, mai
puþin în ce priveºte problema ºcolii. Directorul român spune cã n-a primit dispoziþie
pentru a împãrþi programul ºcolar. Pe data de 3 noiembrie biserica reformatã a
organizat un bal, unde au participat români ºi maghiari, chiar ºi din satul vecin.
Balul s-a desfãºurat în cea mai mare ordine. Sãtenii nu au încredere în Partidul
Comunist, conflictele sunt între maghiari. Au reclamat cã alimentele trimise la
Cluj au fost însuºite de un evreu din Huedin.
Huedin [jud. Cluj]. 11 noiembrie 1945. Problema ºcolii nu s-a rezolvat nici pânã
acum, sãtenii aºteaptã comisia. La 50 de copii români sunt 6 învãþãtori. Maghiarii
sunt excluºi total din ºcoalã. Primarul nu procedeazã legal în problema cetãþeniei
din Mãnãºtur, cerând acum 2500 lei pentru a include pe cineva pe lista de cetãþenie.
Am constatat cu bucurie cã preotul din Sfãraº, directorul fostei ºcoli, a fost suspendat
din aceastã funcþie. Activitatea culturalã a tinerilor se dezvoltã frumos,
grupul femeilor din U.P.M. organizeazã în continuare chete pentru prizonierii de
rãzboi care se întorc acasã, face inspecþii la garã ºi are grijã de 7 prizonieri bolnavi
în spital, dintre care unul din Bácska a murit, fiind înmormântat de U.P.M.
Fodora [jud. Cluj]. Raport predat de Farkas Dorogi ºi Miklós Szabó. Semãnatul
a fost terminat 100%. S-a semãnat grâu pe 300 iugãre. Bunuri n-au fost predate
pânã acum, deoarece n-au avut nimic în stoc. Sunt anumite reclamaþii cu privire
la jandarmerie. Preþul animalelor predate în primãvarã încã n-a fost plãtit maghiarilor,
notarul pe-atunci era János Mester. Relaþia dintre români ºi maghiari e
acceptabilã, au început activitãþile ºcolare. Prizonierii întorºi acasã ºi familiile lor
sunt ajutaþi la nivel local de maghiari. Ei au rugãmintea sã se facã rost chiar ºi la
preþul cel mai ridicat de niºte încãlþãminte pentru cei 4 prizonieri întorºi, iar
preþul aferent acestora va fi pus mânã de la mânã de cãtre maghiarii localnici.
Cuzãplac [jud. Sãlaj]. Semãnatul a fost terminat 80%. Predarea bunurilor s-a
organizat pãrtinitor, viaþã de organizaþie nu existã, au început activitãþile ºcolare.
U.P.M. nu organizeazã ºedinþe, oamenii nu ºtiu cu cine sã voteze la alegeri.
Leghin [jud. Cluj]. Annus Gy. Horváth. Viaþa noastrã organizatoricã este slabã,
au apãrut plângeri cu ocazia predãrii bunurilor.
Chesãu [jud. Cluj]. János Gy. Horváth. Sãtenii trãiesc o viaþã organizatoricã
sãnãtoasã, munca lor are efect ºi asupra satelor vecine. Oamenii se plâng cu
ocazia predãrilor, ºi anume cã satele din jur nu predau nimic. Astfel, ei considerã
cã dacã anumite sate iau decizia sã nu predea nimic, atunci cei conºtiincioºi trebuie
sã dea de douã ori mai mult. Sãtenii au rugãmintea cãtre organele abilitate
de a examina aceste cazuri.
Petrindu [jud. Sãlaj]. Ilona Horváth. Viaþã organizatoricã nu existã de loc, nu
s-au þinut ºedinþe de 3 luni, oamenii sunt intimidaþi de reacþiune, cotizaþii nu s-au
plãtit în tot anul. Vizita delegaþilor la sat a avut un efect bun. Experienþa mea e cã
din cauza comportamentului a doi-trei reacþionari, oamenii se feresc de muncã. Au
început activitãþile ºcolare. Secretarul U.P.M. este învãþãtor, dar ºi el lucreazã slab.
Semãnatul de toamnã a fost terminat, oamenii se plâng cã la predarea bunurilor
trebuie sã predea separat pentru stat, pentru armatã ºi pentru jandarmerie, ºi ei trebuie
sã ducã totul la Cluj.
(Arh.St.Cluj, Uniunea Popularã Maghiarã. Organizaþia Cluj, fond 26, dos. 1/1946, f.21-22)
192