Documente 025-099

Nr. 5/31 octombrie 1945
Evenimentele de duminicã, 5 august 1945
54
I. Din depoziþiile diferiþilor martori oculari, reiese limpede cã cele întâmplate
duminicã, în 5 august 1945, au fost dinainte pregãtite în cele mai mici amãnunte
de ungurii din P.C., Uniunea Popularã Maghiarã ºi în înþelegere cu Timofi,
chestorul poliþiei Cluj.
II. Unele antecedente: Un membru al P.C., român de origine, declarã cã în
urmã cu sãptãmâni de zile s-a pregãtit terenul pentru a provoca scandal de stradã,
dezordini ºi chiar vãrsãri de sânge, pentru a justifica menþinerea Clujului ºi a
Transilvaniei de Nord sub ocupaþie ruseascã. S-au ºi plâns Moscovei, debitând
informaþii false ºi au cerut pentru Cluj 2 regimente de cazaci, care – se spune – sã
menþinã ordinea ºi „siguranþa”, care vor sta în Cluj pânã dupã efectuarea
alegerilor parlamentare. Unii din partizani mergeau chiar mai departe ºi difuzau
ºtirea cã au cerut menþinerea ºi înãsprirea unei ocupaþiuni militare pânã la declararea
independenþei Transilvaniei de Nord – visul de totdeauna al ungurilor transilvãneni
– ºi anexarea ei în uniunea republicilor libere democrate dunãrene.
În consfãtuirea ce au þinut autoritãþile civile ºi militare din Cluj, în vederea
organizãrii serbãrilor de intrare a armatei române în Cluj, generalul Stãnescu a
cerut chestorului Timofi sã nu scoatã nici garda „Dermatei” ºi nici Poliþia
Popularã, cãci numai va da ocaziune la incidente, ca acelea din 2 august 1945.
D-sa a asigurat asistenþa cã soldaþii sunt suficienþi ºi capabili sã menþinã ordinea.
III. Duminicã 5 august 1945. Generalul Stãnescu ar fi dat ordin ca garda ºi
poliþia popularã sã stea acasã, deoarece ordinea la festivalul de primire a armatei
ce soseºte azi, duminicã seara – Divizia de cavalerie –, va fi menþinutã numai de
armatã. Garda n-a mai apãrut, serbarea care a început la ora 6 s-a consumat, iar
la ora 8 ºi jumãtate publicul s-a împrãºtiat în pace.
Soldaþii care au fãcut de gardã, s-au adunat în 2 plutoane ºi au plecat în
cazarma Sft. Gheorghe, pe traseul str. Regina Maria, prin faþa Teatrului Naþional
ºi spre cazarmã. Pe acelaºi drum au trecut ºi þãranii din Dezmir, care au asistat
în corpore ºi cu drapel la primire. Ei s-au oprit în faþa teatrului ºi au încins hora,
la care au asistat cetãþeni ºi soldaþi neînarmaþi, care se gãseau în trecere prin
apropiere. Lumea româneascã dimprejur comenta fericitã reuºita serbãrii ºi
evenimentul ºi mai fericit de a nu se fi întâmplat nici un incident.
Deodatã a apãrut un grup de muncitori ºi muncitoare de la „Dermata”, toþi
unguri, unii din ei purtând banderolã roºie la mânã. Ei treceau precedaþi de
drapele roºii ºi tricolor. Ei strigau diferite lozinci comuniste, printre care ºi aceea:
„Jos Armata, Jos Regele!” Þãranii din Dezmir au întrerupt hora ºi au cerut
socotealã muncitorilor. Aceºtia au început sã fie agresivi. S-a încins o busculadã
tumultuoasã. Plutoanele de soldaþi de pazã, care erau în drum spre cazarmã, s-au
reîntors, s-au amestecat prin mulþime ºi au curmat incidentul, fãrã sã se
foloseascã de forþa brutã.
În timp ce soldaþii de pazã au sosit ºi liniºteau mulþimea, un individ, din
colþul catedralei dinspre Episcopia ortodoxã, a fluierat de trei ori înspre poliþie.
De aici au apãrut în grupuri ºi înarmaþi mai mulþi gardiºti dermatiºti, unguri,
182