Documente 025-099

3867 din 9 iulie 1945, referitor la interzicerea purtãrii uniformei maghiare, precum
ºi referitor la ordinul Direcþiunii Generale a Poliþiei nr. 558-S din 22 iunie 1945,
referitor la interzicerea trecerii frontierei a tuturor strãinilor fãrã acte valabile de
cãlãtorie, adicã paºapoarte.
Luând în considerare cele de mai sus, cu începere de azi veþi interveni la toate
cazurile mai sus semnalate ºi veþi însoþi pe cei în cauzã gãsiþi în uniformã
maghiarã la Comenduirea Pieþei, urmând apoi de a fi trecuþi peste frontierã,
dresându-li-se actele cuvenite conform ordinelor în vigoare.
Iar persoanele civile, cetãþeni români, care cu ocazia aceasta s-ar deda prin
vorbe sau fapte la manifestaþii ºovine de orice fel, vor fi imediat deþinuþi de organele
Siguranþei, dresându-se acte legale în conformitate cu dispoziþiunile în vigoare.
ªefii unitãþilor poliþieneºti vor rãmâne personal rãspunzãtori pentru executarea
întocmai a prezentului ordin.
Chestor ªeful Bir. Siguranþei
Cuteanu Gheorghe Comisar N. Anghel
(Arh.St.Cluj, Inspectoratul de Poliþie Cluj, fond 209, dos. 160/1945-1946, f.33)
Inspectoratul Jandarmi Cluj Legiunea Jandarmi Nãsãud
Secret
NOTÃ INFORMATIVÃ
Nr. 509 din 6 august 1945
La data cedãrii Ardealului de Nord, oraºul Bistriþa avea o populaþie de origine
maghiarã de circa 1600-2000 suflete. Astãzi, Bistriþa numãrã aproximativ 3500
suflete, populaþie de origine maghiarã.
Aceastã stare de lucruri se datoreºte politicii guvernului horthyst, caracterizatã
prin tendinþa de maghiarizare a maselor compacte româneºti, întrucât judeþul
Nãsãud avea o populaþie compactã româneascã, fapt pentru care autoritãþile
maghiare au întreprins o serioasã campanie de deznaþionalizare[1].
Între alte elemente maghiare readuse în judeþ, în scopul maghiarizãrii populaþiei,
au fost aduºi din judeþul Ciuc ºi alte judeþe din secuime o serie de unguri
denumiþi „Vitezi”, care au fost colonizaþi în oraºul Bistriþa. Acestora li s-a clãdit un
cartier de circa 30 case model tip, ºi numãrã circa 1000 suflete. Marea majoritate
a acestor vitezi au copii de 5-11 ani ºi pe timpul regimului maghiar se bucurau de
privilegii însemnate. Dupã prãbuºirea regimului horthyst, aceºti vitezi au rãmas pe
mai departe în localitate, în proprietãþile atribuite, ºi manifestã dorinþa cã nici nu
vor sã se mai întoarcã în locurile lor de origine.
Populaþia autohtonã, în mare majoritate româneascã, manifestã mari nemulþu -
miri în legãturã cu prezenþa acestei categorii de cetãþeni, afirmând cã prezenþa lor în
localitate, prin colonizarea maghiarã, a avut un scop ºovinist, de deznaþionalizare a
elementului bãºtinaº local, român. Cã pe tot timpul ocupaþiei maghiare s-au bucurat
de favoruri ºi privilegii, pe care în actuala situaþie politicã nu le mai meritã, cã în
marea lor majoritate aceºtia au avut ºi continuã sã aibã ºi în prezent o atitudine ºi
comportare ºovinistã.
34
154