Documente 025-099

ocazie s-au putut constata porniri de urã ºi de rãzbunare pe faþã, ºi în formã brutalã
ºi cu îndrãznealã fãrã nici o teamã.
Astfel, în ziua de 3 septembrie 1945, un grup de 30 de maghiari din comuna
Viile-Satu Mare, fãrã nici un motiv ºi numai pentru simplul fapt de rãzbunare, au
atacat în ziua mare postul de jandarmi de reºedinþã, distrugând o parte din localul
postului ºi bãtând pe jandarmul ºi guardul de serviciu ce se gãseau acolo. Agresorii
s-au împrãºtiat numai la uzul de armã al jandarmului, lãsând la faþa locului 2
grenade ºi o baionetã, iar la cercetãrile fãcute s-a dovedit singura vinã a rebelilor,
dintre care capii conducãtori au fost deferiþi Curþii Marþiale.
Un grup de manifestanþi maghiari, pe strãzile oraºului Carei, au cerut înlocuirea
primarului ºi ºefului poliþiei locale, care sunt români.
În ziua de 4 septembrie 1945, tinerii maghiari aduºi pentru recrutare la Carei,
atât din comunele din jur, cât ºi din localitate, au manifestat pe stradã cu tricolorul
maghiar contra M.S. Regelui, contra armatei române, ºi ducându-se în faþa
Comandamentului sovietic au cerut înrolarea lor în armata sovieticã.
În ziua de 5 septembrie 1945, un grup de tineri români veniþi la recrutare în
Oradea, dupã ce au avut o ciocnire într-o cârciumã de la periferie cu elemente
maghiare, au fost aºteptaþi în piaþa mare a oraºului de poliþia localã, compusã din
elemente maghiare, la care s-au asociat ºi elemente maghiare de pe o stradã, organizând
o adevãratã vânãtoare pe strãzile oraºului. Îndrãzneala a mers pânã acolo
cã în scopul de mai sus au intrat ºi în curtea localului unde Comisia þinea
recrutarea. În vãzul lumii, tinerii români au fost crunt bãtuþi. S-au luat mãsuri de
cercetare.
Toate aceste manifestãri ostile ºi de dezordine petrecându-se în perioada actualã,
însemnatã ºi hotãrâtoare pentru þarã în preajma încheierii pãcii, par prea bãtãtoare
la ochi. Drept urmare, în ziua de 6 septembrie 1945, am luat contact cu
Uniunea Popularã Maghiarã din Oradea, cãrora, semnalându-le cele petrecute în
ultimele zile, am obþinut promisiunea pãstrãrii perfectei ordini. Cu aceastã ocazie
ºi aici mi s-au semnalat cazuri contra purtãrii jandarmilor, cerându-le sã-mi fie
comunicate cu datele necesare pentru urgente cercetãri.
Am þinut sã relevez aceastã atitudine a populaþiei maghiare, mai ales în legãturã
cu ultimele cazuri ºi evenimente, ca pe de o parte sã fie cunoscute de autoritatea
hotãrâtoare, iar pe de altã parte, pe lângã strãduinþele ce le-am depus
personal pentru calmare, sã se intervinã ºi de organele superioare pentru liniºtire
în situaþia momentanã în care ne gãsim.
Inspector Jandarmi Oradea ªeful Serviciului Poliþie
Colonel I. Braia Lt. colonel P. Stãnescu
(Arh.St.Bucureºti, Inspectoratul General al Jandarmeriei, dos. 20/1945, f.410-413)
[1] Este vorba de cercetarea acþiunilor rebele ºi a asasinatelor comise imediat dupã 1 septembrie
1940 de organizaþii paramilitare maghiare, ce au premers sosirii armatei statului ungar. Cu
acest prilej au fost trecute prin teroare localitãþi precum Trãsnea (jud. Sãlaj), Mureºenii de
Câmpie (jud. Cluj) º.a. Asupra acestor evenimente, vezi: Petre Þurlea, Ip ºi Trãznea. Atrocitãþi
maghiare ºi acþiune diplomaticã, Bucureºti, Edit. Enciclopedicã, 1996.
[2] Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 61.165/1946 se va interzice cu desãvârºire
ca elevii sã poarte ºepcile „Bocskay” ºi „Levente” atât în ºcoalã, cât ºi în viaþa particularã.
180