PHILOSOPHIA MILITANS - Biblioteca Judeţeană Argeş

INTERDISCIPLINARITATEA METODOLOGICĂ ŞI
CUNOAŞTEREA COMPLEXITĂŢII
Acsinte DOBRE
Abstract
The paper aims at the status of interdisciplinarity, in relation with the complexity
of the researched areas, as well as with more recent historical stages in the evolution of
various scientific disciplines, especially Cybernetics.The last part of the article deals with
the importance of the philosophical and methodological view, acording to which the
interdisciplinary procedures become indispensable at the present stage of sciences, which
reveals a new alliance between man and nature, between subject and object, between
culture and univers.
Corelându-se inextricabil cu evoluţia teoriilor ample, cu edificarea şi
utilizarea paradigmelor de cercetare, înaintarea rapidă a ştiinţelor presupune nu
întrebări izolate, nici doar date circumscrise limitat sau conjecturi îngust localizate.
Viziunea şi demersurile interdisciplinare vor apărea ca fiind de neocolit, ca
solidare, la început, cu construcţia de mari insule de raţionalitate, centrate pe
macroprobleme, cum ar fi cele ale raporturilor om – mediu ambiant sau cele
izvorâte din variatele crize ale lumii globalizate contemporane.
Prin interdisciplinaritate, ca program metodologico-epistemologic
indispensabil în cercetarea prezentă şi viitoare se urmăreşte transferul de
problematici, metode şi idei fecunde, dintr-o disciplină în altele, cu scopul de a
dinamiza şi stimula creativ disciplinele receptoare. Fără a face doar o pledoarie pro
domo, R. Thom – matematician de renume – argumentează că matematica
contemporană constituie o principală sursă pentru transferuri interdisciplinare. Se
elaborează astfel modele complexe şi fecunde, capabile să-şi autocorecteze, cel
puţin în parte, incongruenţele şi inadecvările, comparativ cu noile domenii în care
sunt puse să funcţioneze structurile matematice translatate. Potrivit aceluiaşi R.
Thom, „limba interdisciplinarităţii este ( în principal) matematică, deoarece tocmai
în matematici domneşte o generalitate teoretică, nu neapărat legată de calcul, ci de
natură calitativă şi topologică” (1, p. 642). Opoziţia fecundă dintre local (
particular) şi global ( general) este prezentă în orice disciplină şi tocmai în
Prof. univ. dr., Universitatea Spiru Haret, Bucureşti
10