PHILOSOPHIA MILITANS - Biblioteca Judeţeană Argeş

Obstacole epistemice şi lingvistice în comunicare
Fundamentarea şi determinarea concret-istorică a limbajului, evidenţiate şi
sustinute de cercetările “neriguroase”, aduc inevitabil în discuţie problema
condiţiilor de posibilitate ale comunicării. Dacă formulăm problema în termenii
criticismului kantian, ea apare ca întrebare legitimă. Putem crede cu îndreptăţire
raţională în posibilitatea comunicării autentice.
Întrebarea este nu numai legitimă ci şi extrem de actuală şi oportună, cu
atât mai mult cu cât tot mai mulţi oameni sunt convinşi că neînţelegerile dintre ei,
aşa zisele “accidente de comunicare” ţin de incompetenţa lingvistică a
vorbitorilor, sau în plan mai general, de incompetenţa lor comunicaţională.
Întrebarea este chiar impusă de faptul că unii teoreticieni ai barierelor în
comunicare ajung la un relativism atât de radical, încât singura concluzie logică a
analizei raţionale pare să fie imposibilitatea principială a comunicării autentice.
De pildă, legătura dintre comunicarea interculturală şi cea interindividuală
devine evidentă din momentul în care întelegem cultura aşa cum o defineşte
Chombart de Lauwe ca “serie de modele, de imagini ghid, de reprezentări la care
se raportează membrii unei societăţi în comportamentele lor, în munca lor, în
rolurile lor şi în relaţiile lor sociale” 8 . Din această perspectivă, fiecare individ apare
ca purtător al unei culturi, iar comunicarea interindividuală, ca una interculturală.
Ca urmare, evidenţierea barierelor în comunicarea interculturală a pus sub semnul
întrebării posibilitatea comunicării în general, autenticitatea oricărei comunicări.
Tehnicile euristice, de problematizare şi paradigmele culturale.
Culturile sunt gândite într-un mod ”tehnic”, spune cercetătorul olandez
Geert Hofstede care localizează ”infrastructura” unei culturi în aşa numitele
programe mentale, prin care înţelege ”moduri de gândire, simţire sau acţiune care
au fost întipărite în mintea unei persoane” 9 .
Deşi funcţionază ca un ”subsol tehnic” al culturilor, programele mentale
nu au nimic misterios, pentru că sursele lor provin din mediile sociale în care
cineva a crescut şi a câştigat experienţă de viaţă. Pogramele mentale variază tot atât
de mult ca şi mediile sociale în care ele sunt dobândite. În acelaşi mod, Susanne
Langer consideră că ”o anumită epocă,se caracterizează printr-un anumit mod de a
pune problemele, printr-o anumită tehnică de a formula întrebările cu privire la
lumea în care se trăieşte” 10 . Tehnica de formulare a întrebărilor limitează şi
hotărăşte căile prin care se oferă răspunsurile; altfel spus, predetermină modul de
producţie a idelor, a ideologiilor, a concepţiilor despre lume. Comunicarea verbală
8
P.H.Chombart de Lawe, Images de le culture, Petite Biblioteque,PayotPparis,1970,p.14
9
Geert Hofstede, ”Managementul structurilor multiculturale. Software-ul gândirii, Editura
Economică, Bucureşti, 1996, p.9
10
S. Langer, Philosophy in a New Key- a study in the simbolysm of reason sit and art,
Cambridge. Massechusetts, Harvard University Press, 1942, p.81
29