PHILOSOPHIA MILITANS - Biblioteca Judeţeană Argeş

codificatorilor o anumită rigoare ce asigură aderenţa lor la sistemul central de
semnificaţii al culturii, iar codurile în care sunt expediate mesajele sunt acceptate
în mod extins. Posibilitatea ca receptorii să folosească mesajele în moduri
neintenţionate de codificatori trimite profesioniştii spre centrul culturii lor şi
protejează publicul de coerciţie sau influenţă directă în sensul unei anumite
variante a adevărului. O cultură comunică cu sine cu ajutorul comunicatorilor
profesionişti, care sunt prezenţi în mesajele codificate de pe ecran. Televiziunea nu
constituie un sistem închis care urmează legile sale interne şi este relativ
neinfluenţat de condiţiile externe. Comunicatorul de televiziune are identităţii
autoriale multiple. Funcţiile televiziunii depind şi sunt definite de funcţiile pe care
în general le îndeplineşte vorbirea, televiziunea funcţionând în societate ca o formă
de comunicare. Starea psihologică interioară a individului nu constituie un
determinant esenţial în comunicarea mesajelor televiziunii, decodificate în acord cu
coduri şi convenţii asimilate individual, însă generate cultural, care impun restricţii
asemănătoare de percepţie şi asupra codificatorilor mesajelor. Această noţiune ne
solicită să insistăm asupra mesajelor şi limbajului lor, instituţiilor care le produc,
răspunsului audienţei şi intenţiilor comunicatorului. Structura mesajelor este
organizată conform nevoilor culturii şi nu ale textului sau ale individului care
comunică. 3
Zelizer crede că adesea jurnaliştii profesionişti îşi construiesc o imagine
despre ei care fie este relaţionată de o viziune romanţată cu privire la universul
ştirilor, incompletă şi tendenţioasă, fie schematizează procesul redacţional ca un set
de activităţi restrânse şi funcţionale. Jurnalismul vizează transmiterea organizată şi
publică a unor relatări cu privire la ce se petrece în lume, dezvoltându-se ca formă
şi conţinut, însă nu pare a avea un loc clar în imaginarul colectiv. Sunt implicate
meşteşugurile, rutinele, abilităţile practice şi convenţiile pe care indivizii şi
grupurile tind să le întrebuinţeze în realizarea ştirilor. Noţiunile de filtrarea
informaţiilor ( gatekeeping), control social şi procese de selecţie sunt importante
pentru înţelegerea producţiei de ştiri. Combinarea caracteristicilor formale ale
limbii (gramatica, sintaxa şi alegerea cuvintelor) şi a celor mai puţin formale
(cadrele narative, modelele textuale şi formulele narative) creează un sistem
pluristratificat de transmitere a informaţiei. Mesajele nu sunt transparente sau
simpliste ci codifică mesaje mai ample despre formele vieţii, mesaje ce depăşesc
secvenţele de acţiune încorporate într-un eveniment de ştiri. Parcurgerea unui text
este produsul unui proces negociat, determinat social, de articulare a înţelesului.
Jurnalismul implică un proces de construire socială a realităţii. Analiza de conţinut
nu ia în considerare atributele formale ale limbajului ştirilor în sine. Jurnalistul şi
cititorul codifică şi decodifică cu ajutorul unor similitudini în înţelegerea
practicilor sociale şi discursive. Lingvistica critică furnizează un mod sistematic şi
cuprinzător pentru abordarea limbajelor jurnalistice.
În paralel cu interesul pentru atributele vizuale ale ştirilor s-a pus
întrebarea dacă domeniul vizual poate funcţiona sau nu ca un limbaj. Studiul
formal al limbii a conturat un portret complex şi sistematic al modului în care
39