PHILOSOPHIA MILITANS - Biblioteca Judeţeană Argeş

individului, întrucât ea este mai dificil de obţinut decât partajarea: orice poate fi
negociat necesită mai multă energie decât lucrurile ce se pot dezvolta laolaltă.
Acţiunea colectivă necesită un grup de persoane care se dedică întreprinderii unui
anumit demers laolaltă într-un mod ce face ca decizia grupului să se relaţioneze de
fiecare membru în parte. Împărtăşirea informaţiei creează conştientizare partajată
printre participanţi. Acţiunea colectivă creează o responsabilitate împărtăşită,
relaţionând identitatea utilizatorului de cea a grupului, şi implicând provocări ale
coordonării. Pentru ca un grup să întreprindă o acţiune colectivă, el trebuie să aibă
o viziune împărtăşită destul de pregnantă pentru a fortifica grupul. Acţiunea
colectivă e mai dificil de articulat decât partajarea informaţiei sau crearea în
colectiv. Reţele de comunicare recente constituie o platformă pentru alcătuirea
grupului (multe dintre instrumentele realizate pentru aceste reţele iau acest aspect
de la sine şi îl extind în variate moduri).
Shirky subliniază că principala ameninţare pentru toate publicaţiile tipărite
nu este dată de competiţia cu alte suporturi informaţionale de acest tip, ci de
modificările radicale din întregul ecosistem informaţional. Mulţi profesionişti din
breaslă nu au ţinut cont de importanţa internetului în această privinţă. Industria
media a fost afectată de prăbuşirea recentă a costurilor comunicării. Viitorul oferit
de internet este amatorizarea în masă a publicării. Ştirile pot ajunge în conştiinţa
publică fără ca presa tradiţională să conteze. Schimbarea se produce în definirea
ştirilor: acestea nu mai constituie o prerogativă instituţională, ci o parte din
ecosistemul comunicaţional. Blogurile individuale sunt şi ele alternative la
publicare. Amatorizarea în masă este un rezultat al extinderii radicale a
capacităţilor de exprimare. Publicarea gratuită la nivel global face ca discursul şi
acţiunea publice să fie mai valoroase. Ideea conţinutului generat de utilizatori se
constituie într-o teorie socială a relaţiilor mediatice. Majoritatea conţinutului
generat de utilizatori este creat ca o formă de comunicare în grupuri mici. O parte
din conţinutul generat de utilizatori este destul de conştient adresat publicului.
Efectele televiziunii sunt determinate îndeobşte de limitele sale tehnologice. Pe
internet, orientările de atenţie sunt potenţial reciproce, determinând ca
interactivitatea să fie posibilă tehnologic, însă aceasta are limite cognitive
pregnante. Chiar când un mediu realizează o comunicare în ambele sensuri, cei mai
populari practicanţi vor fi orientaţi într-un model cu sens unic. Scara socială, chiar
într-un mediu ce permite conexiuni în ambele sensuri, este suficientă pentru a crea
şi susţine dezechilibrul celebrităţii. 10
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
1. Mouillaud, M., Tétu, J.F., Presa cotidiană, Bucureşti, Editura Tritonic, 2003.
2. Leprette, J., Pigeat, H., Etica şi calitatea informaţiei, Bucureşti, Editura 100+1
Gramar,
2006.
3. Fiske, J., Hartley, J., Semnele televiziunii, Iaşi, Editura Institutul European, 2002.
4. Zelizer, B., Despre jurnalism la modul serios, Iaşi, Editura Polirom, 2007.
47