Analiza Chimica si Instrumentala Aplicata - AcademicDirect
Analiza Chimica si Instrumentala Aplicata - AcademicDirect
Analiza Chimica si Instrumentala Aplicata - AcademicDirect
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
1<br />
Analiză Chimică şi Instrumentală Aplicată<br />
2 3<br />
Asociaţii micelare (1- micele sferice, 2- micele peliculare, 3- micele lamelare,<br />
4- <strong>si</strong>stem coloidal sub concentraţia micelară critică CMC)<br />
Se va măsura ten<strong>si</strong>unea superficială a unor soluţii apoase de LSS, urmărind variaţia acestei<br />
mărimi cu concentraţia. Concentraţia critică micelară corespunde minimului acestei curbe. Pentru<br />
măsurarea ten<strong>si</strong>unii superficiale se va folo<strong>si</strong> metoda stalagmometrică. Stalagmometrul este un tub<br />
de sticlă îndoit de două ori în unghi drept, care are pe porţiunea mai lungă o umflătură sferică 1, cu<br />
capacitatea de câţiva ml, şi care este prevăzut la capătul inferior 2, şlefuit plan, cu o mică<br />
deschidere. Când lichidul se scurge din stalagmometru prin deschiderea 2, se formează o picătură,<br />
care se măreşte treptat şi care de desprinde numai când greutatea ei depăşeşte ten<strong>si</strong>unea superficială.<br />
Această ten<strong>si</strong>une este aproximativ proporţională cu greutatea picăturilor. Pentru două lichide<br />
diferite, studiate la acelaşi stalagmometru, se poate deci scrie :<br />
σ1<br />
G1<br />
=<br />
σ 2 G 2<br />
adică raportul ten<strong>si</strong>unilor superficiale este egal cu raportul greutăţilor picăturilor.<br />
2<br />
Stalagmometru<br />
Notând cu V volumul cuprins între reperele a şi b şi ρ1, respectiv ρ2 den<strong>si</strong>tăţile celor două<br />
lichide, iar cu n1 şi n2 – numărul de picături de lichid din volumul V ( g fiind acceleraţia<br />
gravitaţională, putem scrie:<br />
σ1<br />
Vρ1g<br />
Vρ2g<br />
ρ1n<br />
2 ρ2n<br />
1<br />
= ; = ; σ 2 = σ1<br />
σ2<br />
n1<br />
n 2 ρ2n<br />
1 ρ1n<br />
2<br />
de unde se poate calcula ten<strong>si</strong>unea superficială a unuia dintre aceste lichide, dacă se cunoaşte cea a<br />
celuilalt. De obicei se măsoară ten<strong>si</strong>unea superficială relativă, luându-se ca etalon ( în special pentru<br />
soluţii apoase) cu 1 fiind notată apa.<br />
Ten<strong>si</strong>unea superficială a apei pentru câteva temperaturi apropiate de cea a camerei este<br />
redată în graficul de mai jos. Pentru cazul în care între reperele a şi b volumul de lichid scurs nu<br />
cuprinde un număr întreg de picături, există gradaţii care permit aprecierea fracţiunilor de picătură.<br />
22<br />
a<br />
1<br />
b<br />
4