Analiza Chimica si Instrumentala Aplicata - AcademicDirect

Analiză Chimică şi Instrumentală Aplicată
m + n 1 ' a m
y = mx + n , c = , a m = , a m =
n m + n M
unde M este masa moleculară a substanţei ce se evaporă;
4. Datele calculate se vor trece în tabel;
5. Se trasează graficul y = f(x), panta dreptei fiind m iar ordonata la origine fiind n. Astfel se poate
calcula am;
y
tg(α) = m
n x
Dependenţa liniară y = f(x)
6. Presupunând că suprafaţa ocupată de o moleculă de metanol este s = 28,5Å 2 , atunci suprafaţa
unui mol de metanol va fi SM = s·NA = 28.5·10 -20 ·6.023·10 23 = 171.65·10 3 cm 2 /mol=
17.165m 2 /mol;
7. După ce s-a determinat valoarea lui am, se calculează am ’ cunoscând masa moleculară M şi
suprafaţa specifică S după ecuaţia:
a m ⋅ NA
⋅s
S = = a′
m ⋅SM
(m
M
2 /g) (9)
8. Dacă se utilizează benzen, s = 49Å 2 , SM = 295.13·10 7 cm 2 = 295.13·10 3 m 2 .
Întrebări
1. Ce este o izotermă de desorbţie?
2. Ce legi şi care sunt expresiile lor guvernează fenomenul de desorbţie?
3. Cum se poate măsura viteza de desorbţie?
4. Care este ecuaţia de calcul a suprafeţei specifice a cărbunelui şi cum depinde aceasta de
suprafaţa utilă?
5. Enunţaţi parametrii texturali ce definesc o structură poroasă a unui material solid.
Analiza spectrelor în infraroşu
Dacă un fascicul de lumină solară este trecut printr-o prismă de sticlă, el este descompus în
radiaţii componente monocromatice, formând un spectru continuu. Formarea spectrului se datorează
faptului că lumina albă este compusă din radiaţii de culori diferite, fiecare de anumite lungimi de
undă, λ, respectiv anumite frecvenţe υ. Străbătând prisma de sticlă, ele sunt refractate în mod diferit.
Descompunerea luminii solare printr-o prismă de sticlă
O moleculă poate suferi, prin absorbţia unui foton şi în funcţie de energia acestuia, trei feluri
de schimbări sau variaţii ale energiei ei: o variaţie a energiei de rotaţie, o variaţie a energiei de
vibraţie şi o variaţie a energiei electronice. Fiecare moleculă posedă deci niveluri energetice de
rotaţie, de vibraţie şi electronice proprii, caracterizate prin numere cuantice. Fiecare tranziţie între
36
α