Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Diagnosticul imagistic al tumorilor de unghi ponto-cerebelos
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
8<br />
Rezumat <strong>Diagnosticul</strong> <strong>imagistic</strong> <strong>al</strong> <strong>tumorilor</strong> <strong>de</strong> <strong>unghi</strong> <strong>ponto</strong>-<strong>cerebelos</strong><br />
cerebr<strong>al</strong>, cerebelul şi structurile vasculare). Aceste informaţii au<br />
mare v<strong>al</strong>oare pentru medic<strong>al</strong> speci<strong>al</strong>ist în planul preoperator.<br />
- este o tehnică <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oroasă datorită contrastului foarte<br />
bun între ţesutul sănătos şi cel tumor<strong>al</strong>. Examinul IRM<br />
<strong>de</strong>monstrează diferenţa între intensitatea semn<strong>al</strong>ului suprafeţei<br />
procesului tumor<strong>al</strong> şi cea a cortexului adiacent, ce permite<br />
separarea masei <strong>de</strong> trunchiul cerebr<strong>al</strong> şi cerebel, stabilind astfel<br />
loc<strong>al</strong>izarea extra-axi<strong>al</strong>ă leziunii.<br />
- în plus IRM poate i<strong>de</strong>ntifica structurile anatomice ce separă<br />
leziunea extra-axi<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> cortexul adiacent: LCR, vase pi<strong>al</strong>e şi<br />
dura, ce se inseră între tumoră şi parenchim.<br />
- are acurateţe diagnostică mai mare în leziunile <strong>de</strong> fosă cerebr<strong>al</strong>ă<br />
posterioară datorită absenţei artefactelor osoase<br />
- vizu<strong>al</strong>izează elementele nervoase şi vasculare şi le diferenţiază <strong>de</strong><br />
flui<strong>de</strong>le labirintice în conductul auditiv intern<br />
- senzitivitatea este superioară examenlui CT în <strong>de</strong>pistarea <strong>tumorilor</strong><br />
mici<br />
- absenţa nocivităţii, în speci<strong>al</strong> când se impun contro<strong>al</strong>e repetate<br />
postoperator şi post-radioterapie<br />
- nu există iradiere<br />
- risc excepţion<strong>al</strong> <strong>de</strong> şoc anafilactic<br />
- este mai sensibilă <strong>de</strong>cât testele audiologice<br />
1.2.2.4. Utilizarea substanţei <strong>de</strong> contrast (Gadolinium) – se<br />
foloseşte în doză <strong>de</strong> 0,1 mmol/kgcorp. Aduce informaţii <strong>de</strong>spre gradul<br />
<strong>de</strong> vascularizaţie <strong>al</strong> tumorii şi respective perturbarea barierei hematoencef<strong>al</strong>ice<br />
<strong>de</strong> către aceasta. Se disting astfel două tipuri <strong>de</strong> încărcare cu<br />
contrast, ce se pot asoci<strong>al</strong> uneori:<br />
intravas<strong>al</strong> – corespunzător hipervascularizaţiei tumor<strong>al</strong>e,<br />
ce apare în tumori extra-axi<strong>al</strong>e<br />
extravas<strong>al</strong> – ce arată perturbarea barierei hematoencef<strong>al</strong>ice<br />
DISCUŢII ASUPRA PROTOCOALELOR FOLOSITE<br />
⇒ Secvenţe pon<strong>de</strong>rate T2 FSE axi<strong>al</strong>e permit o achiziţie<br />
rapidă a imaginilor; sunt utile pentru explorarea encef<strong>al</strong>ică<br />
completă, ce permite <strong>de</strong>pistarea sau exclu<strong>de</strong>rea unui proces<br />
patologic, <strong>de</strong>oarece pot <strong>de</strong>pista cele mai mici modificări <strong>al</strong>e<br />
concentraţiei tisulare a apei<br />
⇒ Secvenţe volumice 3D FSE hiperpon<strong>de</strong>rate T2 oferă un bun<br />
contrast între lichi<strong>de</strong>, nervii cranieni şi vase, precum şi între<br />
lichi<strong>de</strong> şi tumori; avantajul major este hipersemn<strong>al</strong>ul T2