ARTICOLE DE FOND

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(317) 2012
Zoologia
în apă, calcularea incorectă a raţiilor ş.a.). Aplicarea diverselor metode de stimulare a
bazei trofi ce naturale existente în heleşteu, devine o modalitate oportună şi economic
rentabilă în condiţiile pisciculturii naţionale [8].
Ciprinidele asiatice deşi dispun de o mulţime de avantaje pentru folosirea lor
în policultură, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, interesele economice de multe
ori umbresc şi chiar demonstrativ ignoră dezideratul menţinerii purităţii ecosistemelor
naturale indiferent de starea politică, socială şi economică a statului. Aceste specii,
care provin din centrul genetic al ciprinidelor (Extremul Orient), unde au evoluat
într-o concurenţă inter-specifi că acerbă, nu pot fi doar specii inofensive, economic
valoroase şi amelioratori biologici în noile teritorii. Potenţialul competitiv accentuat la
nivel genotipic, nu permite ratarea şansei de exploatare la maxim a resurselor trofi ce
disponibile în noile habitate, iar în cazul naturalizării, pot provoca consecinţe adesea
catastrofale pentru ecosistemele recipiente. Ca exemplu, în SUA pe unele porţiuni de
pe Mississippi, s-a constatat ponderea ciprinidelor asiatice (evadate din crescătorii)
mai mare de 97 % din efectivul total al populaţiilor piscicole. În prezent sunt utilizate
surse fi nanciare colosale pentru bararea pătrunderii lor în ecosistemele Marilor Lacuri
(garduri cu câmp electric, pescuit prin electronarcoză, plase cu dimensiuni mari a laturii
ochiului ş.a.), dar se pare că „invazia chineză” a ieşit de sub control.
Excesul numeric al acestor intruşi a contribuit la subminarea bazei trofi ce naturale a
speciilor native de peşti, iar perturbarea relaţiilor trofi ce – la dispariţia reprezentanţilor
endemici ai faunei şi fl orei autohtone (ca ex. poliodonul cu spectru tofi c asemănător cu
cel al novacului este continuu eliminat din teritoriile sale de origine) [9]. Efectul lor
negativ este cauzat şi de lipsa cerinţelor pe piaţa americană de consum, fi ind considerate
ca specii cu calităţi gastronomice joase şi obiecte nesportive în pescuitul amatoresc.
Astfel, scopul acestei lucrări constă în aprecierea impactului ecologic produs de
ciprinidele asiatice asupra ecosistemelor acvatice naturale şi antropizate din Republica
Moldova, analiza retrospectivă a ratei de expansiune în diverse ecosisteme acvatice,
precum şi constatarea efectului invaziv al acestor specii.
Material şi metode
Prelevările de material ihtiologic s-au efectuat în diverse ecosisteme acvatice
din spaţiul interfl uvial Nistru-Dunărea-Prut în perioada anilor 2001-2012. Analiza
materialului ihtiologic s-a făcut utilizând metodele clasice ecologice şi ihtiologice
[10, 11, 12]. Toate datele obţinute au fost prelucrate statistic, folosind programele
STATISTICA 6,0 şi Excel – 2007.
Rezultate şi discuţii
Analizând dinamica succesiunilor ihtiocenotice în ecosistemele acvatice mari
ale Republicii Moldova, de la introducerea acestor specii şi până în prezent, se poate
observa că ponderea lor în capturile industriale a fost nesemnifi cativă.
Conform datelor Inspectoratului Piscicol de Stat, cantitatea de ciprinide asiatice
capturate industrial (până în anul 2008) în bazinele fl . Nistru şi r. Prut în ultimele
decenii este în continuă descreştere (Tabelul 1).
Această situaţie este alarmantă şi din cauză că lucrările de populare a lacurilor de
acumulare Dubăsari şi Costeşti-Stânca cu ciprinide asiatice se face sistematic (Tabelul
2), dar sporul producţiei rămâne practic acelaşi, adică nul.
102