ARTICOLE DE FOND

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(317) 2012
Tabelul 4. Abundenţa relativă a speciilor fi tofage obligatorii şi facultative capturate
în bazinul fl . Nistru.
Lacul de acumulare
Dubăsari
1959* 1998* 2011*
Sectorul Nistrului inferior
1981-
1985*
1996-
1998
2011
Lacul refrigerent Cuciurgan
1964-
1970*
1996-
1999*
Babuşca 9,59 16,4 13,3 5,47 6,6 2,2 43,74 3,2 0,8
Roşioara 0,29 7,2 10,6 1,55 1,5 0,4 0,48 9,9 18,8
Scobar 0,88 0,3 - 1,54 1,8 0,2 - - -
Boarţa - 5,0 8,0 0,09 0,6 - 2,86 6,0 6,4
Sânger - 0,5 5,0 2,45 0,8 0,7
Zoologia
Novac - 0,5 - 2,68 0,5 - 0,01 1,1 -
2011
1,4 0,2
Cosaş - ‹ 0,1 - 0,02 ‹ 0,1 - 0,1 0,1
1959*- С.Е. Бызгу и др. [15]; 1981-1985*- Карлов, Бодареу, Зеленин [16]; 1964-
1970*- от. ред. А. М. Зеленин [17]; 1996-2000* - Usatîi M. [18]. 2011* - Raportul anual al
Laboratorului de Ihtiologie şi Acvacultură a IZ al AŞM.
Din datele Tab. 4 se poate concluziona că ponderea roşioarei în capturile
pescuiturilor ştiinţifi ce de control din lacul de acumulare Dubăsari creşte continuu ca
reacţie de răspuns la eutrofi zarea rapidă a ecosistemului (de la 0,29 % în 1959 la 7,2 %
în 1998 şi până la 10,6 % în 2011) şi majorarea bazei trofi ce caracteristice ( fi tobentos,
epifi te, macrofi te ş.a.).
De asemenea, în prezent, aproape pe toată perioada vegetativă se constată cazuri
de împânzire a apei fl uviului Nistru (mai puţin a r. Prut) cu fragmente de tal a mătasei
broaştei - Spyrogira neglecta, desprinse de la fund, această specie β-mezosaprobă fi ind
un indicator sigur al poluării organice în ecosistemele riverane.
S-a calculat că în condiţii de intensifi care generală a proceselor de eutrofi zare în
ecosistemele acvatice din ţară, producţia primară practic rămâne nevalorifi cată. În aşa
fel, efi cacitatea utilizării producţiei primare nete în lacul refrigerent Cuciurgan este
maximal doar de 0,1 %, fi ind de patru ori mai mică decît cea potenţială [19]. În lacul
de acumulare Dubăsari sporirea anuală a ihtiomasei poate fi asigurată de producţia
fi toplanctonului - 133 kg/ha, vegetaţia acvatică superioară submersă - 14 kg/ha şi cea
emersă - 1,7 kg/ha [20].
La speciile autohtone fi tofage (roşioara, boarţa) ca reacţie de răspuns la dezvoltarea
în exces a bazei trofi ce se majorează nu numai prolifi citatea populaţională şi respectiv
efectivul numeric, dar se constată o accelerare a ritmului gravi-dimensional individual
de creştere, servind ca biosensori ai procesului de eutrofi zare activă.
Pentru a demonstra necesitatea folosirii bioamelioratorilor în ecosistemele puternic
eutrofi zate şi avantajul economic al acestor acţiuni în valorifi carea bazei trofi ce
nedisponibile altor specii de peşti, vom aduce ca exemplu, datele cu privire la ritmul
de creştere a speciilor fi tofage autohtone (cum este roşioara ) şi celor alogene (cum ar fi
cosaşul, sângerul şi novacul ) din diverse ecosisteme acvatice ale Republicii Moldova.
Valorile gravi-dimensionale şi caracterul creşterii roşioarei din lacul de acumulare
Dubăsari sunt refl ectate în tabelul 5.
106