Nr. 9/2009 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
• NR. 9/2009 • 36 PAGINI
„FRONTIERELE MARITIME” -
evaluate SCHENGEN - pag. 3

În data de 5 octombrie 2009, în structura de conducere a IGPF s-
au produs modificãri organizatorice. Astfel, prin ordine ale ministrului
Administraåiei æi Internelor:
- Chestorul principal de poliåie dr. NELU POP a fost numit în funcåia
de director general al Oficiului Român pentru Imigrãri.
- Chestorul de poliåie IOAN BUDA a fost împuternicit sã îndeplineascã
atribuåiile funcåiei de inspector general al PFR.
Cu data de 8 octombrie a.c., comisarul-æef de poliåie MIHAI-CRISTINEL
BRÃTAN, directorul DCMIIT, a fost împuternicit sã îndeplineascã atribuåiile
funcåiei de adjunct al inspectorului general al PFR.
Cu data de 1 octombrie a.c., comisarul-æef POP ION a fost numit
director al Direcåiei Management Operaåional din IGPF.
Cu data de 22 octombrie a.c., comisarul-æef STRUGARU OCTAVIAN
a fost numit director al Direcåiei Resurse Umane din IGPF.
Depunerea Jurãmântului militar la Academia
de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”
Vineri, 25 septembrie a.c., ora
09.00, la sediul Academiei de Poliåie
„Alexandru Ioan Cuza”, s-a desfãæurat
Festivitatea depunerii Jurãmântului
militar, de cãtre studenåii anului I.
În prezenåa preæedintelui României,
Traian Bãsescu, a conducerii MAI
æi structurilor subordonate, a altor
instituåii publice, 650 de studenåi, din
care 50 la specializarea „Drept”, 360
la specializarea „Ordine æi siguranåã
publicã”, 80 la specializarea „Jandarmi”,
60 la specializarea „Poliåie de frontierã”,
50 la specializarea „Penitenciare” æi 50
Din sumar
de studenåi de la Facultatea de Pompieri,
au depus Jurãmântul militar faåã de
Patrie.
Festivitatea a fost deschisã de
rectorul Academiei de Poliåie, chestorul
de poliåie prof. univ. dr. Luca Iamandi.
Au urmat mesaje de încredere transmise
de oficialitãåi, rostirea Jurãmântului æi o
binecuvântare cu harul Dumnezeiesc,
de cãtre preoåi din cadrul Serviciului
Asistenåã Religioasã al MAI.
Ceremonialul s-a încheiat cu
defilarea studenåilor, în acordurile
Muzicii Militare a Jandarmeriei Române
æi sub privirile emoåionante ale întregii
asistenåe, în special ale pãrinåilor tinerilor
„boboci”.
Reamintim cã, pentru anul universitar
2009-2010, Academia de Poliåie
„Alexandru Ioan Cuza” a scos la concurs
600 de locuri (învãåãmânt de zi) æi 49 de
locuri (învãåãmânt cu frecvenåã redusã)
la Facultatea de Poliåie, 50 de locuri la
Facultatea de Pompieri æi 20 de locuri la
Facultatea de Arhivisticã.
Frontex prezent æi perspectivã
- pag. 7
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 693
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
Redactor-æef
subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector principal Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Iulian PUICÃ
Layout: Mihai BEJENARU
Tipar
S.C. FÃGÃRAÆ PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 3160987
2
Seminar în domeniul azilului
- pag. 8
Operaåiunea Poseidonpag.
9
Falsificatori de carduri bancare
- pag. 15
Ediåia s-a încheiat la 22 octombrie 2009
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A
P e s c u r t

Concluzii preliminare ale
vizitei de evaluare SCHENGEN
„FRONTIERE MARITIME”
vizita de evaluare Schengen a României în
domeniul frontierelor maritime. Aceasta a fost
cea de - a patra vizitã de evaluare care a avut loc
în åara noastrã, dupã cele în domeniul cooperãrii
poliåieneæti, protecåiei datelor cu caracter
personal æi vizelor, ce s-au desfãæurat în lunile
martie, aprilie æi iunie 2009. Rapoartele acestora
sunt pozitive, remarcându-se gradul ridicat de
pregãtire a României pentru aderarea la spaåiul
Schengen.
Ministerul Administraåiei æi Internelor, prin
Departamentul Schengen, a coordonat organizarea
acestei vizite. Pe parcursul vizitei, instituåiile
evaluate au fost: Ministerul Administraåiei æi
Internelor (Poliåia de Frontierã æi Oficiul Român
pentru Imigrãri), Autoritatea Naåionalã a Vãmilor
æi Ministerul Transporturilor.
Pe parcursul misiunii, au avut loc vizite
la: SCOMAR, Punctul de Trecere a Frontierei
Constanåa, Terminalul de pasageri Constanåa,
Marina Constanåa, Grupul de Nave Constanåa,
Portul Cargo Constanåa Sud Agigea, Autoritatea
(continuare în pag. 4)
desfãæuratã în perioada 3 - 7 septembrie 2009
F R O N T I E R A
E v a l u a r e 3

(urmare din pag. 3)
Navalã Românã, patrulele terestre æi mobile ale Poliåiei de
Frontierã, Punctul de Trecere a Frontierei Tulcea, Unitatea Specialã
de Aviaåie.
Din echipa de evaluare au fãcut parte 10 experåi din statele
membre Schengen (Suedia, Austria, Cipru, Germania, Estonia,
Finlanda, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania) æi un reprezentant
al Secretariatului General al Consiliului U.E. Echipa a fost condusã
de reprezentantul Suediei, åarã care deåine preæedinåia UE în
semestrul II 2009.
În urma acestei vizite, experåii vor redacta un raport care va
cuprinde concluziile æi recomandãrile echipei de evaluare. Acesta
va fi ulterior aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen,
la Bruxelles, cel mai probabil în luna noiembrie 2009.
Urmãtoarele vizite de evaluare Schengen sunt programate dupã
cum urmeazã: frontiere aeriene (noiembrie 2009), frontiere terestre
(martie 2010), SIS/SIRENE (octombrie 2010).
În prima zi a fost organizatã o întâlnire de bun venit, cu experåii
români, în care au fost purtate discuåii cu privire la vederea de
ansamblu asupra activitãåii ce urma sã se desfãæoare, locaåiile ce
urmau a fi vizitate, a fost trecutã în revistã documentaåia æi s-a
discutat pe marginea programului stabilit.
Cu aceastã ocazie s-au susåinut prezentãri ale autoritãåilor de
aplicare a legii din România implicate în controlul æi supravegherea
frontierei maritime (MAI- PFR æi ORI; Ministerul Finanåelor Publice
- ANV; Ministerul Transporturilor æi Infrastructurii - ANR, structurile
teritoriale ale Poliåiei de Frontierã), iar, pe marginea acestora,
experåii evaluatori au adresat o serie de întrebãri reprezentanåilor
României, la care au fost oferite rãspunsuri prompte.
În cea de-a doua zi a misiunii de evaluare, experåii au fost
conduæi la sediul IJPF Constanåa, unde le-a fost prezentat Biroul de
Supraveghere Navalã æi Control (SCOMAR). Echipa de evaluare a
fost impresionatã de performanåele æi capacitatea acestui sistem.
În continuare, conform programului, echipa s-a împãråit
în douã subgrupuri æi anume echipa de control æi echipa de
supraveghere.
Cea de control s-a deplasat la Terminalul de Pasageri din portul
Constanåa, unde a asistat la susåinerea prezentãrii PTF Constanåa.
Pe marginea acestei prezentãri au adresat o serie de întrebãri
suplimentare, iar rãspunsurile la acestea au fost prompte æi la obiect.
În continuare, au vizitat Terminalul de Pasageri, unde le-au fost
prezentate echipamentele, procedurile de lucru æi infrastructura de
care beneficiazã PFR în desfãæurarea activitãåii.
Membrii echipei de control au purtat discuåii cu lucrãtorii
PTF Constanåa, cãrora le-au adresat multiple întrebãri cu privire
la modul în care îæi desfãæoarã activitatea, cunoætinåe privind
legislaåia comunitarã precum æi limbi strãine cunoscute. Lucrãtorii
chestionaåi s-au dovedit apåi în a formula rãspunsuri corecte æi
rapide la întrebãrile adresate.
De asemenea, lucrãtorii au fost verificaåi cu privire la modul
practic în care lucreazã cu bazele de date la care au acces æi li s-a
solicitat sã facã diverse interogãri în acestea. Din nou lucrãtorii
verificaåi au dat dovatã de faptul cã sunt în mãsurã sã efectueze
orice operaåiune care le-a fost solicitatã, folosind echipamentele
din dotare.
În continuare, echipa de control a vizitat æi Marina Constanåa. În
aceastã locaåie, experåilor evaluatori le-a fost prezentat containerul
Poliåiei de Frontierã racordat la utilitãåi, dotat cu toate echipamentele
necesare în vederea desfãæurãrii în bune condiåii a activitãåii.
În paralel cu echipa de control, echipa de supraveghere s-a
deplasat la sediul Grupului de Nave Constanåa, unde au asistat la
prezentarea acestei structuri æi au vizitat locaåia în care aceasta îæi
desfãæoarã activitatea.
De asemenea, în cadrul discuåiilor purtate, au adresat numeroase
întrebãri cu privire la activitatea desfãæuratã, coordonarea
structurilor subordonate, pregãtirea personalului æi efectuarea
analizei de risc.
Specialiætii din cadrul GN Constanåa au oferit rãspunsuri clare
æi precise tuturor întrebãrilor care le-au fost adresate.
4
F R O N T I E R A
E v a l u a r e

Spre sfâræitul zilei,
cele douã echipe
s-au reunit la hotel,
unde au continuat cu
elaborarea raportului
æi au participat la cina
oficialã gãzduitã de
MAI.
În cea de-a treia
zi a misiunii, echipa
de control a vizitat
Portul Constanåa Sud
Agigea Cargo, unde
a purtat discuåii cu
reprezentanåii PFR,
ANV æi ANR. A fost
efectuatã o vizitã
la elementele de
patrulare, experåilor
fiindu-le prezentatã
dotarea acestor
patrule (echipamente
pentru cercetarea
documentelor,
formulare etc.)
În paralel, echipa de supraveghere a vizitat æi a purtat discuåii
cu lucrãtorii ANR de la Centrul de Management al Traficului Naval
în Portul Constanåa (VTMIS).
Apoi, evaluatorii s-au deplasat în teren, unde au purtat discuåii
cu poliåiætii de frontierã din patrulele terestre,
cãrora le-au adresat întrebãri cu privire la
procedurile de lucru folosite æi activitatea
desfãæuratã. Rãspunsurile oferite de lucrãtori
au fost concise, neexistând comentarii din
partea evaluatorilor.
În jurul orelor 14.00, cele douã echipe
s-au reunit la hotel. Aici au purtat discuåii cu
membrii echipei de coordonare, adresândule
acestora numeroase întrebãri. Discuåiile
s-au prelungit æi seara, în timpul cinei æi
dupã aceasta. Experåii din cadrul echipei
de coordonare au oferit rãspunsuri la toate
întrebãrile adresate de evaluatori æi au
eliminat orice neclaritãåi pe care aceætia le
aveau.
În cea de-a patra zi, echipa de evaluare nu
a urmat programul stabilit, în sensul cã experåii
s-au împãråit în mai multe subgrupuri. Astfel,
o parte a participat la exerciåiul planificat a
fi desfãæurat cu nava PFR, o parte a rãmas la
hotel pentru elaborarea raportului din ziua
precedentã, iar un alt subgrup a efectuat
o vizitã surprizã la Terminalul de Pasageri
din Portul Constanåa, asistând la efectuarea
controlului asupra unei nave de pasageri.
Nu au existat constatãri negative referitoare
la activitatea desfãæuratã de poliåiætii de
frontierã aflaåi în serviciu.
În continuare, echipa de evaluare s-a
reunit æi, conform programului, s-a deplasat
spre Tulcea, unde s-a divizat, iniåial, în douã
subgrupuri. Primul subgrup s-a deplasat
la Unitatea Specialã de Aviaåie Tulcea,
unde a purtat discuåii cu lucrãtorii acesteia
æi a vizitat locaåia, iar celãlalt subgrup a
asistat la susåinerea prezentãrii PTF Tulcea.
Pe marginea acestei prezentãri, experåii
evaluatori au adresat o serie de întrebãri
suplimentare reprezentanåilor României.
În continuare, doi dintre experåi au desfãæurat o vizitã
inopinatã la Centrul Local de Coordonare Tulcea, unde au
purtat discuåii cu lucrãtorii referitoare la procedurile de lucru
aplicate, activitatea desfãæuratã, modul în care se efectueazã
analiza de risc precum æi cu privire la acåiuni desfãæurate în
comun cu partea ucraineanã.
Discuåiile au fost purtate în limba englezã, iar lucrãtorii
PFR din aceastã locaåie au fost în mãsurã sã ofere rãspunsuri
clare æi concise, de naturã sã elimine orice neclaritate pe care
evaluatorii ar fi putut sã o aibã. Cei doi experåi s-au arãtat
mulåumiåi de cele prezentate.
Spre sfâræitul zilei, echipa de evaluare s-a reunit din nou la
hotel, unde a procedat la elaborarea raportului.
În cea de-a cincea zi, programul nu a fost respectat
întocmai întrucât, datoritã condiåiilor meteo nefavorabile,
echipa de experåi evaluatori nu a putut zbura spre Bucureæti
cu elicopterul, fiind nevoitã sã se deplaseze cu autocarul.
Astfel, pentru a nu întârzia æi pierde zborurile cãtre statele lor,
experåii au plecat mai devreme din Tulcea spre PTF Aeroport
„Henri Coandã”, motiv pentru care a fost anulatã întâlnirea de
prezentare a concluziilor finale.
Deæi întâlnirea pentru prezentarea concluziilor finale a fost
anulatã, din discuåiile purtate pe marginea activitãåii desfãæurate,
cu o searã în urmã, la cinã, a reieæit cã experåii au considerat
cã vizita a fost un real succes (însã aceste concluzii sunt încã
neoficiale pânã la momentul transmiterii raportului final).
Viorel PURICE
F R O N T I E R A
E v a l u a r e 5

Generalul (r.) SCUTELNICU,
apreciat æi dupã pensionare
În ziua de 14 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, a avut
loc Adunarea Generalã a Ordinului „Bãrbãåie æi Credinåã”, în
vederea alegerii Consiliului de onoare.
Acesta, conform art. 53 din Legea 29/2000 „judecã faptele
dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului,
altele decât faptele penale sancåionate cu o pedeapsã privativã
de libertate, prin hotãrâre judecãtoreasca rãmasã definitivã”.
Consiliul de onoare este format din cinci membri, dupã cum
urmeazã: un membru cu gradul de Cavaler, unul cu grad de
Ofiåer, altul de Comandor æi doi membri cu gradul de Ofiåer.
Dintre membrii aleæi, pentru urmãtorii
cinci ani, face parte æi fostul director al
Direcåiei P.F. Iaæi, generalul de brigadã (r)
Scutelnicu Dumitru, care ocupã funcåia
de membru cu grad de comandor.
Dupã cum ne-a transmis purtãtorul de
cuvânt al IJPF Iaæi, Denis Mihaela Lazãr,
„a fost o onoare pentru noi, poliåiætii
de frontierã din cadrul inspectoratelor
judeåene Iaæi, Botoæani, Vaslui æi Galaåi
sã fim conduæi æi reprezentanåi de
cãtre generalul de brigadã (r) Dumitru
Scutelnicu, acesta fiind un exemplu
demn de urmat pentru fiecare poliåist de
frontierã”.
O persoanã carismaticã, care degajã
putere æi, totodatã, inspirã încredere,
deschis la comunicare, reuæind astfel sã
creeze un mediu de lucru de încredere,
un perfecåionist în tot ceea ce a fãcut
æi, nu în ultimul rând, un foarte bun
Bloc de locuinåe pentru
Pentru rezolvarea problemelor locative ale angajaåilor
MAI, atât din Bucureæti cât æi din åarã, personal mutat în
interesul serviciului, conducerea ministerului a propus, iar
Guvernul României a aprobat, Ordonanåa de Urgenåã de
abilitare a structurilor MAI de a închiria locuinåe pentru
angajaåii care locuiesc cu chirie.
Conform acestui act normativ, instituåiile din subordinea
MAI vor închiria locuinåe pentru angajaåii care beneficiau de
compensaåii pentru chirie.
În Bucureæti, MAI a recepåionat un bloc de locuinåe în vederea
repartizãrii cãtre proprii angajaåi. Blocul, situat în strada Mircea
Vodã nr. 39, sector 3, are 116 apartamente. Construcåia acestui
imobil a început în anul 2006, iar recepåia, la terminarea
lucrãrilor, s-a efectuat în anul 2009, costurile de investiåie
aferente fiind suportate din creditele bugetare pentru anii 2006
- primul trimestru al anului 2009.
În vederea repartizãrii acestor locuinåe a fost iniåiat un ordin al
ministrului administraåiei æi internelor pentru aprobarea normelor
metodologice privind utilizarea unor spaåii aflate în administrarea
MAI, ordin care a stabilit modalitãåile æi criteriile de repartizare
a locuinåelor.
Pentru o bunã transparenåã æi pentru eliminarea oricãror
suspiciuni asupra unor posibile speculaåii imobiliare, ulterioare
dobândirii locuinåelor, ordinul ministrului a fost completat de o
6
profesionist. Nu cred cã greæesc dacã afirm ca generalul de
brigadã (r) Dumitru Scutelnicu a fost pentru poliåiætii de frontierã
un lider, nu doar un æef.
Felicitãri domnului general de brigadã (r) Scutelnicu Dumitru
æi succes în activitate!
Reamintim cã generalul (r.) Dumitru Scutelnicu a fost
directorul Direcåiei Poliåiei de frontierã Iaæi, funcåie, pe care
a ocupat-o de la 1 decembrie 2005 æi pânã la desfiinåarea
acestei structuri. A absolvit Liceul Militar, în anul 1970 æi a fost
continuatã la Æcoala Militarã de Ofiåeri
„Nicolae Bãlcescu” Sibiu, Academia
de Înalte Studii Militare æi Academia
de Poliåie - Facultatea de Drept. În anul
1977, tânãrul ofiåer de grãniceri era
comandantul unui pichet din cadrul
Batalionului de Grãniceri Constanåa, doi
ani mai târziu - comandantul Companiei
Grãniceri Chilia, dupã æase ani - æef de
stat major la Batalionul 192 Grãniceri
din Brigada 4 Grãniceri Constanåa, iar
dupã cinci ani (1989) – comandantul
Batalionului 161 Grãniceri din Brigada
4 grãniceri Constanåa. Anul 1991
îl aduce pe plaiurile moldave, mai
aproape de locul de baætinã (Vorona din
judeåul Botoæani) æi anume la Brigada 3
Grãniceri „Moldova” Iaæi. Aici a parcurs
toate treptele ierarhice, pânã la cea mai
mare funcåie.
Gabriel CRÃCIUN
dispoziåie prin care toate aceste locuinåe au dobândit statutul de
locuinåe de intervenåie, conform Legii 114/1996, cu modificãrile
æi completãrile ulterioare.
Menåionãm cã locuinåele, care au caracter de locuinåe de
intervenåie, nu pot fi puse în vânzare, rãmânând în proprietatea
privatã a statului æi în administrarea MAI. Beneficiarii acestor
locuinåe sunt poliåiæti, jandarmi, pompieri æi poliåiæti de
frontierã.
În aceste condiåii, criteriile care au stat la baza repartizãrii
acestor locuinåe de intervenåie au fost nevoile unitãåilor
respective æi situaåia locativã a angajaåilor. S-au efectuat, astfel,
angajaåii MAI, în Bucureæti
anchete sociale privind situaåia locativã concretã a personalului
nominalizat æi a fost luatã în calcul importanåa socialã a muncii,
conform fiæelor de post, responsabilitatea pentru propunerile
individuale revenind fiecãrei unitãåi în parte.
Repartizarea acestor locuinåe s-a efectuat procentual, în
funcåie de numãrul de angajaåi pe fiecare structurã a MAI, în
conformitate cu Ordinul ministrului administraåiei æi internelor
nr. 538/2008, cu modificãrile æi completãrile ulterioare. În acest
sens, cãtre IGPR au fost alocate 35 apartamente, IGPF a primit
3 apartamente, IGSU 13 apartamente, IGJR 20 apartamente, iar
restul au fost repartizate cãtre celelalte structuri ale ministerului,
dar nu mai mult de 2 locuinåe pentru fiecare structurã.
F R O N T I E R A
Serviciul Comunicare din cadrul MAI
O b s e r v a t o r

FRONTEX – prezent æi perspective
Agenåia Frontex a apãrut din necesitatea de a pune în practicã,
cu celeritate, Deciziile Comisiei Europene æi de a coordona
cooperarea operativã între statele membre, în general, æi între
statele membre care gestioneazã frontiera externã a Uniunii
Europene, în special.
Astfel, Agenåia pentru Cooperare Operativã la Frontierele
Externe ale Uniunii Europene (Frontex) funcåioneazã ca un braå
executiv al Comisiei Europene în ceea ce priveæte problematica
frontierelor externe.
Înfiinåatã prin Regulamentul Consiliului UE 2007/2004,
Frontex îæi are sediul în Varæovia, dar acåiunile sale o fac prezentã
în toate statele membre æi, prin acordurile de lucru încheiate cu
unele state nemembre ale Uniunii Europene, chiar æi dincolo de
frontierele UE.
Comisia Europeanã stipuleazã cea mai bunã alternativã pentru
viitor ca fiind cooperarea într-o manierã constructivã în vederea
dezvoltãrii unei politici integrale a Uniunii Europene în domeniul
gestionãrii frontierelor; acest fapt presupune punerea în aplicare
a recomandãrilor pe termen scurt æi mediu æi lansarea unui
dialog cu instituåiile UE, Agenåia (Frontex) æi partenerii europeni
æi internaåionali relevanåi în vederea exploatãrii modalitãåilor de
atingere a obiectivelor strategice pe termen lung, pe baza unei
dezvoltãri graduale æi åinând cont de resursele disponibile æi
capacitatea administrativã a Agenåiei.
În ceea ce priveæte mandatul Frontex în cooperarea cu åãrile
teråe trebuie menåionat cã Agenåia este prezentã æi la nivelul
acestor state prin acordurile de lucru care au fost încheiate în
sensul stabilirii unei cooperãri strânse æi din partea autoritãåilor
de aplicare a legii care îæi desfãæoarã activitatea de cealaltã parte
a frontierelor externe ale UE. Pe termen scurt æi mediu, o atenåie
deosebitã a fost acordatã cu prioritate cooperãrii consolidate între
Frontex æi åãrile teråe care au fost identificate ca zone cu risc
crescut prin intermediul operaåiunilor comune æi al evaluãrilor
de risc realizate la nivelul Agenåiei.
Personalul Agenåiei însumeazã un total de 220 de persoane,
dintre care 69 sunt experåi secondaåi de statele membre ale UE. În
acest mod, suportul statelor membre pentru activitatea agenåiei nu
se materializeazã numai prin participarea în cadrul operaåiunilor
æi proiectelor comune, dar æi la nivel conceptual, prin experienåa
personalului secondat aici.
Activitatea Agenåiei este organizatã æi implementatã în
cadrul a 3 divizii: Divizia de Operaåiuni, Divizia de Dezvoltare
Organizaåionalã æi Divizia Administrativã. Centrul activitãåilor
este reprezentat de primele douã divizii, care îæi organizeazã
activitatea sub formã de proiecte æi programe.
Perspectiva Frontex ca æi Agenåie a Comisiei Europene
urmãreæte creæterea standardelor de securitate a frontierelor
externe ale UE æi implicit creæterea mãsurilor împotriva migraåiei
ilegale, prin coordonarea eforturilor statelor membre în acest
sens. Pentru atingerea acestui deziderat, activitatea Agenåiei
nu vizeazã numai aspectul operaåional în sine, ci æi crearea
premiselor necesare sub forma pregãtirii unitãåilor relevante din
statele membre.
În genere, activitatea Frontex presupune crearea cadrului
interinstituåional æi internaåional necesar pentru un control de
frontierã eficient æi o cooperare operativã între statele membre
æi cu partenerii externi, care sã conducã la descreæterea
ameninåãrilor de orice formã la frontierele externe ale UE sau
ca urmare a traversãrii frauduloase a acestor frontiere.
Adrian LÃZÃROAIA,
Agenåia FRONTEX
F R O N T I E R A
D o c u m e n t a r
7

Seminar în domeniul azilului
l u i
În perioada 23-25 septembrie a.c., la Sibiu a fost organizat,
de cãtre UNHCR – Reprezentanåa România, un seminar cu
tema „Combaterea migraåiei ilegale æi respectarea dreptului
de azil în procedura de supraveghere æi controlul trecerii
frontierei de stat”.
Conform expertului olandez Van Krieken, în Olanda existã o
procedurã specialã, existând în aeroporturi o „instanåã oficialã”
în zona de tranzit, în ideea de a se procesa cererea de azil la
frontierã, de cãtre poliåiæti de frontierã calificaåi, în prezenåa unor
avocaåi pentru asigurarea asistenåei, interpreåi etc.
La activitate au participat inspectorii æefi sau adjuncåi ai
acestora, directorul DCMIIT – IGPF, comisarul-æef Mihai Brãtan,
æeful Serviciului Migraåie Ilegalã din cadrul DCMIIT, comisarul-æef
Bogdan Budeanu, directorul CSCTFABO, comisarul-æef Cristian
Ene, ofiåeri specialiæti. De asemenea, din partea ORI au participat
comisar-æef Mirela Piroi, æef Serviciu Înregistrare Solicitãri de Azil,
Verificãri æi Documente - DAI æi comisar Mariana Dumitrache,
ofiåer specialist în cadrul Direcåiei Migraåie. Din partea UNHCR,
reprezentanåa România, au participat E.S. ambasadorul Machiel
Salomons æi Cristina Bunea, iar din partea CNRR, preæedintele
Niculae Cârcu. De asemenea, a participat expertul olandez prof.
Peter Van Krieken.
Discuåiile au vizat în principal respectarea dreptului de azil
æi cooperarea IGPF-ORI-UNHCR-CNRR.
Reprezentanåii UNHCR au declarat cã poliåistul de frontierã
este primul care, teoretic, se întâlneæte cu strãinul, iar procedura
azilului începe æi se terminã la frontierã. Ei s-au arãtat mulåumiåi
de evoluåia instituåiei PFR, dotare æi instruire, dar nemulåumiåi
de faptul cã, la finalul anului 2008, s-au întâlnit, la Iaæi, cu ofiåeri
din PFR care au fost instruiåi special în domeniul azilului, iar în
prezent doar doi mai lucreazã în instituåie. Ei au solicitat ca la
nivelul fiecãrui IJPF sã existe cel puåin un poliåist de frontierã
instruit în acest domeniu, care sã fie consultat la fiecare caz în
parte.
Ca æi cifre relevante, sã menåionãm cã în 2001 au fost cele mai
multe cereri de azil înregistrate în România (85 în total, din care
81 pe aeroportul Otopeni æi doar 2 solicitanåi au primit azil), în
2002 - 13 cereri, în 2008 – 10, iar în 2009 numai 3; în România
existã 2.000 de spaåii asigurate pentru cazare în centrele ORI; în
2008, 15 % dintre solicitanåii de azil au primit din partea statului
român aceastã formã de protecåie internaåionalã; tot în 2008,
5273 persoane au fost îndepãrtate de pe teritoriul åãrii noastre;
SUA apreciazã, într-un raport, cã pe teritoriul sãu ar exista
aproximativ 12 milioane persoane cu æedere ilegalã; Comisia
European aprecia, în iunie 2009, cã în statele membre UE ar
exista aproximativ 8 milioane de persoane cu æedere ilegalã,
dar alte voci apreciazã cã cifra ar putea ajunge, în realitate, la
12 milioane.
8
În cadrul discuåiilor purtate poliåiætii de frontierã au reclamat
insuficienåa fondurilor pentru asigurarea transportului æi hranei,
precum æi faptul cã regimul pentru solicitanåi, în centrele ORI,
este unul liber, iar în foarte multe cazuri solicitanåii s-au organizat
æi au pãrãsit centrele, fiind depistaåi, chiar de mai multe ori,
încercând sã iasã în mod fraudulos din åarã; reprezentanåii ORI
au declarat cã ultima directivã UE în materie prevede ca cei care
nu au o identitate stabilitã sã fie cazaåi în centre închise.
F R O N T I E R A
Marius IONESCU
D e z b a t e r e

OPERAÅIUNEA
Poliåia de Frontierã Românã
a participat la Operaåiunea
Comunã „Poseidon” 2009
- organizatã de Agenåia
Europeanã FRONTEX - cu o
navã maritimã de patrulare - tip P157/CPV- æi echipajul aflat
la bord.
Operaåiunea, derulatã în mai multe faze, planificatã a se
desfãæura în perioada martie - decembrie 2009, are ca scop
combaterea migraåiei ilegale la frontierele sud-estice ale
Uniunii Europene.
În perioada 29.07 - 03.09.2009, la frontiera maritimã dintre
Grecia æi Turcia, s-a desfãæurat o etapã a Operaåiunii Comune
„POSEIDON 2009”, organizatã la frontierele maritime externe
ale U.E sub egida FRONTEX , în cadrul proiectului Reåeaua
Europeanã de Patrulare (EPN), acåiune la care a participat,
conform angajamentelor asumate ca stat membru, æi Poliåia de
Poseidon
Frontierã Românã.
Astfel, în cadrul acestei
operaåiuni, Poliåia de Frontierã
Românã a participat cu o navã
maritimã de patrulare tip P157/
CPV æi echipajul aflat la bord
(24 de poliåiæti de frontierã), executând misiuni individuale de
patrulare, cercetare, de cãutare æi salvare, alãturi de celelalte
state membre UE participante la misiune, la frontierele maritime
dintre Grecia æi Turcia.
Pe timpul desfãæurãrii misiunii, echipajul navei maritime
româneæti a executat paza, supravegherea æi securizarea
frontierei maritime din zona operaåiunii POSEIDON, depistând
mai multe cazuri de migraåie ilegalã în care au fost implicate
peste 150 persoane de diferite naåionalitãåi æi a recuperat mai
multe ambarcaåiuni rapide, tip RIB.
Totodatã, s-a urmãrit formarea æi perfecåionarea deprinderilor
practice ale comandantului æi ale echipajului navei privind
modul de acåiune pentru descoperirea, reåinerea, ambarcarea,
supravegherea pe timpul transportului æi predarea autoritãåilor
locale a imigranåilor reåinuåi în vederea cercetãrii.
Obiectivul principal al Operaåiunii Comune „POSEIDON
2009” a fost acela de a contracara fenomenul de migraåie ilegalã
la frontiera maritimã externã a Uniunii Europene.
Astfel, s-a avut în vedere întreprinderea de mãsuri comune pe
linia contracarãrii fenomenului migraåionist la frontierele maritime
ale spaåiului comunitar, creæterea operativitãåii schimbului de
date æi informaåii între autoritãåile de aplicare a legii din aceste
åãri, precum æi un schimb eficient de experienåã între poliåiætii
de frontierã europeni.
Poliåia de Frontiera Românã a fost apreciatã de specialiætii
FRONTEX pentru modul în care a acåionat în cadrul Operaåiunii
POSEIDON, fiind invitatã sã participe æi în viitor la acåiunile
organizate de forul European.
Biroul de presã al IGPF
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e 9

Utilaje furate, reåinute de poliåiætii de
frontierã maramureæeni
în decurs de câteva zile, utilaje de mare tonaj, în valoare de
aproximativ 520.000 euro.
Douã dintre autovehiculele reåinute sunt furate din Italia
având seriile de æasiu modificate.
• Primul caz a avut loc maråi, 8 septembrie a.c., când poliåiætii
de frontierã maramureæeni au depistat, în incinta unei societãåi
comerciale de pe raza localitãåii Baia Mare, un utilaj având ca
an de fabricatie 2008, în valoare de 120.000 euro. Acesta era
declarat ca fiind furat din Italia, încã din luna noiembrie a anului
trecut. Din verificãrile efectuate s-a stabilit cã administratorul
firmei, V.A., de 35 ani, din judeåul Bacãu, a vândut utilajul printro
societate de leasing unei societãåi comerciale din Baia Mare.
În cauzã, s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de complicitate la furt, fals material în înscrisuri
oficiale æi înæelãciune, fapte prevãzute æi pedepsite de Codul
Penal.
• Al doilea utilaj a fost depistat de cãtre poliåiætii de frontierã
maramureæeni în data de 9 septembrie a.c., tot în incinta unei
societãåi comerciale de pe raza localitãåii Nistru. Administratorul
firmei, cetãåean român, a prezentat documentele de provenienåã
ale autovehiculului, însã seriile de æasiu din acte nu corespundeau
cu cele poansonate pe utilaj, fapt pentru care a fost ridicat în
vederea continuãrii cercetãrilor æi stabilirii provenienåei utilajului.
Valoarea autovehiculului, marca Hyundai, se ridicã la 140.000
de euro. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de tãinuire la furt, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.
221 din Codul Penal.
Ambele utilaje, în valoare de 260.000 de euro, au fost
indisponibilizate în vederea continuãrii cercetãrilor æi clarificãrii
situaåiei acestora, la final urmând a fi luate mãsurile legale ce
se impun.
• La nici o sãptãmânã de la primele cazuri, pe 14 septembrie
a.c., poliåiætii de frontierã maramureæeni, împreunã cu lucrãtori
ai Gãrzii Financiare Maramureæ, au depistat, în incinta unei
societãåi comerciale de pe raza localitãåii Baia Mare, încã un
utilaj de mare tonaj, marca Hyundai, în valoare de 140.000 euro,
care figura ca fiind furat tot din Italia. Din verificãrile efectuate
s-a stabilit cã seria de æasiu a autovehiculului este falsificatã, iar
administratorul firmei, cetãåeanul român V.A., de 35 ani, din
judeåul Bacãu, a vândut utilajul printr-o societate de leasing unei
alte societãåi comerciale.
Conform legii, în cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la furt, fals material în
înscrisuri oficiale æi înæelãciune, fapte prevãzute æi pedepsite de
Codul Penal.
Autovehiculul, în valoare de 140.000 euro, a fost
indisponibilizat în vederea continuãrii cercetãrilor æi clarificãrii
situaåiei acestora, la final urmând a fi luate mãsurile legale ce
se impun.
Iulia UTAN
Autoturism de lux, furat din
Germania, descoperit la PTF Galaåi
Poliåiætii de frontierã gãlãåeni au descoperit maråi, 1
septembrie a.c., în PTF Galaåi-Rutier, un autoturism de lux
marca „BMW X5”, care figura ca fiind furat din Germania încã
din 2004. Autoturismul, în valoare de peste 50 000 euro , se
aflã indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi pentru continuarea
cercetãrilor.
În ziua de 1 septembrie a.c., în jurul orei 3 dupã-amiaza, în
PTF Galaåi-Rutier s-a prezentat pentru a intra în åarã cetãåeanul
ucrainean Borys V., în vârstã de 49 de ani, care conducea un
autoturism marca „BMW X5”, an de fabricaåie 2004, cu numãr
de înmatriculare ucrainean.
La control, poliåiætii de frontierã au constatat mai multe
neconcordanåe între documentele prezentate æi realitatea de
fapt, lucru care i-a determinat sã aprofundeze cercetãrile.
În urma verificãrilor efectuate prin Biroul Naåional INTERPOL,
autoritãåile din Germania au comunicat cã autovehiculul în cauzã
figureazã ca fiind reclamat furat din anul 2004.
10
Persoanei în cauzã i s-a întocmit lucrare penalã sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de furt, urmând ca dosarul cauzei sã fie
înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Galaåi.
Cazul este cercetat de cãtre o echipã operativã formatã din
ofiåeri din cadrul IJPF Galaåi, iar autoturismul, în valoare de peste
50 000 euro, a fost indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi pentru
continuarea cercetãrilor.
Marcel ANTOHE
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Trafic cu maæini furate, la Vaslui
În data de 5 octombrie a.c., la PTF Albiåa, s-a prezentat pentrua
intra în åarã cetãåeanul român Tatiana C., în vârstã de 25 ani, care
conducea un autoturism Ford Focus, fabricat în anul 2002.
Pe timpul controlului specific, având suspiciuni cu privire
la provenienåa autoturismului, poliåiætii de frontierã au efectuat
verificãri în baza de date a Interpol, constatând cã maæina este
furatã din Franåa din data de 14 februarie 2006. Întrebatã despre
cele constatate, cetãåeana a declarat cã a cumpãrat autoturismul
din Germania, de la un cetãåean român, contra sumei de 6000
euro, neætiind cã maæina este furatã.
Autoturismul, în valoare de aproximativ 32.000 lei, a fost
indisponibilizat la sediul IJPF Vaslui pânã la finalizarea cercetãrilor,
iar bãrbatul este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de furt æi
complicitate la furt. Poliåiætii de frontierã vasluieni continuã
cercetãrile pentru stabilirea tuturor împrejurãrilor care au condus
la comiterea faptei æi identificarea tuturor persoanelor implicate.
Valentin BADIU
Tir cu uree, tras pe dreapta în
Portul Constanåa
Poliåiætii de frontierã din cadrul Direcåiei Operative Porturi
Maritime au întocmit lucrare penalã pentru furt calificat æi
evaziune fiscalã pe numele a æase persoane care transportau,
fãrã documente justificative, 12 tone de uree æi fertilizatori
(substanåe folosite ca îngrãæãmânt agricol).
În data de 30 septembrie a.c., pe raza Portului Constanåa,
în apropierea poråii de acces numãrul 6, lucrãtori operativi
calitatea acesteia, precum æi documentele
de transport aferente æi modul de întocmire
a acestora. Æoferul autotrenului a prezentat
un aviz de însoåire a mãrfii fals, prin care
a încercat sã justifice transportul a 12.000
kilograme de uree æi fertilizatori (CAN),
la expertizare. Întreaga cantitate de uree æi fertilizatori a fost
indisponibilizatã, urmând a fi lãsatã în custodie unei societãåi
autorizate în acest sens.
Dupã efectuarea cercetãrilor specifice, pe numele mai multor
persoane implicate în acest caz a fost întocmitã lucrare penalã
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de furt calificat æi evaziune
fiscalã, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 208 æi art. 209, alin.
1, lit. a Cod Penal æi art. 9, alin. 1, lit. b din Legea 241/2005.
Marius NICULESCU
F R O N T I E R A
F R O N T I E R A Æ t i r i 11

Oprite din drumul
ilegal spre spaåiul
Schengen
Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat, ascunse într-un
camion condus de un cetãåean român, trei persoane de sex
feminin din R. Moldova care încercau sã iasã ilegal din România,
pentru a ajunge în Italia.
În ziua de 28 septembrie a.c., în jurul orei 4.00, la PTF Petea,
judeåul Satu Mare, s-a prezentat la ieæirea din România cetãåeanul
român T. Ovidiu, în vârstã de 29 ani, conducãtor auto al unui
camion cu remorcã, înmatriculat în Suceava, care transporta,
conform documentelor de însoåire a mãrfii, produse din pal, de
la o societate din România pentru o firmã din Polonia.
Acåionând în baza unei analize de risc, poliåiætii de frontierã
sãtmãreni au procedat la efectuarea unui control amãnunåit
al mijlocului de transport, în urma cãruia au fost descoperite,
ascunse printre marfa transportatã, trei femei.
Din primele verificãri, a rezultat cã femeile sunt din R.
Moldova, au vârste cuprinse între 20 æi 32 ani æi intenåionau
sã iasã ilegal din România, deoarece nu posedau vize pentru
spaåiul Schengen. Totodatã, conducãtorul auto a declarat cã nu
ætia despre prezenåa acestora în remorcã.
În urma cercetãrilor æi din declaraåii, s-a constatat cã cele
trei tinere intenåionau sã ajungã în Italia æi, pentru cã nu puteau
cãlãtori legal, au apelat la sprijinul unui bãrbat necunoscut, care
le-a promis cã, în schimbul sumei de 2.000 de euro/persoanã, le
va ajuta sã ajungã la destinaåia doritã. Acesta le-a preluat pe cele
trei femei, care au intrat legal în România, din municipiul Iaæi, iar
dupã o cãlãtorie de câteva ore a oprit într-o staåie de carburanåi,
unde staåiona un autocamion. Tinerele au fost urcate în remorca
tirului, ascunzându-se printre materialul lemnos aflat în remorcã.
Cãlãtoria lor a fost întreruptã la PTF Petea, unde poliåiætii de
frontierã le-au descoperit în momentul în care autocamionul a
ajuns la controlul pentru ieæirea din åarã.
Celor trei persoane din R. Moldova le-au fost întocmite
acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de tentativã la ieæirea din åarã prin trecere ilegalã a
frontierei de stat. Cercetãrile în acest caz continuã, urmând ca
la finalizarea acestora sã fie luate mãsurile legale.
Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
Cãlãtorii spre UE, întrerupte de poliåiætii de frontierã ieæeni
din poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Rãducãneni a reåinut doi
cetãåeni din R.Moldova care au trecut ilegal frontiera de stat prin
traversarea, înot, a râului Prut.
Astfel, în timp ce executau o
misiune de cercetare auto pe DN
28, pe raza localitãåii Zbieroaia,
poliåiætii de frontierã au observat
douã persoane care aæteptau în
staåia de autobuz. Având unele
suspiciuni, aceætia au procedat
la legitimarea celor doi bãrbaåi,
constatând cã nu aveau asupra lor
documente de identitate.
Din primele verificãri a
rezultat cã cei doi sunt cetãåeni
ai R. Moldova æi se numesc Stanislau N., în vârstã de 23 ani æi
Andrei C., cu vârsta de 18 ani. Echipa operativã din cadrul IJPF
Iaæi, care s-a deplasat la faåa locului pentru cercetãri, a constatat
cã cei doi tineri au trecut ilegal frontiera de stat din R.Moldova
în România, în aceeaæi zi, la miezul nopåii, pe direcåia localitãåii
Zbieroaia, iar conform declaraåiilor acestora intenåionau sã
ajungã în Ungaria.
• În data de 16 septembrie a.c., o altã patrulã, de data aceasta
de la SPF Iaæi, a reåinut un cetãåean din R.Moldova care era la
a doua încercare de a intra în România prin trecere ilegalã a
frontierei de stat.
Astfel, la ora 07.10, în timp ce executau o misiune de
supraveghere a frontierei, poliåiætii de frontierã ieæeni au
12
localitãåii Victoria, un tânãr fãrã documente de identitate asupra
sa.
În urma verificãrilor efectuate a rezultat cã
acesta este cetãåean al R. Moldova, se numeæte
Ion Vasili N., are vârsta de 30 ani, iar cercetãrile
efectuate la faåa locului au relevat faptul cã
tânãrul a trecut înot râul Prut, pe timpul nopåii.
Conform celor declarate, cetãåeanul reåinut
intenåiona sã ajungã în Italia.
De asemenea, aprofundând verificãrile,
F R O N T I E R A
Poliåiætii de frontierã au
art. 139, alin (1) si (2) din O.U.G. 194/2002.
Evenimentele de frontierã au fost cercetate de poliåiætii de
frontierã ieæeni în comun cu autoritãåile din R. Moldova æi au
aplicat mãsurile legale.
Lazãr DENIS
Æ t i r i

Înotãtori fãrã frontiere!
Luni, 31 august a.c., în jurul orelor 21.00, un echipaj
din cadrul SPF Folteæti, aflat în misiune de supraveghere cu
autospeciala cu termoviziune, a observat pe direcåia localitãåii
Brãneæti, judeåul Galaåi, douã persoane care se deplasau de la
linia de frontierã spre interiorul åãrii.
În urma unei acåiuni specifice, poliåiætii de frontierã au reåinut
cele douã persoane, acestea neavând asupra lor documente de
identitate. Din cercetãrile efectuate a rezultat cã persoanele în
cauzã se numesc O. Eduard, în vârstã de 23 ani æi A. Ghenadie,
în vârstã de 26 ani, sunt din Republica Moldova æi au trecut ilegal
frontiera de stat din Republica Moldova în România. Poliåiætii de
frontierã au mai stabilit cã cei doi tineri au trecut înot râul Prut
æi aveau intenåia de a ajunge în Italia, pentru a-æi gãsi locuri de
muncã.
• În ziua de 3 septembrie a.c., la SPF Oancea, în jurul orelor
3.00, poliåiætii de frontierã aflaåi în misiune în zona de competenåã
au descoperit æi reåinut, pe direcåia localitãåii Rogojeni, jud.
Galaåi, patru persoane care se deplasau de la linia de frontierã
spre interiorul åãrii æi care nu aveau documente de identitate
asupra lor.
Din cercetãrile efectuate, poliåiætii de frontierã au stabilit cã
persoanele în cauzã se numesc T. Gheorghe, M. Ion, Ion M. æi M.
Sergiu, au vârste cuprinse între 17 æi 22 ani, sunt din Republica
Grup de migranåi æi cãlãuzele
acestora, prinæi în flagrant, pe Dunãre
O reåea de migraåie ilegalã, formatã din cetãåeni bulgari, care
intenåiona sã transporte peste Dunãre un grup de migranåi asiatici
æi sã-i cãlãuzeascã, folosindu-se de acte false bulgãreæti, pânã
în Germania, a fost prinsã în flagrant de poliåiætii de frontierã
teleormãneni.
Astfel, în noaptea de 26/27 septembrie a.c., în jurul orelor
03.00, un echipaj aparåinând SPF Zimnicea, aflat în misiune de
supraveghere pe fluviul Dunãrea cu o ambarcaåiune de patrulare,
a observat, pe direcåia km.fl. 546 (aval de oraæul Zimnicea), douã
bãrci pneumatice în care se aflau cinci persoane, care se îndreptau
cãtre malul românesc al Dunãrii.
Poliåiætii de frontierã au procedat la identificarea persoanelor
aflate în cele douã bãrci, ocazie cu care au constatat cã aceætia nu
vorbeau limba românã. Cei în cauzã au fost conduæi, împreunã cu
ambarcaåiile, în portul Zimnicea æi, ulterior, la sediul sectorului,
pentru cercetãri, stabilirea identitãåii acestora æi motivul trecerii
frontierei de stat a României.
Din primele verificãri, s-a stabilit cã persoanele depistate în
cele douã bãrci au vârste cuprinse între 28 æi 53 ani, doi dintre ei
sunt cetãåeni turci, unul este iranian, iar ceilalåi doi sunt cetãåeni
Moldova æi au trecut ilegal frontiera de
stat în România, înot.
Tinerii au recunoscut cã au trecut
înot râul Prut æi aveau intenåia sã-æi
gãseascã locuri de muncã în România.
Acestora li s-a întocmit dosar penal,
fiind cercetaåi sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în
åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, dosarul urmând a fi
prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Târgu-Bujor.
• În ziua de 17 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã gãlãåeni
au reåinut douã persoane care nu aveau asupra lor documente de
identitate. Din cercetãrile efectuate a rezultat cã persoanele în
cauzã se numesc L. Alexandru æi G. Alexandru, ambii în vârstã
de 18 ani, sunt din Republica Moldova æi au trecut ilegal frontiera
de stat din Republica Moldova în România, înot.
Poliåiætii de frontierã au mai stabilit cã cei doi tineri aveau
intenåia de a-æi gãsi locuri de muncã în România.
• Un alt caz, asemãnãtor, s-a petrecut dupã trei zile, în data
de 20 septembrie, în cadrul SPF Folteæti, când au fost descoperiåi
alåi trei cetãåeni ce nu-æi justificau prezenåa în zonã. În urma unei
acåiuni specifice, poliåiætii de frontierã au reåinut cele trei persoane,
care nu aveau asupra lor documente de identitate.
Din cercetãrile efectuate a rezultat cã persoanele în cauzã se
numesc Vitalii G., Vasile M. æi Sergiu C., au vârste cuprinse între 21
æi 23 ani, sunt din Republica Moldova æi au trecut ilegal frontiera
de stat din Republica Moldova în România, traversând înot râul
Prut. Tinerii au declarat cã intenåionau sã-æi gãseascã locuri de
muncã în România.
• Luni, 28 august a.c., în jurul orelor 12.00, un echipaj din
cadrul SPF Oancea, împreunã cu poliåiæti ai Postului de Poliåie
Bereæti, în cadrul acåiunii „Strada 2009”, a depistat æi reåinut pe
direcåia localitãåii Balabaneæti, judeåul Galaåi, patru bãrbaåi, care
nu aveau asupra lor documente de identitate.
Din declaraåiile persoanelor æi în urma verificãrilor efectuate a
rezultat cã aceætia sunt cetãåeni din Republica Moldova, se numesc
A. Feodor, V. Constantin Ivan, C. Gheorghi, D. Mihail æi au vârste
cuprinse între 16 æi 21 ani.
Poliåiætii de frontierã au mai stabilit cã persoanele au trecut
ilegal frontiera de stat din Republica Moldova în România,
înot peste râul Prut, cu intenåia de a ajunge în Italia pentru a
munci. Persoanele în cauzã sunt cercetate sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de
stat, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.
Marcel ANTOHE
bulgari, care s-au dovedit a fi cãlãuzele
grupului de migranåi.
În urma acåiunii declanæate la nivelul
SPF Zimnicea, a mai fost depistat un alt
cetãåean bulgar, aflat într-un autoturism,
care staåiona, la marginea unei pãduri, pe
comunicaåia Zimnicea-Bujoru. Din primele verificãri, s-a stabilit
cã acesta trecuse legal frontiera prin PTF Giurgiu, chiar în cursul
acelei seri, iar pentru faptul cã nu-æi justifica prezenåa în locul
respectiv la acea orã, a fost condus la sediul sectorului Poliåiei de
Frontierã, pentru verificãri.
Din cercetãri s-a stabilit cã cetãåeanul bulgar avea legãturã cu
cele douã calãuze æi cei trei migranåi depistaåi pe Dunãre, întrucât
urma sã-i transporte cãtre Germania æi Olanda.
Asupra celor trei migranåi au fost descoperite cãråi de identitate
bulgãreæti false, cei în cauzã declarând cã actele le-au fost
procurate de cãlãuzele bulgare, contra unor sume cuprinse între
600 – 750 de euro, pentru a fi folosite la ieæirea din România.
În cauzã s-au întocmit æi înaintat Parchetului de pe lângã
judecãtoria Zimnicea actele premergãtoare începerii urmãririi
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a
frontierei de stat pentru cei trei migranåi, cetãåenii bulgari fiind
cercetaåi æi pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.
Mihaiåã SAFTA
F R O N T I E R A
Æ t i r i
13

Materiale de
construcåii
ce...
„construiesc”
Pde 4 septembrie a.c., cercetãrile privind un grup
infracåional ce reuæise, prin înæelãciune, în numai
douã zile, sã creeze prejudicii materiale unor
societãåi comerciale de peste 110.000 lei.
Cei trei asociaåi, C. Marius, de 34 ani, B. Eduard, de 23 ani
æi I. Ilie, de 26 ani, toåi domiciliaåi în Olteniåa, au cumpãrat la
începutul lunii iulie a.c. o firmã „curatã” din punct de vedere
fiscal, ulterior închiriind æi un spaåiu comercial în localitatea
Spanåov, cãruia i-au dat destinaåia de magazin materiale de
construcåie.
Timp de aproape douã luni de zile aceætia au cumpãrat
materiale de construcåie în cantitãåi æi de valori foarte mari,
eliberând file CEC fãrã acoperire în bancã. Din cercetãrile
ulterioare a reieæit cã firma nou cumpãratã avea în cont suma
de … 5 lei.
Marfa achiziåionatã în acest mod era apoi vândutã diferitelor
magazine æi depozite de materiale de construcåii de pe raza
judeåului, la sume destul de ofertante.
Deåinând informaåii conform cãrora tranzacåiile respective
se desfãæurau în mod ilegal, poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Olteniåa au trecut la supravegherea autotrenului cu care se
transporta marfa, iar în data de 31 august a.c., dupã ce fuseserã
descãrcate materiale de construcåie la douã societãåi comerciale
din Olteniåa, aceætia au intervenit pentru reåinerea distribuitorului
æi demararea cercetãrilor.
În zilele ce au urmat, poliåiætii de frontierã au reuæit
recuperarea de materiale de la diferite firme, în valoare de
dosare penale
40.000 lei, prejudiciul total fiind de peste 110.000 lei.
În momentul de faåã cercetãrile sunt continuate în vederea
stabilirii întregii activitãåi infracåionale, recuperãrii prejudiciului
æi descoperirii tuturor celor implicaåi.
Cei trei sunt cercetaåi în stare de libertate sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de înæelãciune, faptã pentru care aceætia
riscã pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 15 ani.
Vasile CHIRU
Bijuterii din aur, descoperite la Giurgiu
Poliåiætii de frontierã giurgiuveni, împreunã cu lucrãtorii
vamali din cadrul D.J.A.O.V.Giurgiu, au descoperit, ascunse
într-un autocar, 6.330 grame bijuterii æi fragmente topite din
metal galben æi alb, presupus a fi din aur, pe care o româncã
intenåiona sã le transporte ilegal în Turcia.
În data de 3 septembrie a.c., în jurul orelor 17.00, în baza
unei informaåii a IGPF, poliåiætii biroului CMIIT din cadrul IJPF
Giurgiu æi echipã mobilã a DJAOV Giurgiu au organizat æi
desfãæurat o acåiune comunã pe linia prevenirii æi combaterii
traficului cu metale preåioase pe sensul de ieæire din åarã.
Astfel, în urma controlului amãnunåit asupra unui autocar
aparåinând unei firme de transport, sub scaunul lui Gabriela
P., de 30 ani, din Bucureæti, au fost descoperite ascunse æi
14
nedeclarate mai multe pachete din plastic ambalate în bandã
adezivã de culoare maro ce conåineau cantitatea de 6.330 grame
de bijuterii æi fragmente topite din metal galben æi alb uzate,
presupuse a fi din aur.
În cadrul cercetãrilor, persoana în cauzã a declarat cã
bijuteriile îi aparåin æi intenåiona sã le comercializeze în
magazinele din Turcia, pentru a le schimba cu altele noi.
Întrucât persoana în cauzã nu deåinea autorizaåie legalã pentru
a desfãæura operaåiuni cu metale preåioase, întreaga cantitate de
bijuterii descoperitã a fost reåinutã de lucrãtorii vamali în vederea
expertizãrii de cãtre specialiæti din cadrul Trezoreriei Bucureæti,
la finalizarea cercetãrilor urmând a fi întreprinse mãsurile legale
ce se impun.
Petre MATEESCU
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Falsificatori de carduri bancare
În data de 15 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul
CIT al SPF Drobeta Turnu Severin æi Biroului Cercetãri Penale
al IJPF Mehedinåi, împreunã cu ofiåeri DGIPI, în cooperare cu
efective de la IPJ Mehedinåi æi IJJ Mehedinåi, sub coordonarea
procurorului DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinåi, au organizat
o acåiune pe linia combaterii falsificãrii instrumentelor de
platã electronice æi punerii în circulaåie a acestora, pe raza
municipiului Drobeta Turnu Severin.
Acåiunea a avut ca finalitate destructurarea unei grupãri
infracåionale, indisponibilizarea de mijloace electronice de
clonare a cardurilor æi a unor sume mari de bani, precum
æi prinderea în flagrant, în oraæul Timiæoara, a cinci cetãåeni
severineni în timp ce efectuau operaåiuni ilegale, de ridicare a
unor mari sume de bani, cu ajutorul unor cãråi de credit clonate,
din A.T.M-ul unei societãåi bancare.
Investigaåiile
Activitatea de monitorizare a grupãrii infracåionale a început
în data de 6 ianuarie a.c., când poliåiætii de frontierã mehedinåeni
au obåinut date æi informaåii cu privire la faptul cã G. Jan, în
vârsta de 39 ani, R. Viorel, în vârstã de 23 ani, M. Ionuå, în vârstã
de 24 ani, T. Petre, în vârstã de 28 ani æi F. Eugen, în vârstã de 24
ani, toåi din municipiul Turnu Severin, se ocupã de falsificarea
(clonarea) cãråilor de credit în scopul sustragerii unor sume mari
de bani din bancomatele unor societãåi bancare.
Deæi niciunul dintre membrii grupului nu avea un loc de
muncã, poliåiætii de frontierã au observat cã aceætia dispuneau
permanent de sume mari de bani, peste posibilitãåile lor
financiare.
De asemenea, cei cinci au mai atras în desfãæurarea
activitãåilor lor infracåionale æi alte persoane apropiate, membri
de familie, pe care îi coordonau în sustragerea sumelor de bani
din bancomate.
Modul de operare
Din cercetãrile efectuate de cãtre poliåiætii de frontierã
mehedinåeni a rezultat cã G. Jan este coordonatorul grupului
care avea ca mod de operare furtul de date electronice cu
ajutorul unor dispozitive de copiat datele de pe carduri, copierea
æi transferarea datelor electronice cu ajutorul unor programe de
calculator pe alåi suporåi electronici clonaåi (blankuri) pe teritoriul
Italiei, în regiunea Livorno.
Poliåiætii de frontierã au stabilit cã membrii grupului
infracåional aveau sarcini bine stabilite, pentru ca activitãåile
infracåionale sã se deruleze fãrã sincope.
Astfel, dacã G. Jan era coordonatorul grupului æi se ocupa
de cazarea membrilor grupului în Italia æi gãsirea locurilor
pretabile de instalare a dispozitivelor de citire a cardurilor (sau
microcipurilor), M. Ionuå intra æi rãmânea pe timpul nopåii în
supermarketuri sau benzinãrii æi plasa dispozitivul ( microcipurile)
în interiorul cititorului de carduri, ieæind fãrã a fura nimic æi fãrã
a lãsa nicio urmã.
Când magazinul se deschidea, cei cinci aæteptau într-o
maæinã din parcare, la micã distanåã de locul de unde erau
montate microcipurile. Cu ajutorul unui laptop conectat prin
bluetooth la microcipul implantat, membrii grupului infracåional
primeau toate informaåiile despre cardurile cumpãrãtorilor. Toate
informaåiile erau aduse în România, fiind transferate de R. Viorel
(specialistul IT) æi ceilalåi membri ai grupului infracåional pe
carduri „virgine” cu ajutorul cãrora fãceau extrageri de numerar
la ATM-uri aparåinând unor bãnci comerciale pe raza judeåelor
Mehedinåi æi Timiæ.
Pentru a nu fi reperaåi de oamenii legii, T. Petre - æoferul
grupului infracåional, schimba permanent traseele de deplasare,
verificând în acest fel dacã sunt urmãriåi æi efectua permanent
recunoaæteri în locurile unde se aflau dispuse bancomatele.
Grupul infracåional avea æi un gãzduitor, în municipiul Timiæoara,
în persoana lui F. Eugen, care avea æi sarcina de a stabili locurile
cele mai pretabile de unde se puteau scoate bani în mod ilegal
æi fãrã a fi reperaåi. Totodatã, înainte de a-æi derula activitãåile
infracåionale, pentru a avea mai mult curaj, membrii grupului
consumau canabis.
Bancomatele erau dispuse în locuri cât mai puåin expuse
aglomeraåiei pietonale æi unde nu exista personal pentru paza æi
supravegherea acestora.
Membrii grupului supravegheau, de asemenea, æi perioadele
pe timp când erau alimentate bancomatele cu sume de bani,
pentru a avea certitudinea cã pot extrage cât mai mult numerar.
Dupã ce verificau atent locul, ca sã nu fie observaåi, membrii
grupului începeau acåiunea de devalizare a bancomatelor,
acåiune care dura între 30 æi 40 de minute.
Filajul
La sfâræitul lunii august, poliåiætii de frontierã severineni
æi lucrãtori specializaåi din cadrul BCCO Timiæoara i-au
supravegheat îndeaproape pe C. Jan, R. Viorel, M. Ionuå, T.
Petre æi F. Eugen în timp ce-æi derulau acåiunile infracåionale pe
raza municipiului Timiæoara.
În data de 29 august a.c., aceætia au extras ilegal, cu ajutorul a
50 de carduri clonate, din bancomatele unor societãåi comerciale
bancare suma de 54.800 lei.
Percheziåia
În data de 15 septembrie a.c., în baza unui plan de acåiune
comun, poliåiætii de frontierã mehedinåeni, poliåiætii din cadrul
IJP Mehedinåi æi jandarmii din cadrul IJJ Mehedinåi au efectuat
15 percheziåii la domiciliile aparåinând tuturor membrilor
grupului.
În urma descinderilor, s-au ridicat suporåi de stocare a
datelor, aparaturã informaticã, documente false, înscrisuri, acte
de proprietate asupra unor bunuri imobile æi autoturisme de lux,
care au legãturã cu activitatea infracåionalã a membrilor grupului,
toate acestea urmând a fi expertizate.
Pedeapsa
Faåã de G. Jan, T. Petre æi F. Eugen, procurorul din cadrul
DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinåi a dispus, în ziua de 15
septembrie a.c., mãsura reåinerii pe o perioadã de 24 ore
pentru constituirea unui grup infracåional organizat, sãvâræirea
infracåiunilor de deåinere de instrumente de platã electronice
falsificate æi punerea în circulaåie a acestora, efectuarea de
operaåiuni financiare în mod fraudulos fãrã consimåãmântul
titularului æi accesul fãrã drept la un sistem informatic prin
încãlcarea mãsurilor de securitate, urmând a fi prezentaåi instanåei
competente aparåinând Tribunalului Mehedinåi, cu propunere de
arestare preventivã.
Faåã de coordonatorii æi toåi membrii grupului infracåional
continuã cercetãrile pentru documentarea æi probarea întregii
activitãåi infracåionale, în vederea tragerii la rãspundere
penalã. Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia riscã o pedeapsã cu
închisoarea, cuprinsã între 3 æi 12 ani.
Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF
F R O N T I E R A
Æ t i r i
15

Rãdãuåi – Prut: punct æi de la capãt!
Pânã în iulie 2008, numele comunei Rãdãuåi-Prut nu avea
nicio rezonanåã pentru oamenii obiænuiåi, alåii decât cei din judeåul
Botoæani. Chiar æi pentru botoæãneni, denumirea de Rãdãuåi-Prut
era asociatã cu o locaåie foarte îndepãrtatã, amplasatã undeva la
capãtul de sus al hãråii. Sau, cum spun unii mai hâtri, „Rãdãuåi
Prut este acolo unde se pune harta în cui”.
Zilele rãdãuåenilor au trecut, cu bune æi cu rele æi au fost
mulåumiåi sã trãiascã aæa, fãrã sã fie mari vedete. A venit, însã,
æi acea zi de 26 iulie 2008, zi care va rãmâne adânc tipãritã în
istoria comunei, dar æi în sufletele oamenilor.
A fost nevoie ca apele Prutului, aflat la vreo doi kilometri de
localitate sã producã un adevãrat dezastru æi numele localitãåii
botoæãnene a umplut ecranele televizoarelor æi paginile ziarelor.
Ba mai mult, localitatea botoæãneanã, uitatã de lume atâåia ani,
a atras atenåia autoritãåilor, în zonã venind atât miniætri cât æi
preæedintele åãrii. A fost nevoie ca Prutul sã-æi arate, pentru a câta
oarã oare, adevãrata faåã, pentru ca în satul de la graniåa åãrii sã
serveascã masa, cot la cot, premierul æi åãranul de rând.
La un an de la dezastru, preæedintele åãrii a apãrut din nou
æi pe neaæteptate în comuna uitatã iarãæi de lume. Revenirea în
zonã a preæedintelui i-a fãcut pe mulåi sã-æi aminteascã proporåiile
uriaæe ale dezastrului. Printre cei care au pierdut toatã agoniseala
de o viaåã s-au aflat æi colegi de-ai noætri, poliåiæti de frontierã.
Nu mai puåin de 12 poliåiæti de frontierã au pierdut într-o noapte
aproape tot. Au mulåumit însã lui Dumnezeu cã nu le-au fost luate
fiinåele dragi de apele dezlãnåuite, aæa cum s-a întâmplat în alte
pãråi. Deæi deznãdejdea i-a cuprins atunci æi pe ei, obiænuiåi cu
viaåa grea în stil cazon, au gãsit puterea sã spere din nou æi sã fie
recunoscãtori cã au scãpat doar cu pagube materiale. La cum s-a
dezlãnåuit atunci natura, finalul inundaåiilor putea fi tragic.
Au beneficiat atunci æi de sprijinul colegilor, care au dat
o mânã de ajutor. Nu numai lor, ci întregii colectivitãåi. Atât
cu contribuåii materiale, dar mai ales cu foråa braåelor, ajutând
la îndepãrtarea efectelor urgiei naturii. Casele în pericol de
prãbuæire, din care mai rãmãseserã doar câte un stâlp æi o bucatã
de perete, au fost demolate de localnici cu ajutorul poliåiætilor de
frontierã æi a jandarmilor.
Æi colegii noætri æi-au adus aminte de coæmarul prin care au
trecut în urmã cu un an. Ca într-un film de groazã, le trec prin faåa
ochilor diverse imagini din timpul inundaåiilor. Ape neîmblânzite
cãzând cu nemiluita din cer, rupând zãgazurile, nãvãlind peste
câmpurile oamenilor, intrând val vârtej în casele lor, distrugândule
gospodãriile agonisite de o viaåã. Case trainice, nou construite
sau case din chirpici, locuinåe opulente sau sãrãcãcioase nu au
avut nicio æansã în faåa Prutului dezlãnåuit. Sectorul Poliåiei de
Frontierã Rãdãuåi Prut a fost izolat atunci de ape. S-au folosit
bãrci pentru a se putea deplasa de la clãdire la cele câteva locuri
16
rãmase neinundate. S-au evacuat atunci, la urgenåã, documente,
tehnicã æi armament. Presiunea a fost enormã, pentru cã în clãdire
erau dotãri tehnice de sute de mii de euro. Dar poliåiætii au fãcut
faåã cu brio. Au muncit cot la cot angajaåii civili, agenåii sau
ofiåerii. Nu s-a mai åinut cont atunci de grade sau de funcåii,
toatã lumea a pus umãrul pentru a micæora efectele dezastrului
natural.
Privind acum la apele care curg leneæe æi curate în matca aflatã
la vreo doi kilometri de localitate nu poåi crede cã acum un an
tot acelaæi Prut s-a umflat pânã la coroanele pomilor, unde a lãsat
amprente ce numai ploile viitoare le-au mai putut æterge.
Pentru cã amprentele ce-au rãmas în memoria localnicilor
nu vor fi æterse niciodatã. Cum poåi sã uiåi, când munca
de-o viaåã åi-a fost luatã de puhoaiele împotriva cãrora n-ai
avut cum sã te aperi?! De la foc mai smulgi câte ceva, din
calea apelor nu. Zecile de mormane de moloz, amestecate
cu bârne æi pietre, indicau atunci, doar prin situarea stradalã
æi prin împrejmuire, faptul cã pânã nu demult adãposteau
în locaåiile respective gospodãrii. Dezastrul a fost total, ca
dupã un cutremur de 7 grade sau o explozie nuclearã. Case,
anexe, grãdini, fântâni, au dispãrut într-o noapte, nimic nu
mai era cum a fost. În vâltoarea sa nebunã, apa a inundat
dormitoarele, a sfãrâmat pereåii, a demolat acareturile, a
luat æi a dus spre nicãieri bunurile oamenilor care nu au
putut fi salvate.
Într-o curte se putea vedea un dulap sau, mã rog, ce a
mai rãmas din el. Din nãmol ieæeau la suprafaåã însemnele
Poliåiei de Frontierã. Dulapul a ajuns în curte, fiind adus
de viiturã din casa unui poliåist de frontierã. Zeci de colegi
au plecat atunci în misiune la Rãdãuåi Prut. Cei mai mulåi
au ajutat la curãåarea zonei, la dãrâmarea caselor ce se aflau
în pericol de prãbuæire. La un an de la potop, cei 12 poliåiæti
afectaåi æi-au luat viaåa de la capãt. Spre cinstea lor, împreunã cu
colegii noætri æi oamenii locului æi-au învins repede disperarea æi,
ajutaåi de rude æi autoritãåi, îmbãrbãtaåi de perspectiva ajutoarelor
promise au construit noi locuinåe, au pus punct æi au luat totul
de la capãt.
Alte case se ridicã acum mândre în locul celor distruse de
puhoi. Viaåa a reintrat în normal. Zilnic, malul Prutului este
cercetat de poliåiætii de frontierã de la Sectorul Rãdãuåi-Prut. Æi,
parcã Prutul nu i-ar fi fãcut destul sã sufere, nu le-ar fi luat totul
doar într-o noapte, ei continuã sã-l priveascã zi de zi ca pe un
aliat în lupta cu infractorii transfrontalieri. Æi, deæi atunci, în iulie
2008, a fãcut ravagii în casele oamenilor, nu de puåine ori æi-a
arãtat eficienåa ca barierã naturalã împotriva infracåionalitãåii
transfrontaliere.
F R O N T I E R A
Minodora RÃCNEA
R e m e m b e r

Permis de conducere fantezist, depistat la Negru-Vodã
În data de 24 septembrie a.c., în jurul orei
10.30, s-a prezentat în P.T.F. Negru – Vodã,
pentru a ieæi din åarã, la volanul unui autoturism,
cetãåeanul român Chiriac L. Dupã ce s-a procedat
la stabilirea identitãåii, acestuia i s-a solicitat sã
prezinte la control æi permisul de conducere.
Persoana în cauzã a prezentat un permis de
conducere tip card, precum æi un carnet cu opt
file, ambele purtând însemnele autoritãåilor din
Marea Britanie. Întrucât existau suspiciuni de
falsificare, acestea au fost trimise spre examinare
specialiætilor criminaliæti din cadrul I.J.P.F.
Constanåa, care ne-au comunicat cã nu existã
un document model de comparat sau specimen
care ar putea fi utilizat pentru comparaåie, actele
în cauzã fiind „documente fanteziste”, întrucât nu
au fost eliberate de autoritãåile guvernamentale ale
vreunui stat.
În cauzã s-au întocmit actele premergãtoare
începerii urmãririi penale împotriva cetãåeanului
român C.L., pentru sãvâræirea infracåiunii de uz
de fals, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.291
din Codul Penal æi a infracåiunii de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul fãrã a poseda
permis de conducere, faptã prevãzutã æi pedepsitã
de art. 86, alin.1 din O.U.G. 195/2002.
Alexandru NICOLIN
F R O N T I E R A Æ t i r i 17

NOTÃ DE CONSTATARE
Paæaportul simplu românesc, remis de Consulatul General al României la Cernãuåi - falsificare
A. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ:
1. Fila informatizatã
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciului Cercetãri Penale,
Expertiza Documentelor de Cãlãtorie
æi Criminalisticã din IGPF
ORIGINAL
CONTRAFACERE
2. Zonã mãritã de pe fotografia integratã a titularului.
ORIGINAL:
ZONÃ CARE EVIDENÅIAZÃ
O IMPRIMARE INKJET
CONTRAFACERE:
ZONÃ CARE EVIDENÅIAZÃ O
IMPRIMARE LASER DIGITALÃ
3. Zonã mãritã de pe fila informatizatã care evidenåiazã o poråiune din rubrica “TIPUL PAÆAPORTULUI”.
ORIGINAL:
DESENUL DE FOND
ESTE IMPRIMAT
OFFSET
LITERA „P” ESTE
TIPÃRITÃ INKJET
CONTRAFACERE:
DESENUL DE FOND ÆI
LITERA „P” SUNT
IMPRIMATE LASER
DIGITAL
18
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

p
p
ORIGINAL:
DESENUL DE FOND
IMPRIMAT INKJET
CONTRAFACERE:
DESENUL DE FOND
ÆI
GRUPUL DE LITERE
„PO” DIN NUMELE
TITULARULUI
„POPESCU” SUNT
IMPRIMATE LASER
DIGITAL
U
5. Zonã mãritã de pe fila
informatizatã care evidenåiazã o
poråiune din linia cu microtext de la
baza fotografiei titularului.
ORIGINAL:
DESENUL DE FOND ESTE
IMPRIMAT OFFSET;
MICROTEXTUL FORMAT
DIN DENUMIREA STATULUI
„ROMANIA” ESTE IMPRIMAT
OFFSET, ESTE CLAR ÆI BINE DEFINIT
CONTRAFACERE:
DESENUL DE
FOND ESTE
IMPRIMAT
LASER DIGITAL;
MICROTEXTUL
ESTE VIZIBIL
6. Fila informatizatã (evidenåierea filigranului).
ORIGINAL:
FILIGRANUL
REPREZENTAT
DE STEMA
STATULUI ESTE
CLAR ÆI BINE
DEFINIT
CONTRAFACERE:
FILIGRAN
ESTOMPAT
C. VIZUALIZARE ÎN SPECTRU INFRAROÆU DE LUMINÃ:
7. Fila informatizatã.
ORIGINAL:
NU SE
EVIDENÅIAZÃ
FOTOGRAFIA
ÎN UMBRÃ A
TITULARULUI
CONTRAFACERE:
SE EVIDENÅIAZÃ FOTOGRAFIA ÎN
UMBRÃ A TITULARULUI
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã
19

Cãruåã cu fân, unelte agricole æi doi saci cu åigãri
În seara zilei de 9 septembrie a.c.,
în jurul orei 20.00, cu ocazia misiunilor
de supraveghere æi control a zonei de
competenåã, lucrãtorii SPF Sarasãu
au observat, cu ajutorul aparaturii
de supraveghere, douã persoane în
timp ce desfãæurau munci agricole
în apropierea râului Tisa, pe direcåia
localitãåii Piatra.
Localnicii au încãrcat iarba æi uneltele agricole, dar æi
doi saci voluminoæi din folie de culoare neagrã, dupã care
au vrut sã plece spre casã.
În momentul în care au vãzut poliåiætii de frontierã
îndreptându-se spre ei, localnicii au aruncat sacii din
cãruåã, în speranåa cã nu vor fi observaåi æi cã nu vor fi
traæi la rãspundere.
Pe timpul cercetãrilor s-a constatat cã persoanele în
cauzã sunt B. Ioan, de 52 de ani æi B. Cotita, de 54 de
ani, ambii din comuna Remeåi.
Neætiind cã au fost monitorizaåi de cãtre lucrãtorii
SPF Sarasãu, cei doi le-au declarat poliåiætilor de frontierã
maramureæeni cã, de fapt, se aflau în zonã, la muncile câmpului,
dovadã fiind iarba din cãruåã, calul æi uneltele agricole.
În urma inventarierii celor doi saci, s-a constatat cã este vorba
de 500 pachete åigãri de provenienåã ucraineanã, marca More,
în valoare de 2.124 lei.
În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de complicitate la contrabandã, faptã prevãzutã
• Joi, 17 septembrie a.c., poliåiætii de
frontierã æi lucrãtorii vamali din cadrul
PTF Oancea au descoperit, ascunse, 25.000 pachete de åigãri,
în valoare de peste 53.200 lei, într-un autocar condus de un
cetãåean român.
Astfel, pe 17 septembrie a.c., în jurul orelor 23.00, în PTF
Oancea s-a prezentat pe sensul de intrare în åarã cetãåeanul
român Sergiu G., în vârstã de 30 ani, care conducea un autocar
înmatriculat în Republica Moldova. Acesta efectua o cursã
ocazionalã pe relaåia Republica Moldova- Italia.
În timpul controlului de frontierã, poliåiætii de frontierã
æi lucrãtorii vamali au descoperit ascunse æi nedeclarate, în
remorca autocarului, 25 000 pachete åigãri, marca „Plugarul”,
cu timbru R.Moldova. Cu aceastã ocazie s-a stabilit cã åigãrile
aparåineau æoferului æi altor doi cetãåeni români, S. Igor æi G.
Ilie, ambii în vârstã de 27 ani æi erau destinate comercializãrii în
Italia. Autoritatea vamalã a dispus ridicarea în vederea confiscãrii
a întregii cantitãåi de åigãri, în valoare de peste 53.200 lei, iar
persoanele în cauzã au fost sancåionate contravenåional cu
amendã în valoare de 5.000 lei fiecare.
• A doua zi, în jurul orelor 12.00, la PTF Galaåi-Rutier s-a
prezentat pe sensul de intrare în åarã cetãåeanul din Republica
Moldova C. Gheorghe, de 42 ani, ce conducea un tir înmatriculat
în Republica Moldova, având ca încãrcãturã declaratã 18 tone
de detergent lichid.
Cu ocazia controlului de frontierã, echipa mixtã formatã din
poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali a descoperit, nedeclaratã,
cantitatea totalã de 528.000 pachete åigãri, de diferite mãrci.
20
Åigãri de peste
un milion euro,
confiscate la
Galaåi
æi pedepsitã de art. 26 din Codul Penal, raportat la art. 270,
coroborat cu art. 274 din Legea 86/2006, privind Codul Vamal
al României.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT -
Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiæti de frontierã maramureæeni
delegaåi de cãtre acesta, în vederea identificãrii tuturor persoanelor
implicate æi luarea mãsurilor legale ce se impun.
Iulia UTAN
metoda „capac”, din cei 32 de paleåi care ar fi trebuit sã fie
încãrcaåi cu detergent lichid doar doi conåineau aceastã marfã,
restul fiind încãrcaåi cu 334.400 pachete åigãri marca „Regal”,
88.000 pachete åigãri marca „Super Kings” æi 105.600 pachete
åigãri marca „LM”. Conform documentelor de însoåire a mãrfii,
transportul a fost încãrcat în Ucraina æi avea ca destinaåie finalã
Bulgaria.
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, autoritatea
vamalã a ridicat în vederea confiscãrii întreaga cantitate de
åigãri, în valoare totalã de peste un milion de euro, în cauzã
fiind continuate cercetãrile pentru stabilirea întregii activitãåi
infracåionale, sub coordonarea procurorului D.I.I.C.O.T Galaåi,
aceasta fiind cea mai mare capturã de åigãri din ultimii ani de
pe frontiera de est.
Marcel ANTOHE
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Contrabandiæti reåinuåi
la Suceava cu
focuri de armã
Poliåiætii de frontierã suceveni au depistat æi reåinut la
frontierã doi cetãåeni români care transportau åigãri de
contrabandã din Ucraina în România.
Deoarece aceætia nu s-au supus somaåiilor verbale ale
poliåiætilor de frontierã, au fost executate, cu respectarea
prevederilor legale, cinci focuri de avertisment în plan
vertical.
Åigãrile (6.000 de pachete),
în valoare de 24.000 lei – a cãror
destinaåie era „piaåa neagrã” de
desfacere din judeåul Suceava – au
fost reåinute în vederea confiscãrii,
iar persoanele implicate sunt
cercetate penal pentru trecere ilegalã
a frontierei de stat, complicitate la
contrabandã æi contrabandã.
În seara zilei de 25 septembrie
a.c., în urma executãrii unei acåiuni
pe linia combaterii contrabandei
cu åigãri, poliåiætii de frontierã din
Åigãri ascunse prin autoturism
În ziua de 29 septembrie, la PTF Siret s-a prezentat pentru a intra în åarã,
cãlãtorind cu un autoturism, cetãåeanul român O. Simion, în vârstã de 35 ani,
domiciliat în municipiul Rãdãuåi.
Dupã controlul documentelor de cãlãtorie, s-a trecut la verificarea autoturismului,
ocazie cu care au fost descoperite, ascunse æi nedeclarate în vederea sustragerii de la
controlul vamal, în grilajul parbrizului, în spãtarele scaunelor din faåã æi în roata de
rezervã, 410 pachete de åigãri marca „ Viceroy”, de provenienåã ucraineanã.
Åigãrile, în valoare de 1722 lei, au fost reåinute în vederea confiscãrii de cãtre
organele vamale, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional cu amendã
în valoare de 5.000 lei.
Totodatã, autoturismul cu care cãlãtorea, marca „Mercedes”, a fost indisponibilizat
de cãtre organele vamale pânã la achitarea amenzii contravenåionale.
Focuri de armã pentru reåinerea
unui grup de contrabandiæti
În seara zilei de 6 octombrie a.c., pe timpul desfãæurãrii
unei acåiuni specifice, un echipaj al poliåiei de frontierã de la
SPF Brodina, IJPF Suceava a observat, la
aproximativ 1.000 metri de frontierã,
un grup format din trei persoane
care transporta mai multe colete
voluminoase.
Grupul a fost somat verbal, însã cei
în cauzã, folosindu-se de acoperirile din
teren æi de întuneric, au încercat sã fugã.
Lucrãtorii noætri au fost nevoiåi sã tragã
cinci focuri de armã în plan vertical, cu
respectarea procedurilor legale, reuæinduse
astfel reåinerea cetãåeanului român B.
Cristinel, în vârstã de 26 ani, domiciliat
cadrul SPF Brodina au observat, în apropierea
frontierei de stat, trei persoane care se deplasau
dinspre Ucraina spre România având asupra lor
bagaje voluminoase. Persoanele au fost somate
verbal de poliåiætii de frontierã, însã aceætia
au ignorat somaåiile æi au încercat sã fugã,
profitând de lãsarea întunericului æi vegetaåia
abundentã. Poliåiætii de frontierã au fost nevoiåi
sã foloseascã armamentul din dotare, fiind
trase cinci focuri de armã în plan vertical, cu
respectarea procedurilor legale, astfel încât sã
nu existe rãniåi æi sã nu fie încãlcat teritoriul statului vecin.
Douã persoane au fost reåinute, asupra lor fiind gãsite 3
colete ce conåineau 6.000 pachete de åigãri, în valoare totalã de
24.000 lei, care au fost ridicate în vederea confiscãrii.
Persoanelor în cauzã li s-au întocmit acte premergãtoare
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de: contrabandã, complicitate la
contrabandã æi de trecere ilegalã a
frontierei de stat.
Cercetãrile sunt continuate, sub
supravegherea procurorului din
cadrul DIICOT Suceava, în vederea
depistãrii tuturor persoanelor
implicate, la finalizare urmând
a fi luate mãsurile legale ce se
impun. Totodatã, au fost informate æi
autoritãåile de frontierã din Ucraina,
în vederea cercercetãrii în comun a
evenimentului.
pe raza judeåului Suceava.
În zonã au fost gãsite, abandonate, 6.000
pachete de åigãri, mãrcile „Ronson” æi „Three
Kings”, de provenienåã ucraineanã, în valoare
de aproximativ 24.000 lei, care au fost ridicate
în vederea confiscãrii.
În urma cercetãrilor æi din declaraåiile
celui în cauzã s-a stabilit cã cele 3 persoane aveau rolul de a
transporta åigãrile de la linia de frontierã pânã într-o localitate
din apropiere, urmând sã primeascã 150
lei pentru fiecare bax.
Au fost întocmite acte premergãtoare
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
complicitate la contrabandã, cercetãrile
fiind continuate, sub supravegherea
procurorului din cadrul DIICOT Suceava
æi au fost informate autoritãåile de
frontierã din Ucraina în vederea cercetãrii
evenimentului în comun.
Paginã realizatã de
Ilie POROCH-SERIÅAN
F R O N T I E R A
Æ t i r i
21

1800 metri la armã de altitudine
Focuri
Astfel, sâmbãtã 29 august a.c., în jurul orei 00.15,
pe Vârful „Farcãu” din Munåii Maramureæului, la
peste 1800 metri altitudine, un grup de persoane
care transporta mai multe colete voluminoase de
la linia de frontierã spre interiorul åãrii.
S-a procedat la somarea prin voce a celor
pentru reåinerea unei
foloseascã armamentul din dotare, în Munåii Maramureæului,
la peste 1800 metri altitudine, în cadrul unei acåiuni de prindere
în flagrant a unei grupãri infracåionale ce desfãæura activitãåi de
contrabandã cu åigãri de provenienåã ucraineanã.
Au fost trase cinci focuri de armã, în plan vertical, cu
respectarea prevederilor legale, fiind reåinutã o persoanã din
localitatea Poienile de sub Munte.
Din cauza întunericului, a zonei împãdurite æi a terenului
accidentat, ceilalåi membri ai grupãrii au reuæit sã fugã, ulterior
fiind identificaåi ca fiind toåi din Poienile de sub Munte.
grupãri infracåionale
de contrabandã cu åigãri
cinci focuri de armã în plan vertical, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
A fost reåinutã o persoanã de sex masculin, K.
Ætefan (organizatorul grupului), în vârstã de 33 ani,
domiciliat în localitatea Poienile de sub Munte. Din
cauza întunericului, a zonei împãdurite æi a terenului
accidentat, ceilalåi membri ai grupãrii infracåionale au
reuæit sã fugã, ulterior fiind identificaåi ca fiind æapte
bãrbaåi din Poienile de sub Munte, cu vârste cuprinse
între 15 æi 33 ani.
În urma inventarierii coletelor, s-a constatat
cã acestea conåineau 8.537 pachete åigãri de
provenienåã ucraineanã, marca Viceroy, în valoare
de aproximativ 36.000 lei.
În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de complicitate la contrabandã,
faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 270 æi art. 274
din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României,
raportat la art. 26 æi art. 323 din Codul Penal.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul
DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiæti de
frontierã maramureæeni delegaåi de cãtre acesta, în
vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi
documentãrii întregii activitãåi infracåionale, la final
urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.
Iulia UTAN
22 F R O N T I E R A
Æ t i r i

Åigãri R. Moldova pentru „piaåa neagrã”
din România æi Cehia
În data de 3 septembrie a.c., la PTF Stînca, la controlul pe
sensul de intrare în România al unui autocar înmatriculat în
Republica Moldova, care efectua cursa regulatã Chiæinãu – Praga
(Republica Cehia), poliåiætii de frontierã au constatat cã æoferul
autocarului se comporta ciudat æi dãdea semne de nervozitate.
Bãnuind cã æoferul are motive întemeiate sã se comporte ciudat,
poliåiætii de frontierã au solicitat organelor vamale sã treacã la
efectuarea unui control amãnunåit al autocarului.
La controlul efectuat de cãtre echipa mixtã, condusã
de subcomisarul Daniel Corban, æeful PTF Stînca, au fost
descoperite 4000 pachete de åigãri cu timbru R. Moldova,
marca Winston æi M.T. Åigãrile, în valoare de 17.000 lei, erau
ascunse în compartimentul pentru bagaje, în scopul sustragerii
de la controlul vamal. Æoferul autocarului, cetãåeanul moldovean
Andrian B., a declarat cã åigãrile urmau sã ajungã în Cehia, pentru
comercializare pe piaåa neagrã.
Întreaga cantitate de åigãri a fost confiscatã de lucrãtorii
vamali, iar cetãåeanul a fost amendat cu 6000 lei, amendã ce a
fost achitatã pe loc.
Åigãrile descoperite în autocarul de la Stînca reprezintã un
record pentru acest an în ceea ce priveæte cantitatea de åigãri
descoperitã într-un singur autoturism, iar dacã pânã acum
cetãåenii români sau strãini alegeau sã ascundã åigãrile în diferite
componente ale autovehiculelor, pe corp sau în bagaje, de
aceastã datã åigãrile erau aæezate în spatele bagajelor, ambalate
în cutii.
• Câteva zile mai târziu, pe data de 9 septembrie a.c., în
jurul orelor 19.30, s-a prezentat la acelaæi punct de trecere a
frontierei, pentru a intra în România, cetãåeanul moldovean
Ivan D., conducând un autoturism înmatriculat în Republica
Moldova.
Poliåiætii de frontierã aveau informaåii cã æoferul autoturismului
încearcã introducerea în åarã a unei cantitãåi mari de åigãri. Faptul
cã æoferul dãdea semne de nervozitate în momentul controlului,
Contrabandã cu vaporul
În ziua de 16 septembrie a.c., în baza unor informaåii
deåinute de poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Olt s-a organizat
o acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei
cu åigãri.
Astfel, în jurul orelor 15.00, a fost
oprit pentru control, pe direcåia km flv.
629, pe drumul de acces cãtre Portul
Corabia, un autoturism despre care se
deåineau informaåii cã este folosit la
transportul åigãrilor de contrabandã.
Au fost depistaåi numiåii Petru
S., în vârstã de 48 ani, domiciliat în
municipiul Galaåi, respectiv Florin
G., în vârstã de 39 ani, domiciliat în
satul Viziru, judeåul Brãila, în timp ce
transportau cu autoturismul în cauzã
cantitatea de 4.490 pachete de åigãri
netimbrate marca „Fast“, fãrã a avea
documente de provenienåã.
Fiind întrebaåi asupra provenienåei åigãrilor, cei doi bãrbaåi
au declarat faptul cã au cumpãrat åigãrile din Serbia, pentru a le
comercializa în Romania.
precum æi informaåiile deåinute, i-au determinat pe poliåiætii de
frontierã sã solicite organelor vamale sã treacã la efectuarea unui
control amãnunåit al autovehiculului. Astfel, au fost ridicate douã
roåi ale autovehiculului, care au fost verificate la rapiscan (aparat
cu raze X), constatându-se cã în interiorul anvelopei sunt pachete
cu åigãri.
În urma controlului efectuat, au fost descoperite 865 pachete
de åigãri cu timbru R. Moldova, marca Plugaru æi Monte Carlo,
ascunse în pneurile maæinii. Ivan D. a declarat cã åigãrile urmau
sã ajungã în pieåele din judeå, pentru comercializare.
Întreaga cantitate de åigãri a fost confiscatã de lucrãtorii
vamali, iar cetãåeanul a fost amendat cu 5000 lei. Autoturismul
a fost reåinut de organele vamale pânã la achitarea amenzii.
Poliåiætii de frontierã au propus Ministerului de Externe – Direcåia
Afaceri Consulare anularea vizei deåinute de cãtre cetãåeanul
moldovean, motivat de faptul cã acesta a încercat sã introducã
în åarã, prin sustragere de la controlul vamal, bunuri ce sunt
supuse accizãrii.
• Pe lângã descoperirea de la Stânca, poliåiætii de frontierã
de la Sectorul PF Dorohoi au confiscat 200 pachete de åigãri de
provenienåã ucraineanã, ascunse în bagajele a doi cetãåeni care
se deplasau dinspre Siret spre Dorohoi. Cele 200 pachete de
åigãri au o valoare de aproximativ 900 lei æi au fost descoperite
în bagajele a doi cetãåeni români, care au declarat cã le-au
achiziåionat din localitatea Siret în scopul comercializãrii pe
piaåa din Dorohoi.
Minodora RÃCNEA
Existând suspiciuni cã pe navã ar mai
putea fi gãsite åigãri, s-a constituit o echipã
de control, împreunã cu lucrãtori din cadrul
Cãpitãniei Portului Corabia æi Postului de Poliåie
TN/TF Corabia. În urma acestuia au mai fost
descoperite 2.430 pachete åigãri marca „Fast“ æi 120 brichete
inscripåionate cu aceeaæi marcã, gãsite asupra numiåilor Marian
M., în vârstã de 48 ani æi Marinel B., în vârstã de 33 ani, ambii
cu domiciliul în municipiul Galaåi,
jud. Galaåi. Aceætia au declarat cã au
cumpãrat åigãrile din Serbia, pentru uz
personal.
Pentru faptele sãvâræite, celor
patru persoane li s-a întocmit lucrare
penalã pentru sãvâræirea infracåiunii
de contrabandã, faptã prevãzutã æi
pedepsitã de art. 270 alin.1 æi 2 din
Legea 86/2006, actualizatã.
În urma sãvâræirii infracåiunii
de contrabandã s-a luat mãsura
asiguratorie conform art.118 CP, prin
indisponibilizarea autoturismului folosit
la transportul åigãrilor. Cantitatea de
6.920 pachete åigãri marca „Fast“, în valoare de 29.064 lei æi
120 brichete inscripåionate cu aceeaæi marcã, în valoare de 120
lei, au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor.
Bogdan SCAFEÆ
F R O N T I E R A
Æ t i r i
23

„OMUL CU DOUÃ FEÅE”
CAMPANIE DE PREVENIRE A
Inspectoratul General al Poliåiei Române, prin Agenåia
Naåionalã împotriva Traficului de Persoane, lanseazã Campania
naåionalã de prevenire a exploatãrii sexuale a femeilor „Omul
cu douã feåe”.
Sub sloganul TU CONTEZI, campania se desfãæoarã în cadrul
proiectului de twinning PHARE RO 06 IB JH 08 Consolidarea
capacitãåii instituåionale pentru prevenirea traficului de persoane
în România.
Proiectul este implementat de cãtre Agenåia Naåionalã
împotriva Traficului de Persoane, împreunã cu Institutul Ludwig
Boltzmann al Drepturilor Omului din Austria, Fundaåia Germanã
pentru Cooperare Juridicã Internaåionalã æi Centrul European
pentru Drept Public din Grecia.
Campania urmãreæte creæterea conætientizãrii la nivel naåional
cu privire la riscurile traficului de persoane în scopul exploatãrii
sexuale æi se desfãæoarã pe o perioadã de 3 luni, începând cu
data de 7 iulie.
Mesajul campaniei este: Traficul de persoane se poate
ascunde în spatele unei feåe prietenoase.
Traficul de fiinåe umane constituie o gravã infracåiune æi o
încãlcare a drepturilor omului, cu impact semnificativ asupra
societãåilor europene æi are drept rezultat creæterea marginalizãrii
sociale a persoanelor afectate.
Din analiza statisticilor realizate de Agenåia Naåionalã
împotriva Traficului de Persoane, a reieæit faptul cã ponderea
victimelor este deåinutã de femei tinere æi minore cu vârste
cuprinse între 16 æi 25 de ani, din mediul rural, în special din
judeåele Bacãu, Dolj, Olt, Iaæi, Vaslui, Teleorman, Giurgiu,
Cãlãraæi æi Botoæani, reprezentând aproape jumãtate din totalul
victimelor identificate.
Pentru desfãæurarea activitãåilor prevãzute în cadrul
campaniei au fost produse un spot TV, un spot radio, fluturaæi,
afiæe æi alte tipuri de materiale de sensibilizare æi informare a
grupului åintã.
Campania se va desfãæura pe douã direcåii:
1. tabere æcolare (pe durata vacanåei æcolare);
2. instituåii de învãåãmânt (dupã începerea activitãåilor
æcolare).
Profilul recrutorului/ traficantului
Media de vârstã se situeazã în intervalul
20-45 de ani.
Experienåele de viaåã, valorile socioculturale
accesibile, socializarea în interiorul
unor modele alternative æi lipsa suportului
afectiv necesar unei dezvoltãri pro-sociale a
identitãåii personale au determinat orientarea
celor implicaåi în acåiuni de recrutare a
victimelor cãtre activitãåi cu caracter ilicit.
Aspect fizic îngrijit
Statisticile aratã cã traficul de persoane
reprezintã una din cele mai „profitabile”
infracåiuni, dupã traficul de arme æi cel
cu droguri. Pe de altã parte, poveætile de
succes presupun reflectarea „realizãrilor”
prin vestimentaåie æi accesorii nu neapãrat
conservatoare, ci mai degrabã conforme
cu valorile socio-culturale ce promoveazã
gusturi pentru produsele „de marcã”. Toate
acestea devin vizibile sub forma unui aspect
fizic îngrijit ce promoveazã, alãturi de ceilalåi
factori, imaginea succesului promis.
Educaåie de nivel mediu
Recrutarea æi traficarea persoanelor
solicitã abilitãåi elaborate de comunicare
æi persuasiune. Majoritatea recrutorilor/
traficanåilor sunt absolvenåi de licee sau æcoli
profesionale, deæi acest criteriu nu este unul
general valabil. În multe cazuri experienåa de
viaåã æi, implicit, experienåa în cadrul reåelelor
de crimã organizatã au contribuit substanåial
la „educarea” acestor abilitãåi.
Istoric de abuz în familie
Cercetãrile psihologice confirmã teoria
conform cãreia recrutorul/ traficantul a fost,
la rândul sãu, victimã a unor abuzuri sãvâræite
în familie, devenind astfel, la rândul sãu,
abuzator. Dintre caracteristicile abuzatorului
se pot enumera: martor la manifestãrile violente
dintre pãrinåi, victimã a abuzurilor fizice æi/sau
emoåionale în familie, în perioada copilãriei,
stimã de sine scãzutã, minimalizarea propriilor
responsabilitãåi, nevoia de a se impune æi de
a controla.
24
F R O N T I E R A
P r o i e c t

EXPLOATÃRII SEXUALE A FEMEILOR
Inteligenåã emoåionalã
În contextul fenomenului traficului de persoane, inteligenåa
emoåionalã reprezintã o caracteristicã întâlnitã, în special, în
cazul recrutorilor care folosesc tehnici de manipulare subtile,
sugerând abilitatea unei persoane de a empatiza cu ceilalåi pentru
a veni în întâmpinarea nevoilor celor din urmã, prin aceasta
asigurându-æi atingerea scopului final æi anume recrutarea.
Face parte dintr-o reåea de traficanåi
Definiåia traficului de persoane, conform Protocolului de la
Palermo (2000), face referiri la un proces complex, care necesitã
construirea unor relaåii în mãsurã sã faciliteze parcurgerea tuturor
etapelor: de la recrutare, transportare, vânzare, adãpostire, pânã
la exploatarea propriu-zisã. Cu toate acestea, în special în åara de
destinaåie, recrutorul poate acåiona de unul singur, folosindu-se
de relaåii ce nu åin neapãrat de o structurã organizatã.
Manifestã comportament violent
Acest tip de comportament este întâlnit, în special, în cazul
traficanåilor care se folosesc de agresiunile verbale æi fizice
ca metodã de control, dar æi ca metodã coercitivã (realã sau
„anticipatã”) în scopul obåinerii obedienåei privind interdicåiile
impuse æi comportamentele aæteptate (de exemplu interdicåia
de a vorbi despre anumite subiecte cu clienåii sau acceptarea
tuturor clienåilor).
Este foarte bine organizat
Deæi în faza de recrutare poate da impresia cã acceptã dreptul
victimei de a se rãzgândi, adaptându-se la situaåie, în realitate
traficantul urmeazã un plan prestabilit, cu date æi rute exacte,
evenimentele neprevãzute fiind de cele mai multe ori anticipate
sau combãtute prin folosirea unor tehnici de manipulare (de
exemplu, dacã persoana doreæte sã amâne data plecãrii i se
spune „acum ori niciodatã” sau i se solicitã plata unor penalitãåi
imaginare).
Etapele traficului de persoane
Recrutarea este momentul în care un „binevoitor”, prima
verigã a traficului, intrã în contact cu viitoarea victimã, fãcându-i
promisiuni mincinoase de angajare în strãinãtate. Înæelatã, victima
îæi dã acordul sã urmeze planul recrutorului de a pãrãsi åara.
Transportul este organizat de recrutor sau de complici ai
acestuia æi se face pe trasee stabilite anterior. Are loc la scurt timp
dupã recrutare, astfel încât victima sã nu beneficieze de timpul
necesar pentru a se rãzgândi.
Trecerea frontierei se face, adesea, în mod fraudulos, dar
æi de multe ori în mod legal, victima trecând graniåa însoåitã
de recrutor æi/sau de o „cãlãuzã” fiind apoi preluatã de primul
cumpãrãtor, care, drept garanåie, îi opreæte paæaportul.
Vânzarea este esenåa traficului de fiinåe umane, victimele fiind
transformate în marfã æi sortate ca atare de traficanåii-cumpãrãtori.
Este perioada când victima conætientizeazã pericolul, dar seria
vânzãrilor continuã.
Exploatarea este totalã, victimele fiind ameninåate, abuzate,
supuse unor tratamente inumane æi exploatate sexual în regim
de sclavie. De remarcat este æi faptul cã, în numeroase cazuri,
victima este constrânsã prin æantaj, fiind ameninåatã cu represalii
asupra rudelor, rãmase în localitãåile de domiciliu sau din alte
localitãåi.
Recomandãri
Verificã dacã firma intermediarã a foråei de muncã activeazã
legal. Pentru aceasta solicitã de la reprezentantul firmei
urmãtoarele documente:
- originalul certificatului de înregistrare, eliberat de Registrul
Comeråului;
- originalul statutului firmei, unde la secåiunea destinatã
domeniilor de activitate sã fie specificat: servicii de angajare a
cetãåenilor români în strãinãtate, æi nu numai informare privind
angajarea;
- originalul contractului dintre firma intermediarã din
România æi angajatorul din åara de destinaåie. La contract
trebuie anexatã autorizaåia oficialã eliberatã de autoritatea de
stat pentru protecåia muncii. În contractul cu angajatorul strãin
æi în autorizaåie trebuie indicatã profesia, funcåia pentru care este
angajat cetãåeanul român.
Pentru a lucra în strãinãtate ai nevoie de un contract de
muncã sau de o invitaåie oficialã de la un angajator din afara
României. Începând cu 2009, cetãåenii români pot munci pe
teritoriul U.E. fãrã invitaåie din partea unui angajator.
Contractul de muncã trebuie întocmit în cel puåin 2 exemplare
æi scris într-o limbã pe care o cunoæti foarte bine (românã). Înainte
de a semna contractul de muncã, pentru siguranåã, consultã-te
cu un jurist. Nu semna niciodatã un document fãrã a-i cunoaæte
conåinutul. Verificã dacã contractul tãu de muncã este înregistrat
la Agenåia Naåionalã pentru Ocuparea Foråei de Muncã.
Verificã dacã paæaportul tãu (cartea de identitate) este valabil/
valabilã pe toatã perioada contractului de muncã. Poåi lucra legal
în strãinãtate numai dacã ai o vizã de lucru, pe care o poåi obåine
doar de la direcåia consularã a ambasadei åãrii de destinaåie,
numai dupã un interviu cu reprezentantul acestei direcåii. Viza
de lucru se deschide în baza unui contract de muncã sau a unei
invitaåii oficiale din partea angajatorului. Durata perfectãrii este
de cel puåin câteva zile æi poate ajunge la câteva sãptãmâni.
Angajatorul din afara României sau firma intermediarã, de
obicei, nu acoperã cheltuielile pentru obåinerea paæaportului,
vizei sau cheltuielile de transport, deci nu acceptã aranjamente
în contul firmei de intermediere.
Viza turisticã, de studii sau alt tip de vizã nu îåi dã dreptul
sã munceæti legal. Angajarea la muncã cu o astfel de vizã este
ilegalã æi poåi fi amendat/ã, arestat/ã, sau deportat/ã. În acest caz
angajatorul te poate manipula, impunându-åi sã faci tot ceea ce
doreæte.
Intereseazã-te care este salariul mediu în åara în care åi se
propune sã lucrezi. Verificã dacã salariul care åi se propune îåi
va permite sã acoperi cheltuielile pe care le vei avea în åara
respectivã (cazare, mâncare, haine).
Învaåã limba åãrii sau câteva cuvinte uzuale în limba åãrii de
destinaåie, pentru a cere ajutor dacã vei avea nevoie.
Dacã te-ai hotãrât, totuæi, sã pleci, lasã
persoanelor de încredere urmãtoarele informaåii:
Anunåã cu cine, unde æi cum pleci din åarã.
Fã xerocopii dupã paæaport (carte de identitate), contractul
de muncã.
Lasã o fotografie recentã.
Stabileæte o parolã, pe care o vei folosi în convorbirile cu
familia, dacã ai probleme.
Aflã numãrul de telefon al Ambasadei României din åara
respectivã.
Nu da nimãnui actele tale de identitate (cu excepåia
poliåiætilor / jandarmilor).
Fã mai multe copii ale tuturor actelor necesare cãlãtoriei æi
pãstreazã-le în diferite locuri.
Informaåii suplimentare se pot obåine la 0800800678 – TEL
VERDE (numãr gratuit ) al Agenåiei Naåionale împotriva Traficului
de Persoane.
Coordonator Centrul Regional Împotriva
Traficului de Persoane – Bucureæti
Comisar-æef de poliåie Petre BRÃGARU
F R O N T I E R A
P r o i e c t
25

26
Pe muchie de cuåit
LUNGUL DRUM AL ÎNTOARCERII
LA BUCUREÆTI
Dupã ultima verificare a unor ordine primite de la C.T.Gr.
æi pregãtirea pentru drum, ne-am deplasat la garã, cu o maæinã
militarã, circulaåia în Iaæi desfãæurându-se normal. Am pãrãsit
oraæul în data de 23 decembrie 1989, ora 22.00. În vagonul de
dormit, unde aveam locurile, eram singurii cãlãtori æi, dupã cum
ne-a spus conductorul, în tot trenul nu erau mai mult de 10-15
persoane. Imediat dupã plecare, conductorul a blocat æi chiar a
legat majoritatea uæilor, astfel încât nu se putea urca în vagon.
Ne-am instalat într-o cuæetã sãrãcãcioasã, dar suficient de
caldã, încercând sã prindem la un radio cu tranzistori ætirile de
la Bucureæti. Am reuæit, cu greutate æi întreruperi foarte mari. În
schimb, se puteau auzi alte posturi puternice din URSS, Bulgaria æi
chiar Iugoslavia. Am ascutat æi colinde, cu lacrimi în ochi. Nu le mai
auzisem de foarte multã vreme la radio, iar în data de 24 decembrie,
ajunul Crãciunului, în care intram peste puåin timp, era ziua mea de
naætere. Primele douã ore ale cãlãtoriei s-au derulat fãrã probleme
deosebite. Se rãcise puåin, întrucât în cuæetã era curent de la geam,
motiv pentru care l-am acoperit cu pãturi. Discutam cu Emil Talpã
tot ce se întâmplase æi auzisem pânã atunci.
Exista o întrebare ce revenea obsesiv în discuåiile noastre æi pe
care am întors-o pe toate feåele. Ni se spusese cã în Bucureæti se
trage, inclusiv în zona comandamentului, la radio æi televiziune
se anunåau acåiuni ale teroriætilor æi securiætilor, soldate cu moråi æi
rãniåi din partea populaåiei æi a militarilor. Aurelia, soåia, îmi spunea,
de la Bucureæti, cã pe bulevardul unde locuiam, Compozitorilor,
treceau maæini Dacia, prin geamurile lor deschise trângându-se
focuri automate în direcåia blocurilor. În aceastã situaåie, dormea cu
fetiåa, Daniela, pe hol; Cãlin, bãiatul meu îmi spunea la telefon cã
în zona din spatele Ministerului Apãrãrii, spre Cimitirul Ghencea, se
trãgea de parcã erau focuri de artificii. Æi totuæi, unde erau teroriætii
prinæi sau împuæcaåi?
La un moment dat, conductorul de tren a bãtut la uæa cuæetei
æi ne-a rugat sã verificãm un individ urcat în vagon la ultima
staåie. Brusc, ne-am trezit cu atribuåii ce nu le puteam refuza. Era
un pensionar militar, revoltat cã l-am verificat, deæi i-am explicat
situaåia æi m-am vãzut potopit cu tot felul de acuzaåii, cã suntem
teroriæti comuniæti, cã noi continuãm sã facem abuzuri încãlcând
drepturile omului etc.
Cu acest prilej, ceferistul ne-a informat cã ceilalåi cãlãtori din
tren, auzind cã sunt doi ofiåeri într-un vagon, s-au mutat cu toåii
alãturi de noi.
Pe la douã noaptea, trenul s-a oprit într-o staåie. Ajunsesem la
Adjud. Aici rãbdarea ne-a fost pusã la grea încercare, întrucât nu
ne-am mai clintit din loc. Orele petrecute acolo ni s-au pãrut o
veænicie.
Dimineaåa, conductorul ne-a adus veæti cât se poate de proaste.
Linia spre Bucureæti era blocatã æi circulaåia întreruptã. Între timp,
în staåie au mai sosit æi alte câteva trenuri de marfã, dar æi unul de
cãlãtori, toate rãmase pe loc. N-am îndrãznit sã coborâm pentru a ne
duce în staåie deoarece era destul de departe æi îi stabilisem aceastã
misiune ceferistului. Aæteptarea a continuat pânã cãtre ora 14.00,
deci 24 de ore staåionare, când conductorul, revenit din staåie, ne-a
adus vestea surprizã cã trenul se întoarce la Iaæi, deoarece în gara
Buzãu „teroriætii” au distrus instalaåiile de conducere æi siguranåa
circulaåiei æi au omorât tot personalul de serviciu. Informaåia era
incredibilã, iar întoarcerea nu era o soluåie pentru noi.
- Ce zici, Emil, i-am spus colegului, ne înapoiem la Iaæi æi gãsim
o altã variantã de plecare sau poate se reia circulaåia pe calea
feratã?
- Cred cã nu mai are rost sã ne întoarcem. Trebuie sã mergem
mai departe. Coborâm, ieæim la æosea æi gãsim o ocazie. Cine ætie
dacã trenul ãsta ajunge æi înapoi, la Iaæi.
Între timp, la radio, se anunåau fel de fel de acåiuni teroriste,
un crainic explicând cã autorii sunt uneori îmbrãcaåi în costume
militare, cã au pe ei
mai multe uniforme
ale armatei æi posedã
legitimaåii false, cã
au la ei steaguri sau
banderole tricolore.
- Ai auzit? îi spun
colegului, vrei sã
plecãm pe jos sã ne ia
unii drept teroriæti æi sã
dãm peste cine ætie ce
„dandana”, cã tot nu
prinde nimeni securiætii.
Emile, mai bine ne
întoarcem la Iaæi æi
plecãm la Bucureæti cu
o maæinã, prin zona
de frontierã, în lungul
Prutului, pânã la Galaåi,
æi de acolo este mai
simplu de ajuns.
de Ioan BÃLÃEI
- Trebuie sã gãsim o
soluåie. Nu are rost sã ne întoarcem la Iaæi. Mergem æi vorbim cu
æeful staåiei.
În timp ce discutam, ne-am auzit strigaåi. Am ieæit la uæa
vagonului, unde conductorul, puåin agitat, ne-a spus cã în garã
a venit o garniturã cu muncitori români întoræi din URSS, de la
Krivoirog. Aceætia voiau sã ajungã cu orice preå acasã, la familii, æi
au ameninåat cã dacã nu li se dã drumul la Bucureæti, pe altã rutã,
vor incendia trenul æi gara. Ne-a sfãtuit sã încercãm plecarea mai
departe cu aceastã garniturã, aflatã ceva mai în urmã, pe o linie
alãturatã.
N-am stat pe gânduri, am adunat bagajele æi în mare grabã
am coborât din tren pe partea opusã staåiei. Garnitura se afla cu
locomotiva aproximativ la 100 de metri de noi, distanåã pe care
am parcurs-o în fugã. Ajunæi în dreptul mecanicului, l-am rugat sã
ne ia în cabinã, întrucât trebuie sã ajungem neapãrat la Bucureæti.
Menåionez din nou cã eram îmbrãcaåi ofiåeri æi aveam banderole
tricolore pe mânã. Mecanicul ne-a spus sã încercãm la primul
vagon æi, dacã nu vom fi primiåi, ne va lua în locomotivã, deæi nu
are voie.
Am urcat pe scãrile vagonului, dar în uæã erau mai mulåi
muncitori care ne-au oprit.
- Mãi, ãætia pot fi teroriæti!, spuse unul.
- Nu suntem teroriæti, rãspund eu, suntem ofiåeri ai Armatei æi
trebuie sã ajungem la Bucureæti, iar trenul nostru nu merge mai
departe. Vã rugãm sã ne luaåi cu voi.
- Vrem sã vedem legitimaåiile voastre!
- N-ai auzit la radio, zise altul, cã securiætii au legitimaåii false æi
tot felul de uniforme!
Le arãt cu privirea mâinile ocupate æi încerc sã mai fac un pas.
- Cu bagajele în mâini nu pot scoate legitimaåia. Lãsaåi-ne sã
urcãm mãcar pe hol, aici, în capãtul vagonului æi vã arãt legitimaåia.
Ce dracu, sunteåi aæa de mulåi æi ne åineåi pe scarã de parcã v-am
putea face ceva! Îl împing pe cel din faåa mea æi reuæesc sã pun
piciorul sus. Talpã mã preseazã æi mai înaintãm câåiva paæi. Las
geamantanul jos æi caut legitimaåia militarã în buzunarul interior al
vestonului. Ca un fãcut, nu gãseam legitimaåia.
- Aveåi armament?, întreabã cineva.
- Nu avem armament, rãspunde Emil, în timp ce eu caut febril
legitimaåia, pe care pânã la urmã o gãsesc într-un buzunar al
pantalonului.
Între timp, Emil a ajuns æi el lângã mine æi îæi aratã æi el legitimaåia
M.Ap.N.
- Mda, mai vedem noi, mormãie în barbã un tip înalt æi vânjos.
În spatele meu aud pe cineva spunând:
- Dacã nu gãseaåi legitimaåia, aici vã fãceam, uite cu cuåitul ãsta!
Individul ridicã o mânã æi-mi bãgã sub nas un cuåit de vânãtoare
asemãnãtor cu o baionetã.
- Sã vedem ce aveåi în bagaje! se auzi o altã voce.
M-am aplecat spre bagaj.
- Lasã-l aici, pe culoar, cã nu-l ia nimeni. Veniåi încoace, în
cuæetã! ordonã tipul înalt.
Am intrat æi ne-am aæezat în prima cuæetã. Exista spaåiu suficient,
cu câte douã paturi suprapuse pe fiecare parte. Pe o mãsuåã, la geam,
F R O N T I E R A
L e c t u r ã

se gãsea o veiozã cu abajur, care dãdea un aer intim încãperii. Era
cald æi un miros de fum de åigarã.
Cuæeta se umpluse de curioæi, la fel æi coridorul, oamenii vrând
sã ne vadã æi sã ne audã. În uæa cuæetei reuæise sã se strecoare æi
însoåitoarea de vagon, o rusoaicã zdravãnã æi îmbujoratã.
- Olga, adu-ne, te rog, câte o canã de ceai, spuse cineva.
Femeia s-a uitat la noi cu indiferenåã, dupã care a plecat
bombãnind.
- Hai, s-auzim povestea voastrã, spuse tipul care pãrea a fi un fel
de æef între muncitori. Ne intereseazã ce ætiåi despre revoluåia de la
Bucureæti æi de pe unde veniåi.
La un moment dat, de pe hol s-a auzit: „Plecãm, ne dau drumul
prin Brãila æi Fãurei. I-am ameninåat cã le dãm foc”. S-au bucurat æi
au început sã cânte, pe grupuri. Pentru câteva minute se pãrea cã
lumea ne-a uitat. Trenul s-a pus în miæcare. S-au auzit urale.
- Hai, spuneåi cum a fost revoluåia în Bucureæti? ne-a luat în
primire „æeful”, al cãrui nume era Pavel.
Am început sã povestim, pe rând, când eu, când colonelul
Talpã, ce-am vãzut la televizor æi alte întâmplãri din Iaæi, subliniind
cã unitãåile de grãniceri au fost pe frontierã æi cã în Iaæi nu s-a tras
nici un foc de armã, mulåimea manifestând fãrã sã fie împiedicatã
cu ceva sau de cineva, armata asigurând paza obiectivelor æi
activitãåile în serviciile necesare vieåii oamenilor, toatã lumea
scandând „Armata e cu noi!”, expresie devenitã formulã de salut æi
recunoaætere.
-Gata!, interveni la un moment dat liderul vagonului. Aåi trecut
æi proba asta, cred cã nu sunteåi teroriæti, fiindcã, dacã eraåi, nu
stãteaåi sã vã uitaåi la televizor!
Însoåitoarea ne-a adus cãnile de ceai, acestea fiind adevãrate
opere de artã. Paharele din sticlã groasã erau aæezate în suporåi de
metal galben patinat, având motive florale cu mânere arcuite æi
rãsucite, dându-le o formã de pocale medievale.
În timp ce sorbeam cu plãcere ceaiul tare rusesc, ne-a fost adusã
mâncare, constând în mezeluri, brânzã sãratã, conserve de carne æi
o pâine albã pãtratã, toate foarte bune, poate æi datoritã faptului cã,
dupã atâtea emoåii, ne luase foamea.
În tren erau aproape 800 de oameni, înghesuiåi în cuæete câte
doi într-un pat. Povestind vrute æi nevrute, timpul trecea mai uæor.
Din când în când, însoåitoarea rusoaicã lua paharele æi le
umplea din nou cu ceai fierbinte. Am încercat de câteva ori sã ne
uitãm pe geam pentru a recunoaæte unde ne gãseam, dar câmpul alb
de zãpadã æi faptul cã în unele staåii trenul era garat pe ultimele linii,
între alte garnituri de marfã, ne îngreunau mult orientarea. Totuæi,
am recunoscut la un moment dat traseul la trecerea peste Siret de la
Bãrboæi – Galaåi.
Începusem sã ne obiænuim cu atmosfera, dar continuam sã
stãm liniætiåi în cuæeta de la capãtul vagonului în care intrasem la
început. Undeva, pe parcurs, la o oprire într-o staåie, m-am trezit
cu conductorul român de tren care însoåea garnitura de la intrarea
în åarã la Ungheni æi care mi s-a adresat spunând cã este jos, la
scara vagonului, un individ care se roagã sã fie luat la Bucureæti,
fiindcã are acolo mama împuæcatã æi trebuie sã o caute la morgã
æi s-o aducã acasã. Ceferistul era însoåit de liderul vagonului, care
ne-a cerut sã-l verificãm pe individ æi sã hotãrâm noi, ofiåerii, dacã
îl primim în tren sau nu.
M-am dus la capãtul vagonului, unde aætepta un tip înalt, cu
o geacã sport æi capul descoperit. Ajutat de doi muncitori, l-am
percheziåionat æi i-am cerut sã scoatã toate lucrurile din sacoæa åinutã
pe umãr. Apoi am verificat buletinul æi celelalte documente. Avea
o legitimaåie de întreprindere pe care scria funcåia de jurisconsult æi
o sumã de bani nu prea mare. În timp ce rãsfoiam alte hârtii aflate
asupra lui, mã gândeam æi eu cã era posibil ca specialitatea lui de
jurist sã ascundã, de fapt, un securist. Omul ne-a spus o poveste
dramaticã, adesea având ochii în lacrimi. Astfel, mama lui a fost
internatã într-un spital bucureætean, de ea ocupându-se fratele, care
locuia în Bucureæti. Întrucât în zona spitalului se trãgea æi ea trebuia
operatã, s-a hotãrât mutarea la un alt spital. Pe drum, s-a tras asupra
autosanitarei æi femeia a fost împuæcatã mortal. Fratele l-a chemat
ca sã-æi caute mama la morga spitalelor pentru a o duce acasã, în
Moldova. Pãrea sã spunã adevãrul. Am decis sã fie primit în vagon,
ceea ce s-a æi întâmplat. Cetãåeanul, al cãrui nume, din pãcate, nu
l-am reåinut, a vrut sã ne sãrute mâna, mulåumindu-ne cu ochii în
lacrimi. Omul a fost æi el introdus într-o cuæetã, unde l-au luat în
primire muncitorii. De atunci nu l-am mai vãzut pe acest om æi nici
nu l-aæ recunoaæte.
În ciuda avertismentului de a nu ajunge în Bucureæti noaptea,
întâmplãrile pe care vi le-am povestit au fãcut sã coborâm din
tren în Gara de Nord, în jurul orei 23.00, pe un frig pãtrunzãtor.
Atmosfera gãsitã acolo era aidoma unor secvenåe din filme de
rãzboi. Peroanele æi platoul central erau aproape pustii, intrãrile
fiind baricadate cu saci de nisip, pânã la jumãtate. Se auzeau din
când în când, de peste tot, rafale de armã automatã, iar pe acoperiæ
se alerga dintr-o parte în alta. Când am ajuns în dreptul ieæirii spre
bulevardul Dinicu Golescu, am auzit zgomotul puternic de motor
æi apoi am vãzut pe deasupra sacilor de nisip un transportor blindat
cu farurile aprinse trecând spre gara Basarab. În acelaæi timp, focul
automat s-a înteåit.
Am hotãrât amândoi sã mergem la postul de miliåie T.F. æi sã
dãm un telefon la Comandament, în speranåa cã ne vor trimite o
maæinã. În sala de la miliåie erau doi sau trei subofiåeri æi vreo patru
sau cinci civili. Un subofiåer de miliåie ne-a spus cã pânã la ziuã nu
se poate ieæi din garã întrucât se trage asupra tuturor intrãrilor, iar în
garã nu se gãseæte decât personalul de serviciu. I-am întrebat dacã
au descoperit cine trage æi de ce. Nu ætiau, însã ne-au arãtat niæte
gloanåe gãsite în zona uæilor sau scoase din tocurile geamurilor.
Le-am studiat cu Emil æi am constatat cã erau calibre diferite,
de la pistol la mitralierã, inclusiv unele asemãnãtoare gloanåelor
pentru arme cu aer comprimat, precum æi câteva gloanåe ce pãreau
artizanale. Unele de acelaæi fel le-am gãsit ulterior æi în zona uæilor
de la Comandament.
Dupã încercãri repetate, am reuæit sã vorbim la serviciu, de
unde ofiåerul de serviciu ne-a spus cã vor raporta sosirea noastrã
æi vom primi rãspuns. Am rãmas în garã pânã în jurul orei 02.00,
când colonelul Geantã ne-a transmis la postul de miliåie cã ne vor
trimite un autoturism de teren æi cã trebuie sã avem grijã la trecerea
prin barajele civililor înarmaåi. Am primit vestea cu bucurie æi, în
timp ce ne pregãteam sã mergem la ieæirea spre bulevardul Dinicu
Golescu, unde urma sã vinã maæina, câåiva ofiåeri ai Ministerului de
Interne, îmbrãcaåi în civil, ne-au rugat sã-i luãm cu noi pentru a fi în
siguranåã. Ne-au spus cã s-au înapoiat din teritoriu æi la serviciu nu
le rãspunde nimeni.
Am fost nevoiåi sã le explicãm pericolul la care se expun
noaptea trecând prin baraje, unde noi, cu maæinã de armatã æi
legitimaåii M.Ap.N., vom reuæi sã trecem, iar ei, cu legitimaåii M.I.
sau fãrã, s-ar putea sã fie reåinuåi, cu toatã intervenåia noastrã. I-am
lãsat sã se decidã æi pânã la urmã au rãmas în garã, la postul de
miliåie. Autoturismul nostru a tras în dreptul ieæirii, având farurile æi
proiectoarele aprinse precum æi un mare drapel tricolor fixat lângã
uæa din dreapta. Din maæinã a coborât colegul nostru, locotenent
colonel Vasile Pricop, un ofiåer deosebit æi curajos, echipat de
rãzboi, cu cascã æi pistol mitralierã, care ne-a ajutat sã urcãm
repede, dupã care autoturismul a demarat în vitezã.
Pricop era ieæit cu pieptul pe geamul maæinii æi la primul baraj
de la str. Berzei a strigat de mai multe ori, în timp ce încetinisem:
„Suntem armata, nu trageåi! Victorie!” Ni s-a rãspuns: „Armata e
cu noi!” æi am fost lãsaåi sã trecem. În spate, aæezaåi pe banchetele
laterale, stãteam aplecaåi, gata sã ne culcãm pe burtã dacã
deschideau focul. Odatã ajunæi în intersecåia Rãzoare, în capãtul
aleii ce ducea la clãdirea comandamentului, potrivit celor stabilite,
æoferul a oprit æi a semnalizat cu proiectoarele. Din Punctul de
Control a ieæit un subofiåer care ne-a deschis poarta æi am intrat în
curtea cazãrmii.
Am rãsuflat uæuraåi, dupã emoåiile trãite tot drumul, întrucât
exista pericolul sã se tragã în noi, iar primul expus era colegul
Pricop, care s-a dovedit un om de acåiune, calm æi hotãrât. La
intrarea în clãdire am rãmas impresionat vãzând în holul din
dreapta un mic punct medical, cu o masã de tratament æi transport,
dispozitiv pentru perfuzie æi alte echipamente pentru intervenåie.
Urcând la etaj, am vãzut dispozitivul de apãrare, cu ofiåeri æi
subofiåeri înarmaåi pe perimetrul cazãrmii æi la unele geamuri de
la ultimul etaj. În stânga intrãrii principale în unitate, orientat spre
stradã, se gãsea un transportor amfibiu blindat, cu echipaj pregãtit
permanent æi muniåie la bord.
Toatã aceastã atmosferã, cu imagini aidoma celor din filmele
de rãzboi sau din aplicaåii, mi-au rãmas întipãrite în memorie, iar
relatãrile colegilor care mi-au povestit de adevãrata canonadã a
focului armamentului folosit în zonã noaptea precedentã au dat
naætere unor întrebãri rãmase atunci fãrã rãspuns.
Aæa s-a încheiat un episod al aventurii noastre de douã zile æi
începea un altul, plin de neprevãzut!
F R O N T I E R A
L e c t u r ã
27

„Iubirea nu e doar un zâmbet, nu e doar
o floare, iubirea e un suflet rãnit æi apoi
vindecat de altul...” (Octavian Paller)
Noi, oamenii care avem un scop bine stabilit în viaåã,
IUBIM! Æi nu oricum… iubim tot ceea ce înseamnã
plãcut æi atrãgãtor pentru fiinåa noastrã, cu credinåã
æi devotament! Dar iubim ceea ce credem noi cã e
frumos æi nu ceea ce e frumos, de cele mai multe ori!
Rãutatea æi alte aspecte negative, ale celor care nu
au învãåat sã iubeascã, le simåi din privirile care, la
un moment dat, te strãpung. Nimic nu e întâmplãtor
în viaåa aceasta, iar fiecare zi parcursã, cu bune
sau rele, sunt lecåii de viaåã pe care nu le
înveåi decât dacã le parcurgi. Iubirea nu este
neapãrat existenåa între doi oameni, care au
valori comune, credite ori aptitudini. Iubirea chiar este un
sentiment inedit, pe care unii nu l-au simåit vreodatã æi poate
vor pãrãsi aceastã lume fãrã ca sã fi gustat vreodatã din acest
sentiment special æi unic.
De apreciat sunt doar acei oameni care nu îæi pierd iubirea
la prima poticnire, la prima provocare a vieåii. Pãcat cã cei care
încearcã sã imite - fãrã succes pe aceæti oameni - învaåã sã
iubeascã mult prea târziu æi nu pot simåi gustul real, pierzânduse
în amãnunte fãrã sens. Trebuie sã ætim cã problemele în viaåã
sunt fãcute pentru a le rezolva æi a trece zâmbind satisfãcut
peste ele, sã fii în permanenåã pregãtit sã le înfrunåi cu curaj.
Cu cât te vei lasã dominat de ele, cu atât viaåa îåi va pãrea mai
sumbrã. Trebuie doar sã lupåi pentru a-åi ridica moralul æi sã nu
te plângi de problemele existenåiale, sã fii gata în permanenåã
sã le înfrunåi cu curaj. Niciodatã sã nu reacåionezi aæa cum se
aæteaptã duæmanul! Fãcând asta, eæti net superior æi demn de tot
respectul.
Viaåa noastrã ar trebui sã fie trãitã normal, fãrã tensiuni, rãutãåi
ori patimã. Gândurile pozitive, traiul normal, relaxat, îmbinat cu
tot ceea ce ne face plãcere, împreunã cu un echilibru stabil, nu
fac decât sã hrãneascã viitorul cu recunoætinåã æi respect… restul e
doar fum! Sunt multe persoane incapabile sã trãiascã singure, de
aceea e nevoie de echipã æi, mai ales, un spirit de echipã din care
sã nascã
pasiune æi dorinåa
de mai bine!
Nici tu, nici
el, nici ea…nici
eu, nu ætim cum
trebuie sã fie
iubirea! Ætim doar
cã acest sentiment
nu include nimic
de Gabriela RADU
rãu. Ideal este
momentul în care
gãseæti æi vezi oamenii care au un åel nobil, comun cu al tãu,
nelãsându-te manipulat de alåii pentru a te întoarce din drum!
Întotdeauna VIAÅA naæte IUBIRE æi IUBIREA naæte VIAÅÃ!
Fiecare dintre noi e deosebit în felul lui! Fiecare doreæte sã
iubeascã æi sã fie iubit, însã în felul lui! Pãcat cã intensitatea e
alta de la o persoanã la alta! Dar iubirea mai poate fi æi ascunsã,
unii se fac cã iubesc pentru a obåine ceva! Comportamentul
simulat e foarte greu de descifrat atunci când ai de-a face cu
profesioniæti! Iubirea înseamnã sacrificiul total pentru ceva ori
cineva nobil fãrã a-i face rãu… Sunt conætientã æi cred cã fiecare
îæi creeazã singur æansele de reuæitã sau de nereuæitã. În zilele
noastre cred cã aproape nimeni nu mai e interesat de iubirea
adevãratã æi sincerã, dezinteresatã, ci doar de iubiri multiple, de
orgolii, de fantezii, de vulgaritate, ori sexualitatea cea mai joasã.
A iubi înseamnã a trãi viaåa celuilalt uitând de tine, fãrã a aætepta
vreodatã ceva în schimb.
Mi se plâng mulåi cã nu sunt iubiåi, ori afirmã: „L-am iubit (am
iubit-o) din tot sufletul, iar el (ea) nu a rãspuns niciodatã iubirii
mele aæa cum m-aæ fi aæteptat”. Oare dacã cu adevãrat l-ai iubit
(ai iubit-o), de ce suferi cã el (ea) nu te-a iubit? Nu ætiåi, oare, cã
iubirea adevãratã nu aæteaptã niciodatã, dar absolut niciodatã,
ceva în schimb? Ea este fericitã cã se poate manifesta, cã se poate
dãrui æi atât. Atât timp cât suferiåi din cauza iubirii, înseamnã cã
încã nu aåi cunoscut iubirea adevãratã.
Fericirea nu înseamnã sã ai ceea ce îåi doreæti, ci sã doreæti
æi sã apreciezi ceea ce ai (câtã vreme mai ai) æi câtã vreme va
exista un echilibru în acest sistem de valori, va exista æi armonie.
Datoria noastrã este sã åinem fruntea sus æi sã mergem înainte,
cãtre un åel nobil æi demn de respect! Cu siguranåã cã atunci
când ai scopuri æi åeluri nobile, divinitatea este arma ta secretã!
Restul…mai vedem!
28 F R O N T I E R A
L e c t u r ã

1 octombrie 331 î Hr. - Alexandru Macedon l-a învins pe Darius
al III-lea în lupta de la Gaugamela.
1 octombrie 1898 - åarul Nicolae al II-lea a poruncit sã fie
expulzaåi evreii din oraæele importante din Rusia.
1 octombrie 1936 - generalul Francisco Franco a fost numit în
fruntea guvernului spaniol
1 octombrie 1938 - Germania a anexat Regiunea Sudetã din
Cehoslovacia.
2 octombrie 1936 - a
început rãzboiul Italiei împotriva
Abisiniei.
2 octombrie 1941 - a început
ofensiva armatei germane
împotriva Moscovei.
3 octombrie 1929 - Regatul
Sârbilor, Croaåilor æi Slovenilor
capãtã denumirea de Regatul
Iugoslaviei.
3 octombrie 1932 - Irakul se
declarã independent faåã de Marea
Britanie.
6 octombrie 1981 -
preæedintele Egiptului, Anwar al-
Sadat, a fost asasinat.
7 octombrie 1870 - ziaristul
Leon Gambetta fuge din Paris cu
un balon; dorea sã aducã ajutoare în oraæul asediat de germani.
7 octombrie 1698 - la Alba Iulia sinodul unei pãråi a preoåilor
din Transilvania a decis unirea cu Biserica Catolicã; astfel s-a nãscut
Biserica Greco-Catolicã.
7 octombrie 1949 - zona de ocupaåie sovieticã din Germania a
devenit Republica Democratã Germanã.
9 octombrie 1967 - a fost executat Che Guevara.
9 octombrie 1934 - a fost asasinat regele Alexandru I al
Iugoslaviei, însurat cu principesa românã Mignon (regina Maria a
Iugoslaviei), sora regelui Carol al II-lea; împreunã cu el a fost ucis æi
PILULE L ISTORICE I - OCTOMBRIE 2009
1 noiembrie 1599 - Mihai Viteazul a
intrat în Alba-Iulia, declarând cã, urmare
a acestei acåiuni, a unit Åara Româneascã
cu Transilvania.
3 noiembrie 1918 - Împãratul Carol
al Austro-Ungariei a capitulat; astfel, s-a
încheiat primul rãzboi mondial pentru
Austria.
7 noiembrie 1917 - Petrograd,
bolæevicii, conduæi de V. I. Ulianov
Lenin, au dat lovitura de stat prin care
au cucerit puterea în Rusia.
9 noiembrie 1918 - Berlin, kaiser-ul
Wilhelm al II-lea a abdicat, refugiindu-se în Olanda; în fruntea åãrii a
fost instaurat un guvern condus de prinåul Max von Baden.
10 noiembrie 1508 - Târgoviæte, a
apãrut Liturghierul lui Macarie, prima
carte tipãritã pe pãmântul românesc, care a
marcat introducerea tiparului la români.
11 noiembrie 1918 - Compiègne-Sala
Rotondã din gara oraæului: Germania
a capitulat în faåa foråelor Antantei;
cu aceasta s-a terminat primul rãzboi
mondial.
12 noiembrie 1933 - în Germania au
avut loc alegeri generale; au fost câætigate
de N.S.D.A.P., care astfel a deschis drumul
instalãrii lui Adolf Hitler la putere.
14 noiembrie 1878 - Brãila, Principele
Carol I, promulgã decretul prin care
F R O N T I E R A
NOIEMBRIE 2009
I s t o r i e
Louis Barthou, ministrul de Externe al Franåei.
14 octombrie 1939 - submarinul german U47, comandat de
cãpitanul Gunther Prien în baza militarã britanicã Scappa Flow, a
scufundat nava englezã de linie Royal Oak.
14 octombrie 1962 - a început criza rachetelor din Cuba.
15 octombrie 1815 - Napoleon I a fost deportat pe Insula Sfânta
Elena.
16 octombrie 1934 - În China a început „maræul cel lung”
al armatelor comuniste comandate de Mao Tze-Dun; succesul
acestuia i-a permis sã redevinã conducãtor al Partidului Comunist
Chinez.
18 octombrie 1599 - Mihai Viteazul obåine victoria în lupta
de la Æelimbãr; în consecinåã,
preia controlul asupra întregii
Transilvanii.
19 octombrie 1962 - SUA
declarã embargou comercial
asupra Cubei.
24 octombrie 1945 - a fost
fondatã Organizaåia Naåiunilor
Unite.
25 octombrie 1921 - s-a
nãscut Mihai I, ultimul rege al
României.
25 octombrie 1944 -
eliberarea totalã a teritoriului
României de sub ocupaåia
armatei germano- maghiare.
25 octombrie - este
declaratã ZIUA ARMATEI
ROMÂNE.
26 octombrie 1905 -
Norvegia s-a separat de Suedia; astfel a apãrut regatul independent
al Norvegiei.
27 octombrie 1947 - a început procesul politic al lui Iuliu
Maniu; sentinåa va fi pronunåatã în noiembrie 1947.
declarã cã este unitã Dobrogea cu România.
16 noiembrie 1916 - se dã bãtãlia pentru Bucureæti, cea mai
mare luptã din anul 1916 din România; comanda trupelor române
a deåinut-o generalul Constantin Prezan, care l-a avut lângã el pe
locotenent-colonelul Ion Antonescu, viitorul mareæal.
19 noiembrie 1946 - în România au avut loc primele alegeri
parlamentare postbelice; ele au fost falsificate de Guvernul dr. Petru
Groza; astfel, a putut fi anunåatã câætigarea lor de cãtre B.P.D., care
i-a impus în fruntea åãrii pe comuniæti.
20 noiembrie 1916 - administraåia æi armata românã se retrag în
Moldova æi mutã, temporar, capitala åãrii la Iaæi.
20 noiembrie 1917 - Ucraina se autodeclarã republicã
independentã; la data de 31 decembrie 1917, Rusia nu recunoaæte
acest stat, declarând cã Ucraina rãmâne, mai departe, parte
integrantã a ei.
21 noiembrie 1881 - printr-un act semnat la Sigmaringen, prinåul
Ferdinand a fost declarat moætenitorul coroanei regale a României.
21 noiembrie 1995 - Dayton - se stabileæte printr-un acord mutual
impunerea pãcii în Bosnia.
22 noiembrie 1963 - Dallas, Texas, SUA, a fost asasinat
preæedintele J. F. Kennedy.
25 noiembrie 1932 - s-a încheiat pactul de neagresiune electoralã
între P.N.Å æi Garda de Fier; ulterior, au aderat la el P.N.L. George
Brãtianu (“Georgiætii”), Uniunea Agrarã a lui Constantin Argetoianu
æi Partidul Evreiesc din România.
27 noiembrie 1095 - Clermont, Papa Urban al II-Iea, în cadrul
unui consiliu, declarã începutã prima cruciadã.
28 noiembrie 1918 - Cernãuåi, la lucrãrile Congresului General
al Românilor se declarã unirea necondiåionatã a Bucovinei cu
România.
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI
29

SNPPC + IPA = excursie reuæitã
organizatã în perioada 18-20 septembrie a.c.
Deæi, iniåial, am plecat de la ideea organizãrii unei
excursii în Delta Dunãrii, ca anul trecut, datoritã
costurilor foarte mari am preferat o excursie la
munte.
Douã pãråi din cheltuieli au fost suportate de
cãtre Biroul Teritorial al SNPPC æi IPA, din cadrul
IGPF æi Aeroport Henri Coandã, iar o parte de
cãtre membrii acestor organizaåii, care au dorit
sã meargã în excursie. Chiar dacã aceastã sumã
din urmã nu a fost mare, cele 46 de locuri au fost
ocupate doar cu câteva ore înainte de a ne urca
în autocar.
Pe traseu, privirea ne-a fost atrasã, mai întâi, de
traficul nebunesc din Bucureæti æi de pe A1, apoi
de munåii æi vãile oferite de peisajul dintre Piteæti æi
Bran. Am ajuns la destinaåie spre orele serii, când
ne-am cazat la Minihotelul Cheile Grãdiætei, din
complexul Hotelier aflat între Moeciu de Sus æi
Moeciu de Jos, la 10 km de Bran. Am servit cina,
unde pe fundalul unei muzici tradiåionale s-a putut socializa, iar
apoi, cei care au dorit, au putut sã se bucure de biliardul æi de
masa de ping- pong din incinta hotelului.
În ziua urmãtoare, chiar dacã vremea avea sã ne ofere câåiva
stropi de ploaie, cei care au dorit, s-au îmbarcat în autocar æi au
vizitat Castelul Bran.
La întoarcere, dupã servirea prânzului, piscina, sauna æi
jacuzzi-ul din cadrul complexului au reuæit, din plin, sã ofere
adevãrate momente de relaxare. Apoi, spre searã, focul de tabãrã,
masa festivã, urmatã de dansul cu ritmuri minunate oferite de un
DJ în formã, s-au întins pânã spre orele dimineåii, când, istoviåi,
am mers sã ne odihnim câteva ore.
Duminicã, spre amiazã, ne-am îndreptat spre Bucureæti,
oprindu-ne mai întâi pentru o vizitã la Castelul Râænov, unde
am fãcut fotografii æi am admirat arhitectura medievalã. Abia
spre orele serii am ajuns în Bucureæti.
A luat sfâræit, astfel, un weekend frumos, petrecut între prieteni
æi colegi, în urma lui rãmânând dorinåa de a mai organiza astfel
de evenimente în care sã ne apropiem mai mult de colegii pe
care îi cunoætem mai puåin, sau deloc, æi pe lângã care treceam
în vitezã, fiind preocupaåi, în permanenåã, doar de problemele
de serviciu.
Gabriel CRÃCIUN
IPA Constanåa
- alãturi de micii dansatori
În ziua de 29 august a.c., reprezentanåi ai Asociaåiei
Internaåionale a Poliåiætilor – Regiunea 2 Constanåa au fãcut o
vizitã la sediul clubului de dans sportiv „Forever Dance”, din
Constanåa, unde au împãråit
pungi cu echipament sportiv.
Reprezentantul IPA – Regiunea
2 Constanåa, Rãzvan Gîlmeanu,
a declarat cã sponsorizarea
efectuatã a avut la bazã faptul cã
doi dintre copiii de la clubul de
dans, Bianca Fleæeriu æi Daiana
Irimia, au pãrinåi care sunt
membri ai IPA. „Colegii noætri
ne-au povestit de performanåele
copiilor de la clubul Forever
Dance æi atunci am decis sã ne
alãturãm în sprijinirea activitãåii
acestora. Gestul nostru nu va
fi unul singular, urmând sã
continuãm colaborarea cu
aceastã structurã sportivã”, a
declarat Rãzvan Gîlmeanu.
C.S. de Dans Sportiv „Forever Dance” Constanåa a
fost înfiinåat în vara anului 2002 de antrenorul Iulian
Ghencea, cel care conduce æi în prezent activitatea
la club. „Am pornit la drum cu un grup de 10 copii,
cu vârste între 5 æi 18 ani. Acum ne putem mândri cu
faptul cã am ajuns la aproximativ 150 de membri, copii
æi adulåi, care îæi desfãæoarã activitatea la trei categorii
– începãtori, avansaåi æi grupa de performanåã. În vitrina
clubului avem peste 20 de medalii æi cupe obåinute la
diferite concursuri naåionale, pe diferite clase de vârste, de la 6-9
ani pânã la 19-35 ani. Cu pãrere de rãu trebuie sã recunosc cã
sponsorii nu se prea înghesuie sã
ne sprijine æi de aceea apreciez
foarte mult iniåiativa poliåiætilor
de frontierã constãnåeni din
cadrul IPA de a face un cadou
de suflet acestor copii minunaåi.
Sper ca æi pe viitor sã continuãm
colaborarea”, a declarat
antrenorul Iulian Ghencea.
În încheierea manifestãrii,
copiii au prezentat publicului
strâns ad-hoc în cocheta salã
a Teatrului de Balet „Oleg
Danovski”, din Constanåa, o
probã a virtuozitãåiilor.
Marius NICULESCU
30
F R O N T I E R A
S o c i a l i z a r e

Festivalul Internaåional al Sporturilor
Tradiåionale înrudite cu Oina
Debut promiåãtor
Organizat la iniåiativa preæedintelui Federaåiei Române de
Oinã, Nicolae Dobre, æi a preæedintelui Consiliului Judeåean
Constanåa, Nicuæor Daniel Constantinescu, Festivalul Internaåional
al Sporturilor Tradiåionale Înrudite cu Oina æi-a derulat prima
ediåie la Techirghiol (jud. Constanåa), în perioada 3-6 septembrie.
Competiåia, organizatã de Federaåia Românã de Oinã, în colaborare
cu Consiliul Judeåean Constanåa æi Direcåia pentru Sport a Judeåului
Constanåa, a atras la start reprezentantele Germaniei, Statelor
Unite ale Americii, Republicii Moldova æi României, fiecare åarã
prezentându-æi sportul tradiåional. Ultimele datalii ale turneului
au fost stabilite în cadrul æedinåei tehnice desfãæuratã la hotelul
„Sport” din Constanåa, acolo unde a fost adoptat æi programul
demonstraåiilor de schlagball, baseball æi oinã.
În ziua de 4 septembrie a avut loc demonstraåia de oinã
oferitã de cele mai bune echipe din åarã, A.C.S. „Frontiera
Tomis Constanåa” (reprezentanta Poliåiei de Frontierã Române)
æi „Straja” Bucureæti (reprezentanta Jandarmeriei Române). A
urmat acomodarea reprezentantelor celor trei åãri invitate, care
au deprins rapid regulile de oinã, iar pânã la un joc de zile mari
între americani, germani æi moldoveni nu a fost decât un pas. În
a doua zi de turneu a fost rândul soldaåilor americani cantonaåi
la baza din Mihail Kogãlniceanu (jud. Constanåa) sã demonstreze
de ce baseball-ul are o aæa mare popularitate peste ocean. Dupã
show-ul tipic american a venit rândul germanilor sã-æi prezinte
disciplina sportivã – schlagball. Ziua s-a încheiat cu un tur al
litoralului românesc, cu autobuzele supraetajate, dar æi o vizitã la
parcul de distracåii „Aqua Magic” din staåiunea Mamaia. În ultima
zi, jucãtorii Frontierei Tomis le-au oferit oaspeåilor o demonstraåie
de oinã în salã, iar, în finalul festivalului, germanii au arãtat încã
o datã cum se joacã schlagball. Echipele participante au primit
diplome, cupe æi tricouri din partea Federaåiei Române de Oinã
æi Consiliului Judeåean Constanåa.
Festivalul s-a încheiat cu organizarea unei seri festive la hotelul
„Flora”, din staåiunea Mamaia, invitaåilor fiindu-le prezentat un
program artistic, din care nu au lipsit obiceiurile æi tradiåiile
existente la români. Invitaåii nu au stat prea mult pasivi la ritmurile
muzicii populare, încingând o horã multinaåionalã pe ringul de
dans.
Impresii dupã organizarea festivalului
„Acest festival a însemnat foarte mult pentru oinã, pentru cã
este o portiåã de a duce tradiåiile româneæti peste hotare æi pentru
cã poate reprezenta æi un stimul printre iubitorii de oinã. Sportul
nostru naåional are un potenåial deosebit, aspect remarcat æi de
invitaåii noætri. Pot asemãna oina cu un filon de aur, care a stat
ascuns o vreme îndelungatã æi a fost descoperit pentru a-æi arãta
adevãrata strãlucire. Am avut deja æi primele discuåii pentru
înfiinåarea Federaåiei Internaåionale a sporturilor tradiåionale cu
CAMPIONATUL
BALCANIC DE JUDO AL
POLIÅIÆTILOR
în perioada 10 - 13 septembrie a. c., cea de-a IX-a ediåie a
Campionatului Balcanic de Judo al Poliåiætilor. Festivitatea
de deschidere a avut loc loc în ziua de 11 septembrie 2009,
ora 10.00, la Complexul Sportiv Olimpic situat în localitatea
Izvorani, în prezenåa prim-vicepreæedintelui Uniunii Sportive a
mingea micã. Altfel, în vara anului 2010,
am fost invitaåi sã participãm în Germania
la o altã competiåie de acest gen”, a
declarat Nicolae Dobre, preæedintele
Federaåiei Române de Oinã.
„Mi s-a pãrut o idee fantasticã sã
participãm la un astfel de festival. Oina
era o necunoscutã pentru noi, dar
demonstraåia românilor ne-a familiarizat imediat cu acest sport.
Când vom reveni acasã vom încerca sã jucãm æi noi oinã, un sport
pe care îl consider complex. Mi-au plãcut mult aruncãrile folosite
în oinã, bazate pe vitezã æi atenåie. Este foarte bine cã oina poate fi
practicatã æi la vârste înaintate. Organizarea a fost foarte bunã æi tot
meritul îi revine domnului Dobre. Am fost impresionaåi de cãldura
sufleteascã pe care ne-au arãtat-o românii pe tot parcursul æederii
noastre. În proiectul meu de viitor voi cãuta sã obåin o finanåare din
partea Uniunii Europene, pentru a putea invita delegaåia României
anul viitor în Germania”, a declarat prof. Manfred Schimmler,
conducãtorul delegaåiei germane.
„De la început voi spune cã este o idee foarte bunã organizarea
unui astfel de festival, mai ales cã se pune accent pe faptul de
a organiza o competiåie internaåionalã. Astfel, se sparg anumite
bariere, soldaåii americani fiind obiænuiåi sã relaåioneze cu
comunitãåile locale. Când am fost invitaåi sã asistãm la finala
Cupei României la oinã am primit æi provocarea de a juca oinã
în cadru organizat. Ne-am speriat puåin când am vãzut jocul
românilor, bazat pe multã foråã în aruncãri æi vitezã. Am apreciat
imediat pasele jucãtorilor, schimbul de mingi fiind extrem de rapid.
Consider cã am reprezentat cum se cuvine baseball-ul. Despre
organizare pot vorbi doar la superlativ. Felicitãri organizatorilor”,
a fost mesajul colonelului ing. Gary R. Russ, reprezentatul Statelor
Unite. Întrebat dacã susåine reeditarea festivalului în 2010, militarul
american a raspuns... tot cu o întrebare: „Când aåi stabilit data?”
„Sunt tare bucuros cã prietenul meu Nicu Dobre a reuæit sã
organizeze un astfel de festival. L-am susåinut din prima clipã
pentru cã noi desfãæurãm de ceva ani un turneu internaåional la
Chiæinãu, acolo unde România a fost mereu prezentã. Condiåiile
de organizare au fost excelente æi consider cã noi, românii, am
demonstrat încã o datã cã suntem extrem de ospitalieri. Sunt
convins cã oina îæi va dobândi un statut aparte printre sporturile
practicate în lume”, a åinut sã concluzioneze secretarul general al
Federaåiei Naåionale de Oinã din R. Moldova, Iurie Bulgãreanu.
Marius NICULESCU
Ministerului Administraåiei æi Internelor din România – chestor
Elisabeta Lipã, precum æi a altor oficiali ai MAI.
La aceastã ediåie au participat aproximativ 50 de concurenåi,
din æase åãri, la diferite categorii de greutate, competiåia
adresându-se atât sportivilor bãrbaåi, cât æi femei. Mulåi dintre
competitorii prezenåi la acest concurs internaåional sunt foæti
sportivi de performanåã, care au ales cariera de poliåist, context
în care organizatorii se aæteaptã la un concurs de înaltã åinutã
sportivã.
Echipa României a fost formatã din patru sportivi care au fost
selecåionaåi la Campionatul Naåional de Judo al M.A.I. situânduse
pe locul I în clasamentul feminin æi masculin, în competiåia
pe echipe, ocupând totodatã æi locul I pe naåiuni.
Serviciul Comunicare din cadrul MAI
F R O N T I E R A
S p o r t
31

al revistei Marina Românã
Numãrul 2 al
Navei Æcoalã Mircea.
În paginile revistei puteåi citi
despre istoricul Navei Æcoalã Mircea,
principalele maræuri efectuate æi
comandanåii pe care i-a avut aceastã
navã în cei 70 de ani de existenåã.
De asemenea, existã o incursiune în
culisele maræului velierului românesc
din 2009, aæa cum a fost trãit el de
de la publicaåia militarã au
surprins viaåa militarilor femei
din teatrele de operaåii în
care Armata României este
implicatã. Printre alte subiecte
incitante pe care le puteåi citi
în revistã este æi reportajul „
Cercetaæii în tabãra de instruire”
la cunoaæterea prezentului Foråelor Navale Române, a specificului
activitãåilor organizate de Ziua Marinei Române, dar æi o pledoarie
pentru o carierã în Foråele Navale Române.
Am primit la redacåie revista Gândul
Anonimului, publicaåie a cenaclului
„Anonimul”, avându-i ca membrii
fondatori pe Ion Mazere æi Teodor Dobre.
În paginile acestei reviste sunt publicate
povestiri scurte, acrostihuri, esee, tema
lucrãrilor fiind una biograficã, istoricã æi
cu un puternic caracter patriotic. Autorii
nu sunt anonimi, ci sunt autori de prozã,
foæti militari de carierã sau care au ca
pasiune comunã scrisul.
Despre colonelul în rezervã Mazere
Ioan am mai vorbit în paginile revistei
noastre - este un grãnicer cu o frumoasã carte de vizitã, ce s-a
remarcat în ultimii ani printr-o bogatã activitate publicisticã .
Pe coperta Revistei Guardia
Civil, cu litere de o æchioapã
de culoare roæie, este scris titlul
„Pregãtire contra delicvenåei
internaåionale”, titlul fiind
prilejuit de un eveniment foarte
important ce a avut loc în
Spania, organizat de Guardia
Academiei Generale Militarã de la Zaragoza, primirea la
sediul general al Guardia civil a directorului general al
Jandarmeriei Naåionale Franceze, precum æi alte materiale
deosebit de interesante.
Revista
Civique
Il Finanziere, revista lunarã a Gãrzii de
Finanåe din Italia poate fi apreciatã ca fiind
o revistã de culturã æi ætiinåã, cu numeroase
articole despre artã, picturã, studii despre
tehnicã dar æi despre destinaåii de cãlãtorie.
Printre acestea aceste articole de interes
general sunt inserate æi materiale care
relateazã evenimente din viaåa instituåiei,
dar æi un supliment ce cuprinde materiale
profesionale pentru lucrãtorii Gãrzii de
Finanåe.
„Noi”, care cuprind articole
despre activitatea poliåiætilor,
jandarmilor æi a celorlalåi
lucrãtori de la internele
franceze. Revista debuteazã
cu acåiunile noului ministru,
Brice Hortefeux, de
Jandarmerie.
Ediåia din septembrie a ziarului SNPPC
debuteazã cu prezentarea întâlnirii
de la Cotroceni dintre Preæedintele
României Traian Bãsescu æi delegaåia
SNPPC, problemele dezbãtute æi
soluåiile identificate pentru remedierea
acestora. SNPPC nu este de acord cu
cele 10 zile libere, neplãtite pentru
poliåiæti, în condiåiile deficitului de
personal æi sutelor de mii de ore
suplimentare lucrate de oamenii legii
fãrã a fi plãtiåi corespunzãtor. În ziar
existã æi un fotoreportaj de la mitingul
din 17-21 august a.c. precum æi oferta
GarantiBank pentru angajaåii MAI.
Æi revista poliåiætilor
constanåeni, POLIÅIA
IMPACT, vorbeæte
despre manifestaåiile de
protest ale poliåiætilor în
legãturã cu subfinanåarea
MAI, acåiunile oamenilor
legii în sezonul estival,
efecte ale acåiunii
„TUNETUL” , povestiri
(aproape) poliåiste æi un
reportaj despre Poliåia
Oraæului Ovidiu.
32
F R O N T I E R A
A p a r i å i i e d i t o r i a l e

Ætiaåi cã...
· La naætere, 80 % din greutatea totalã a unui nou nãscut
reprezintã apã.
· pH-ul apei pure este 7, deci nu este nici acid nici bazã.
· 78 % din suprafaåa planetei este acoperitã cu apã.
· Greutatea pierdutã de un om imediat dupã o activitate fizicã
intensã este echivalentul pierderii de apã æi nu a grãsimilor.
· Apa este mai importantã decât mâncarea. Un om poate
supravieåui fãrã mâncare aproximativ o lunã, însã fãrã apã doar
o sãptãmânã.
· Apa este esenåialã pentru eliminarea reziduurilor æi toxinelor
din organism.
· Femeile care alãpteazã au nevoie crescutã de apã, datoritã
cantitãåii eliminate în procesul de lactaåie.
· Pe parcursul întregii vieåi, cantitatea totalã de apã consumatã
ajunge la 40-50 tone.
· Este important sã bei apã înainte de a simåi cã åi-e sete.
· Tenul tãu va fi proaspãt æi luminos dacã bei suficientã
apã.
· Aproximativ 1,5 litri de apã sunt eliminaåi prin rinichi, 500
ml prin respiraåie, iar restul prin transpiraåie. Când plângem,
„pierdem”, în medie, aproximativ 1 ml de lacrimi.
· Apa este necesarã pentru respiraåie, hidratând oxigenul
înainte de ajungerea acestuia în plãmâni.
· Bãuturile alcoolice æi cele ce conåin cofeinã nu produc
hidratare, ci dimpotrivã. Conåinutul lor în alcool, respectiv
cofeinã, prin proprietãåile diuretice ale acestora, fac ca aceste
bãuturi sã provoace, de fapt, deshidratare.
· Oamenii graæi au mai puåinã apã în organism decât cei slabi
(din punct de vedere procentual).
· Corpul uman conåine 60-70% apã, iar unele din cele
mai bogate în apã organe ale corpului nostru sunt creierul æi
rinichii. Aproximativ 80% din creier este apã, în timp ce la rinichi
procentajul creæte pânã la aproape 85%. Sângele conåine pânã
la 83% apã.
· În medie, un om are nevoie de 2,5 litri apã pe zi? Aceastã
cantitate variazã în funcåie de activitatea fizicã, poziåionarea
geograficã, climã etc. Specialiætii recomandã sã consumãm apa
la o temperaturã medie de 5 grade C.
· Cantitatea de apã recomandatã pentru a fi consumatã de
un om într-o zi este de 50 litri. Aceastã cantitate include atât
consumul propriu-zis cât æi baia, prepararea mâncãrii etc. Însã,
pe glob, existã diferenåe foarte mari ale consumului de apã între
diferite åãri: americanii consumã, de exemplu, de 5 ori mai multã
apã decât europenii (500 litri vs. 100 litri), în timp ce locuitori
din åãri precum Gambia trebuie sã se mulåumeascã doar cu 4,5
litri.
· Apa îmbuteliatã reprezintã una din cele mai mari afaceri
existente în domeniul alimentar. Piaåa apelor îmbuteliate
însumeazã, în prezent, peste 20 miliarde de dolari æi este
împãråitã între câteva mii de societãåi în întreaga lume. Cele mai
mari sunt Perrier (30% din piaåã), deåinut de Nestle æi Danone,
cu 15% din piaåã.
· În mod normal, apa nu are gust, miros sau culoare? Totuæi,
apa pe care o bem noi prezintã aceste însuæiri, datoritã diferiåilor
factori cu care intrã în contact (roci, substanåe de purificare,
poluare etc).
· Clorina este folositã de oameni de peste 100 de ani pentru
purificarea apei? 50 ml de clorinã sunt suficienåi pentru a distruge
bacteriile din 100.000 de litri de apã.
· Peste 30% din resursele mondiale de apã sunt localizate
în Asia? Pe locurile urmãtoare se aflã America de Sud (cu 27%)
æi America de Nord (18%). Cele mai vitregite de lipsa apei sunt
Orientul Mijlociu æi Africa de Nord, care deåin, împreunã, doar
0.32 % din totalul apei de pe glob.
· O cincime din totalul apelor fluviale ale lumii sunt deåinute
de fluviul Amazon?
· Deæi populaåia lumii a crescut (æi creæte în continuare)
exponenåial în ultimele
secole, resursele de apã
au rãmas aceleaæi?
· Apa acoperã
aproximativ 70,8%% din
suprafaåa pãmântului?
Apa dulce reprezintã
2,7% din cantitatea de
apã a globului æi din
aceasta doar 0,46%
poate fi utilizatã direct
de cãtre oameni.
· Ziua Internaåionalã
a Apei se sãrbãtoreæte în
fiecare an pe 22 martie.
· Apa a devenit o
resursã rarã în anumite
zone de pe glob æi
afecteazã în prezent
4 din 10 persoane
din lume. Situaåia se
înrãutãåeæte pe mãsurã ce populaåia æi gradul de urbanizare se
aflã în continuã creætere.
· Aproximativ 24% din capacitãåile de desalinizare existente
pe glob se aflã în Arabia Sauditã? Peste 70% din apa consumatã
aici provine din aceste uzine de desalinizare.
· Din cauza raritãåii apei oamenii se vãd nevoiåi sã bea apã din
surse nesigure, ceea ce conduce la apariåia æi rãspândirea bolilor.
Aproximativ 5 milioane de persoane, majoritatea fiind copii, mor
anual din cauza alimentãrii cu apã nepotabilã.
· Se estimeazã cã pânã în 2025 aproape 2 miliarde de oameni
vor locui în regiuni sau åãri în care se vor înregistra lipsa apei æi
în care resursele de apã pe cap de locuitor se vor afla sub nivelul
recomandat de 500 metri cubi de apã pe an.
· În urmãtorii 20 de ani, cantitatea de apã potabilã disponibilã
va scãdea cu 30%.
· Populaåia cu cea mai mare medie de viaåã se aflã în:
Sudul Tadjikistanului, Nordul Indiei, Nord - Vestul Chinei,
Estul Kazakstanului æi Nordul Pakistanului, demonstrându-se
ætiinåific cã secretul longevitãåii acestor popoare este apa pe
care o consumã.
· Apa joacã un rol important în absorbåia radiaåilor infraroæii
æi este crucialã în cadrul efectului de serã.
· O familie obiænuitã poate economisi pânã la 68.000 de litri
de apã pe an dacã nu ar lãsa apa sã curgã în continuu atunci
când spalã vasele, când foloseæte apa pentru igiena personalã
sau când spalã maæina.
· Dacã o persoanã, într-o sãptãmânã, în loc sã facã baie în
cadã, ar face duæ, ar economisi atâta apã cât sã ajungã pentru
1.000 de ceæti de cafea.
· O cãrãmidã pusã în rezervorul vasului de toaletã reduce
consumul de apã cu 15% - 40%, circa doi litri la o folosire.
· Spãlarea manualã a vaselor necesitã cu 37% mai puåinã apã
decât dacã se face cu maæina de spãlat vase.
· O stropitoare de grãdinã dintr-un sistem de irigare automat
foloseæte de douã ori mai multã apã într-o orã decât o familie de
patru persoane pe zi.
· Un robinet
defect (din care curge
o picãturã de apã pe
secundã) pierde 25
de litri de apã pe zi,
lucru care nu numai
cã risipeæte apa, dar
æi energia folositã
pentru a epura acea
cantitate de apã
potabilã.
· Apa este singura
substanåã din univers
fãrã de care nu ar
exista viaåa.
world wide web
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t 33

:-)
Reminiscenåe comuniste:
:-)
Încerci sã reciclezi ambalajele de la flori, hârtia de la
cadouri, folia de aluminiu, paharele de plastic, farfuriile din
carton æi pungile de la sandwichuri.
Stai lângã cele mai mari douã valize din aeroport.
Ajungi la petreceri cu una - douã ore întârziere æi åi se
pare foarte normal.
Dupã ce mergi la cineva în vizitã, la plecare mai stai o
orã în faåa uæii, la poveæti.
Mama ta îåi spune cã eæti slab, chiar dacã ai 110 kg.
34
:-)
Ai perdele de dantelã.
Ai faåã de masã din macrame æi muæama pe masa din
bucãtãrie.
Ai covoare care acoperã fiecare centimetru din casa ta
sau ai covoare pe pereåi.
Ai draperii mãcar la o uæã din casã.
Foloseæti sacoæele primite la cumpãrãturi pe post de
pungi de gunoi.
:-)
• Douã „bucãåele”
scutã:
- Spune-mi drãguåo...
înseamnã sex?
- Sex este când te
dezi putin, intri la
r, faci ochi dulci
unui tânãr, el te invitã
la câteva pãhãrele, te culci cu el æi el îåi
lasã pe masã ceva bani.....
- Æi ce înseamnã sex bun?
- Sex bun este când te fardezi puåin,
intri la bar, faci ochi dulci unui tânãr, el te
invitã la câteva pãhãrele, te culci cu el æi
el îåi lasã o mulåime de bani pe masã....
- Æi ce înseamnã dragoste?
- Ah, dragostea este o treabã inventatã
de zgârciåi ca sã nu-åi plãteascã!
• Dupã 50 de ani de cãsnicie, el
moare. La scurt timp moare æi ea æi ajunge
în Rai.... unde-l vede pe el.
- Dragule, ce bine-mi pare sã te
regãsesc!
- Dragã, lasã-mã-n pace! Contractul a
fost foarte clar: „Pânã ce moartea ne va
despãråi!
• Discuåie între 2 blonde:
-Ce i-ai cerut anul ãsta lui Moæ
Crãciun
Raftul tãu din bucãtarie este plin de borcane cu gem,
varietãåi de recipiente de plastic æi sticlã.
Nu poåi pleca în cãlãtorii decât dacã te conduc mãcar 5
persoane la autobuz, tren sau aeroport.
Pãrinåii te sunã æi întreabã dacã ai mâncat, chiar dacã e
miezul nopåii.
:-)
Ai cuverturi uzate pe canapea doar ca sã nu se
murdãreascã tapiåeria.
Nu cunoæti nici mãcar jumãtate din invitaåii de la nunta
ta.
Copilul tãu poartã cãciuliåã æi 3 pulovere în septembrie,
deæi sunt 25 de grade afarã.
Când vin strãini la tine în vizitã te distrezi dându-le cea
mai tare åuicã æi când abia reuæesc sã bea un pahar le mai
torni unul.
Când ai musafiri, îi întrebi dacã servesc ceva æi ei spun
cã „nu”, la tine, înseamnã „da”.
-30 $, ca la toata lumea!
• Un cuplu aflat în vacanåã, în
Pakistan, intrã într-un mic magazin de
sandale.
- Strãinilor! Vã rog, intraåi! Poftiåi în
umila mea prãvãlie! Am niæte sandale
speciale de care voi doi sunt sigur cã
aåi fi interesaåi. Cu ele se poate face sex
sãlbatic.
Soåia era fascinatã de relatarea
pakistanezului, dar soåul ei simåea cã nu
are nevoie de ele:
- Cum ar putea niæte sandale sã-mi
mãreascã potenåa?
- De ce nu le încerci æi vezi de unul
singur?
Soåul s-a hotarât în cele din urmã sã le
încerce. Imediat ce æi le-a pus în picioare,
privirea lui a devenit sãlbaticã æi cât ai
clipi din ochi, l-a împins pe pakistanez, l-a
aruncat pe masã æi a început sã tragã cu
nerãbdare de pantalonii tipului, în timp ce
pakistanezul zbiera cât îl åinea gura:
- Le-ai pus inveeeeeeers!!!!
• Tragedie în România: 50.000 de
români moråi. Dupã douã zile apar
ajutoarele.
Americanii trimit 1 milion de dolari,
chinezii trimit 1 tonã de medicamente,
F R O N T I E R A
italienii trimit 50.000 de români.
• Un bãiat se apropie de o colegã de
clasã æi-i spune:
- Poåi sã-mi dai fotografia ta?
- Da` ce, nu poåi dormi fãrã sã te uiåi
la mine? Mã iubeæti aæa de tare?
- A nuuuuuu, colecåionez pokemoni!
• Un angajat intrã în biroul æefului,
smulge cablul telefonic din perete, îi
aruncã hârtiile pe jos, îi toarnã cafeaua pe
cap æi dã sã-l batã. Când vãd asta, colegii
de birou s-au apucat sã strige:
-Bããã, stai mã cã am glumit, nu ai
câætigat la loto…
• La un bal, se duce unu’ la o tipã:
- Pãpuæã, dansezi ?
- Da, sigur.
- Ok, atunci lasã-mã pe mine sã stau
pe scaun!
• Doi soåi au o ceartã urâtã la micul
dejun.
-Æi, dacã vrei sã ætii, nici nu eæti foarte
bun la pat! îi spune ea æi pleacã la lucru
trântind uæa.
Pe la amiazã, începe sã-i parã rãu æi
sunã acasã:
- Ce åi-a trebuit aæa mult sã rãspunzi?
- Eram în pat.
- Æi ce fãceai în pat la ora asta?
- Ceream o a doua opinie.
Regula cifrei unice:
presupune
completarea
careului de 81
cãsuåe dupã
O SINGURÃ
REGULÃ: orice
rând, orice coloanã
de 9 cãsuåe æi
oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã
datã, fiecare cifrã
cuprinsã între 1
æi 9.
D i v e r t i s m e n t

)
:-)
Galeria a cu zâmbete!
e :-)
CALÃ!
CAP DE CALCAN!
PEÆTI
PRIMELE
LITERE
PEÆTE
NELU
O FATÃ
PEÆTI
100 MP
ÆEF LA
PESCARI
CÂRPE!
OU DE
PEÆTE
CRUSTACEI
SCULÃ DE
PESCUIT
2-3 DIN
CLER!
CÂRLIG
ACAR!
A DESÅELENI
NOROI
PODOABA
SCOICII
F R O N T I E R A
LA PESCUIT de Dumitru MOCANU
SCULÃ DE
PESCUIT
LITORAL
PEÆTE
DEPLASARE
CREANGÃ
DELICIU
PORCESC
ÎÆI CÂNTÃ
NUMELE
DINTRE
CONCEDIAT
VINÃ!
PEÆTI
CARNE!
DOMOL
POEM DE
SLAVÃ
APOS
CALCIU
(SIMB.)
SUPRAFAÅÃ
D i v e r t i s m e n t
APEL
TELEFONIC
SALUT LA
ROMANI
BUNÃ LA
RÃZBOI
DÂRÃ
VECHIUL
DO
PEÆTE
... MUZICAL
LEGAL
PEÆTIÆOR
PEÆTI
• Un arab scuturã un covor de la
etajul 4. Un trecãtor îl întreabã:
-Ce are, nu porneæte ?
• Un tip merge la încorporare în
marinã. În timp ce i se completau actele,
este întrebat:
- Ætiåi sã înotaåi?
- Da’ ce, nu aveåi vapoare?
• Sunã telefonul la un post de
televiziune:
-Alo, vã rog sã terminaåi o datã
cu ætirile difuzate pe banda din josul
ecranului TV ! Soacrã-mea crede cã e
karaoke æi cântã tot buletinul de ætiri !
• Întrebare:
- De ce bãrbaåii aleargã dupã femei cu
care nu au de gând sã se însoare?
- Din acelaæi motiv pentru care câinii
fug dupã maæini pe care nu au de gând
sã le conducã!
• O doamnã intra la farmacie æi îi cere
farmacistului arsenic.
- Doamnã, dar la ce vã trebuie?
- Ca sã-l otrãvesc pe soåul meu !
- Doamnã, nu pot sã vã vând arsenic
pentru acest motiv.
Atunci doamna scotoceæte în poæetã æi
scoate o fotografie cu soåul ei, care fãcea
dragoste cu soåia farmacistului. Acesta se
uitã la fotografie æi spune:
-Ah, scuzaåi-mã, n-am ætiut cã aveåi
reåetã !
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
35