Nr. 5/2006 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de 

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã 

• NR. 5/2006 • 36 PAGINI 

1

2 

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT • 

Ministrul Vasile Blaga a verificat 

personal condiåiile de cazare æi 

alimentaåie ale sinistraåilor din Dolj 

Ministrul administraåiei æi internelor, 

Vasile Blaga, s-a deplasat, în data de 1 

mai a.c., în judeåul Dolj, pentru a evalua 

æi coordona activitatea desfãæuratã de 

foråele M.A.I. în aceastã zonã, precum 

æi pentru a verifica personal modul în 

care persoanele afectate de inundaåii 

beneficiazã de condiåiile necesare de 

cazare æi alimentaåie. 

Ministrul Vasile Blaga a transmis cu 

aceastã ocazie persoanelor afectate de 

inundaåii cã, dupã retragerea apelor æi 

evaluarea situaåiei, oamenii vor fi 

sprijiniåi cu materiale de construcåii. 

Directorul FRONTEX apreciazã 

profesionalismul poliåiætilor 

de frontierã români 

Ilkka Laitinen - directorul executiv al 

Agenåiei FRONTEX (Agenåia Europeanã 

pentru Managementul Frontierelor 

Externe al Uniunii Europene) – a 

transmis conducerii MAI o scrisoare 

prin care îæi exprimã aprecierea faåã de 

progresele înregistrate de åara noastrã pe 

linia securizãrii graniåelor. 

Acest fapt vine ca urmare a vizitei 

pe care directorul Agenåiei FRONTEX 

a efectuat-o în România, la începutul 

lunii aprilie a.c., ocazie cu care s- 

a deplasat împreunã cu inspectorul 

general al PFR, chestorul principal Nelu 

Pop, la frontiera de Est a åãrii unde i- 

au fost prezentate mãsurile întreprinse 

de Poliåia de Frontierã Românã pentru 

securizarea æi controlul graniåelor, 

precum æi pentru alinierea activitãåilor 

specifice la standardele UE. 

În scrisoarea sa, Ilkka Laitinen a 

subliniat faptul cã a fost „impresionat de 

atitudinea æi de înaltul profesionalism al 

prezentãrilor æi lucrãrilor desfãæurate la 

frontiere”, apreciind cã aceste progrese 

reprezintã „o bazã solidã pentru 

viitoarele colaborãri”. 

Declaraåie comunã în cadrul 

Forumului Salzburg 

Ministrul Vasile Blaga a semnat în 

data de 23 mai a.c., la Bratislava, alãturi 

de omologii sãi din statele membre 

ale Forumului Salzburg, o declaraåie 

comunã prin care acestea se angajeazã 

sã desfãæoare activitãåi de lobby în 

domeniul afacerilor interne, în cadrul 

diferitelor instituåii europene, pentru a-æi 

susåine interesele comune. 

De asemenea, statele membre 

ale Forumului Salzburg se angajeazã 

prin declaraåia semnatã sã realizeze 

schimburi de experienåã æi informaåii, 

inclusiv consultãri legate de 

implementarea la nivel naåional a 

reglementãrilor europene. 

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 

• Serie nouã - nr. 653 

REDACÅIA 

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro, 

Intranet: frontiera@igpf.net) 

Redactor-æef 

Inspector principal Marius IONESCU 

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro) 

Secretar de redacåie 

inspector Gabriel CRÃCIUN 

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com) 

Redactori: 

inspector Alexandru BARBU 

subinspector Ætefan ANDREESCU 

Fotoreporter 

agent-æef adjunct Iulian PUICÃ 

Abonamente, difuzare 

Elena URSACHI 

Coperta I: Aeroportul Internaåional 

„Henri Coandã” 

æi IV: Manifestãri de Ziua Eroilor la 

Floroaica, jud. Cãlãraæi 

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 6, 

Bucureæti, cod 050507; 

TEL./FAX: 021-316.84.32; 

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335; 

Cont virament-abonamente IGPF 

Bucureæti, deschis sub nr. 

RO81TREZ7005009XXX000252, 

la Direcåia de Trezorerie æi Contabilitate 

Publicã a Municipiului Bucureæti. 

Cod fiscal: 4193222 

Responsabil de numãr 

Inspector Gabriel CRÃCIUN 

Layout: Alexandru BARBU 

Tipar 

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti 

Tel./fax: 021 - 344 10 74 

e-mail: office@ammaprint.ro 

Ediåia s-a încheiat la 

5 iunie 2006 

Preå: 3 lei (RON) 

Reproducerea materialelor din cuprins 

este permisã numai cu menåionarea 

sursei 

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996). 

Materialele primite spre publicare nu 

se înapoiazã. 

Responsabilitatea juridicã pentru 

conåinutul articolului æi informaåiile 

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din 

Codul penal, autorului. 

I.S.S.N.: 1220-711X 

Imprimat în România

• DIN SUMAR • 

v - Interviu cu Directorul UMP- 

DISISF, subcomisar drd. ing. 

Florin - Marius DUMITRU 

pag. 4 

E D I T O R I A L 

„Efectul de breaslã”, ætirbit 

de individualismul iluzoriu 

v Terorismul – ameninåãri 

curente æi tendinåe 

pag. 5 

v 24h/24 cu Poliåia de 

Frontierã 

pag. 6 

v Poarta României cãtre 

cele mai îndepãrtate colåuri 

ale lumii 

pag. 14 

Fãrã îndoialã, mersul societãåii româneæti 

seamãnã din ce în ce mai mult cu o miæcare 

brownianã. Particule care se învârt, se ciocnesc, 

înlocuindu-se una pe cealaltã cu o repeziciune 

ameåitoare. Din nefericire, „rocada 

particulelor” nu este generatã, pur æi simplu, 

din ineråie. Foråa care determinã schimbãrile cu 

pricina are la bazã modificãrile spirituale sau, 

mai bine zis, morale ale semenilor noætri. 

În ultima vreme, tradiåionalismul este combãtut cu atâta 

ardoare, încât ajungem sã ne convingem cã tot ce am preluat de 

la înaintaæi trebuie schimbat. Dar ce ne facem cu valorile morale 

cãpãtate, de fiecare dintre noi, din tatã în fiu? Ce ne facem cu 

tenacitatea, corectitudinea, camaraderia – într-un cuvânt, cu 

MORALITATEA – ce stau la baza legiuitorului din trecut sau a 

poliåistului de astãzi? Diminuarea acestor deprinderi moætenite 

induce, obligatoriu, modificãri de substanåã în portretul real al 

celui care aplica legea. 

Ne întrebãm unde a dispãrut „efectul de breaslã”, „sudura 

– unitatea” dintre poliåiæti, sigur, generatã de dificultatea profesiei?! 

Dificultatea a rãmas, poate a crescut doar în intensitate. Æi, totuæi, 

ce s-a întâmplat cu noi? 

Un posibil rãspuns ar fi alimentarea în disoluåie – fisurã adusã 

atât din interiorul, cât æi din exteriorul structurii noastre. 

Nu trebuie uitat, însã, cã poliåistul este cel care se aflã, 

permanent, „în slujba cetãåeanului”. Este cel care trebuie sã 

ofere un climat sigur, pentru ca cei de lângã el sã poatã dormi 

liniætiåi. 

Componenta indispensabilã a unui lucrãtor de-al nostru este, 

fãrã doar æi poate, MORALITATEA. Oricât de capabil ar fi în 

aceasta meserie, lipsa moralitãåii anuleazã orice altã virtute. 

Valorile morale bine împãmântenite în funcåionarul public 

reprezintã liantul obligatoriu dintre el æi cetãåean. 

v Poliåia de Proximitate în cadrul 

PFR .................................. pag. 12 

v Crima organizatã æi traficul 

cu autoturisme de lux .. pag. 20 

v Istorie ........................ pag. 26 

v Grigore Leæe ................ pag. 32 

v Divertisment ................ pag. 34-35 

Important este sã ne însuæim, fiecare dintre noi, necesitatea 

unei astfel de conduite, ca sursã obligatorie de purificare spiritualã. 

Æi toate astea pentru a fi în stare sã venim în sprijinul celor pentru 

care muncim. 

Sã nu lãsãm sã se producã ruptura totalã. Prin educaåie, 

principii, prin culturã profesionalã, avem foråa æi responsabilitatea 

sã refacem unitatea breslei atât de necesarã tuturor. 

Nelu POP, 

inspector general 

3

Frontiera României 

va fi cea mai modernã 

- afirmã Directorul Unitãåii de Management al Proiectului – 

Direcåia de Implementare a Sistemului Integrat de Securitate a 

Frontierei (UMP-DISISF), subcomisar Florin-Marius DUMITRU 

- Domnule director, vã rog sã 

prezentaåi, pe scurt, ce înseamnã 

UMP-DISISF. 

- Unitatea de Management a 

Proiectului – Direcåia de Implementare 

a Sistemului Integrat de Securitate a 

Frontierei (UMP-DISISF) a fost înfiinåatã 

prin OMAI nr. I/0505 din 16.01.2006 

în cadrul IGPF æi este subordonatã 

nemijlocit inspectorului general al 

Poliåiei de Frontierã. 

În structura direcåiei funcåioneazã 

urmãtoarele servicii æi compartimente: 

Serviciul Suport Program; Serviciul 

Tehnic; Serviciul Echipamente Furnizate 

de Guvern; Serviciul Comercial; 

Financiar; Secretariat æi Documente 

Clasificate. Direcåia este organizatã 

æi are prevãzute un numãr de 50 de 

posturi (45 posturi de ofiåer æi 5 posturi 

de agent). 

Principalele atribuåiile ale UMP- 

DISISF sunt stabilite prin prevederile 

H.G. nr. 1865/2005 pentru modificarea 

æi completarea H.G. nr. 943/2001 privind 

înfiinåarea Grupului interministerial 

român pentru managementul 

integrat al frontierei de stat (Anexa 

nr.1) æi OMAI nr. 1185/06.01.2006 

privind managementul Programului 

“Sistem Integrat de Securitate a 

Frontierei” (SISF), acestea constând în 

coordonarea, monitorizarea, realizarea 

æi implementarea SISF. 

În baza OMAI 1104/2005 directorul 

UMP-DISISF are calitatea de ordonator 

teråiar de credite. Prin Scrisoarea de 

Delegare a Autoritãåii, nr. 32778/ 

17.04.2006, directorul UMP-DISISF a 

fost numit directorul subprogramului nr. 

29 din cadrul Programului „Securitatea 

æi supravegherea frontierei de stat”. 

4 

– De ce a fost nevoie sã se 

înfiinåeze aceastã structurã în cadrul 

Poliåiei de Frontierã? 

- Necesitatea înfiinåãrii unei 

astfel de structuri a rezultat din mai 

multe considerente: complexitatea 

proiectului æi a contractului, valoarea 

mare a investiåiei, importanåa socialã, 

economicã æi politicã a implementãrii 

cu succes a acestui proiect atât 

pentru România cât æi pentru UE, 

conætientizarea necesitãåii existenåei 

unei structuri specializate æi înalt 

profesionalizatã dedicatã exclusiv 

realizãrii æi implementãrii SISF. 

UMP-DISISF asigurã interfaåa 

dintre IGPF, ca utilizator final æi firma 

European Defence and Space Company 

(EADS). 

Sistemul integrat pentru securitatea 

frontierei reprezintã principalul 

instrument tehnic de exercitare a 

managementului integrat al frontierei 

de stat a României æi de susåinere a 

misiunilor de prevenire æi combatere 

a infracåionalitãåii transfrontaliere. SISF 

face parte din categoria sistemelor 

complexe æi are în componenåã 

subsisteme mari aflate în strânsã 

relaåionare. Subsistemele SISF sunt, 

conform contractului cu firma EADS, 

urmãtoarele: Control la frontierã, 

Supraveghere a frontierei, Infrastructurã 

(de comunicaåii æi sedii operative), 

Comunicaåii fixe, Comunicaåii voce 

– date, Comunicaåii mobile analogice 

æi digitale (în standard TETRA), 

Informatic on-line de bazã, Informatic 

on-line de rezervã (IT–Back-up), Suport 

logistic integrat (operare, mentenanåã, 

instruire). 

– Având în vedere cã în paginile 

revistei am publicãm, în serial, 

sistemul integrat de securizare a 

frontierei, vã rog sã precizaåi care 

este valoarea investiåiei æi cum va fi 

apreciatã frontiera României, dupã 

implementarea SISF, comparativ 

cu restul segmentelor din frontiera 

Uniunii Europene. 

- Costurile aferente realizãrii 

SISF sunt estimate în jurul sumei de 

1100 milioane euro, aceætia fiind 

repartizaåi astfel: 524,5 mil. euro credit 

guvernamental (contractul încheiat 

cu EADS); 180 mil. euro - programe 

PHARE; aprox. 400 mil. euro – programe 

Schengen Facility. 

Aceste subsisteme vor integra æi 

componentele dezvoltate prin finanåare 

de la buget sau prin proiecte Phare 

cu care este exclusã suprapunerea 

investiåionalã. 

La finalizarea acestui program 

frontiera României va fi cu siguranåã cea 

mai modernã æi probabil impenetrabilã 

frontierã a Europei. 

- Ce reprezintã acest proiect 

pentru munca poliåistului de 

frontierã? 

- Pentru poliåistul de frontierã SISF 

va reprezenta un ajutor extraordinar 

în îndeplinirea cu succes a misiunilor 

sale de bazã. În acelaæi timp este 

nevoie de instruire, de schimbarea 

unor mentalitãåi, de modificarea unor 

proceduri datoritã gradului înalt de 

tehnicizare al SISF. Poliåistul de frontierã 

va trebui sã se familiarizeze rapid cu 

tehnici, tehnologii, echipamente æi 

aplicaåii software noi æi performante. 

A consemnat 

Marius IONESCU

Instantanee 

personale 

Subcomisar drd. ing. 

Florin-Marius DUMITRU 

Data æi locul naæterii: 10 ianuarie 

1968, Ploieæti. 

Starea civilã: cãsãtorit, o fetiåã. 

Studii: 

- Doctorand al Universitãåii 

Politehnice Bucureæti; 

- Curs postuniversitar “Managementul 

securitãåii informaåiilor æi al activitãåilor 

criptografice”, Academia Tehnicã 

Militarã, 2003; 

- Academia Tehnicã Militarã, 

Facultatea de Electronicã æi Informaticã, 

Secåia Transmisiuni, promoåia 1992. 

Carierã profesionalã: 

- aprilie 2006 – prezent – Director al 

UMP-DISISF/MAI; 

- 2003 – aprilie 2006 – ofiåer 

INFOSEC (securitatea informaåiilor 

din reåelele de calculatoare æi 

telecomunicaåii ) în DCI/MApN; 

- 1996 – 2003 cercetãtor ætiinåific 

în Agenåia pentru Tehnici æi Tehnologii 

Militare/MApN; 

- 1995 – 1996 inginer proiectant 

æi æef atelier interconectare centre 

– Baza191/MApN; 

- 1993 – 1995 æef atelier fabricaåii 

electronice æi maæini de luptã – Baza191/ 

MApN; 

- 1992 – 1993 æef atelier reparaåii 

tehnicã militarã – B115Trs./MApN; 

Experienåã profesionalã: 

- Proiectarea, instalarea, darea în 

funcåiune æi up-grade-ul centrelor de 

telecomunicaåii din programul RTP- 

STAR al MApN (1995-2006); 

- Coordonarea unor proiecte 

de telecomunicaåii æi informaticã: 

• Implementarea sistemul telefonic 

secretizat al MApN • Implementarea 

sistemului GSM criptat în SMG (Statul 

Major General) /MApN • Sistemul de 

criptare a comunicaåiilor de pe fregata 

“Regele Ferdinand” • Subsistemul 

de criptare al sistemului de videoteleconferinåã 

al MApN; 

- Membru în diverse grupuri de lucru 

ale SMG/MApN æi ale unor structuri 

NATO; 

- Fundamentarea æi elaborarea de 

hotãrâri de guvern, specificaåii tehnice, 

Dispoziåii æi Norme de exploatare 

pentru diverse echipamente æi soluåii 

software în domeniul telecomunicaåiilor 

æi INFOSEC; 

- Elaborarea æi publicarea a peste 

20 de articole æi lucrãri în reviste sau 

susåineri în sesiuni de comunicãri 

ætiinåifice în åarã æi în strãinãtate; 

- Cursuri de specializare æi 

perfecåionare la instituåii æi firme din 

åarã æi din strãinãtate. 

Limbi strãine: - Englezã - 3,3,3,2 

STANAG 6001. 

Terorismul – ameninåãri 

curente æi tendinåe 

Terorismul æi în mod particular 

terorismul extremist islamic va rãmâne 

o ameninåare majorã asupra securitãåii 

Europei în viitorul imediat. 

Statele membre ale 

Uniunii Europene sunt 

ameninåate de riscuri 

interne æi externe. Desigur 

cã nu peste tot în Europa 

riscurile sunt resimåite 

la fel iar caracteristicile 

ameninåãrilor sunt diferite. 

Datoritã posibilitãåii de 

a cãlãtori dintr-un stat în 

altul fãrã nici un control de 

frontierã în cea mai mare 

parte a Europei, fiecare stat 

membru UE poate fi afectat 

de cãtre activitãåi teroriste 

altele decât clasicele 

atentate. 

Grupãrile internaåionale teroriste, 

astãzi în mare parte de sorginte extremistislamicã, 

în legãturi strânse cu reåeaua Al- 

Quaeda, reprezintã ameninåarea externã 

pentru statele membre UE. Totodatã, 

interesele europene în afara graniåelor 

UE sunt luate drept åinte posibile de 

cãtre celulele teroriste de peste tot în 

lume, dovedind cã reåeaua Al-Quaeda 

æi organizaåiile simpatizante rãmân 

o foråã în plin dinamism, cu potentã 

teroristã. Deæi reåeaua Al-Quaeda însãæi 

nu a desfãæurat nici un atentat terorist 

în interiorul UE, atentatele sale au vizat 

interesele europene din strãinãtate æi 

totodatã, au inspirat celulele teroriste 

locale din Europa, lucru demonstrat în 

chip tragic cu ocazia atentatelor din 

Madrid æi Londra. 

La ora actualã 

existã numeroase 

grupãri teroriste 

naåionale, în mare 

parte dezvoltate pe 

miæcãrile separatiste, 

care reprezintã o 

ameninåare internã 

pentru unele state 

europene. Un astfel 

de fenomen, cu 

un impact variabil 

asupra celorlalte 

state membre UE, 

poate fi întâlnit în 

Franåa, Spania æi 

Irlanda de Nord. Dar 

o creætere a acestui 

tip de ameninåare cauzatã de teroriætii 

de extremã stânga æi de dreapta (ex.: 

miæcãrile anarhice, violarea drepturilor 

animalelor, violenåele împotriva mediului 

înconjurãtor) este puåin probabilã astãzi. 

Totodatã, nu pot fi trecute cu vederea 

acåiunile unor persoane singulare dar 

care împãrtãæesc ideologii comune. 

Terorismul, prin natura sa în 

permanentã schimbare æi evoluåie, 

presupune un nivel înalt de vigilenåã, 

alertã continuã din partea autoritãåilor 

însãrcinate cu apãrarea ordinii publice. 

Colaborare antidrog 

În ziua de 27 aprilie a.c., la 

sediul Æcolii de Perfecåionare 

a cadrelor Poliåiei de Frontierã 

Oræova a fost semnat un protocol 

de colaborare între aceastã 

instituåie si Centrul de Prevenire, 

Evaluare æi Consiliere Antidrog 

Mehedinåi, cu aplicare pe tot cursul 

anului 2006. Aceastã colaborare 

a fost impusã de necesitatea 

unei munci comune în educarea 

tineretului pentru prevenirea 

consumului de droguri æi a altor 

substanåe æi produse care provoacã 

dependenåã, alcool, tutun. 

Protocolul a fost deja pus în aplicare 

prin desfãæurarea în cadrul Æcolii Oræova 

a unei activitãåi educativ-informative cu 

elevii-viitori agenåi ai Poliåiei de Frontierã 

privind pericolul social al acestui flagel. 

Gheorghe OSVAT 

Sursa: Europol 2006 

Psihologii celor douã instituåii prezente 

la activitate vor analiza reacåiile æi vor 

formula propuneri cãtre organizatorii 

acestor activitãåi pentru a fi cât mai 

atractive. 

Dorin LÃCRARU 

5

24h/24 cu 

În cadrul mai multor acåiuni desfãæurate pe linia 

în luna mai, au fost confiscate zeci de mii de pachete 

4.000 PACHETE DE ÅIGÃRI ARUNCATE DIN JEEP 

PENTRU A SCÃPA DE CONTROL 

Poliåiætii de frontierã au dat o nouã loviturã “amatorilor” 

de afaceri ilegale cu åigãri - 4.000 pachete de åigãri importate, 

descoperite în urma unei acåiuni desfãæurate de poliåiætii 

de frontierã în zona unui magazin duty-free din localitatea 

arãdeanã Turnu. Destinaåia lor finalã: comercializarea 

ilegalã pe piaåa “neagrã” din municipiul Arad. 

Astfel, la începutul lunii mai, efective ale D.P.F. Oradea 

au desfãæurat o acåiune specificã, pe linia prevenirii æi 

combaterii traficului cu åigãri în zona magazinelor dutyfree 

aflate în P.T.F. Turnu. Cu aceastã ocazie, a fost depistat 

Eduard Adrian P., în vârstã de 24 de ani, domiciliat în judeåul 

Arad, aflat la volanul unui autoturism de teren marca Nissan 

Patrol, înmatriculat în acelaæi judeå, care nu-æi putea justifica 

prezenåa în zonã. 

Trecându-se la cercetarea zonei adiacente, la câåiva 

metri depãrtare de autovehiculul respectiv, spre magazinele 

duty-free, au fost depistate 4.000 pachete de åigãri, marca 

“Marble”. 

În urma verificãrilor demarate, arãdeanul a precizat cã 

a cumpãrat întreaga cantitate de åigãri de la unul dintre 

magazinele duty-free din zonã æi le-a transportat personal 

pânã la locul unde au fost descoperite, ulterior. Bãrbatul 

a susåinut cã intenåiona sã introducã marfa în România, în 

scopul revalorificãrii pe „piaåa neagrã” de desfacere din 

zonã. 

Având în vedere cele constatate, poliåiætii de frontierã au 

sesizat reprezentanåii Gãrzii Financiare Arad, care au luat 

mãsura reåinerii åigãrilor în vederea confiscãrii æi efectuãrii 

unui control, ulterior, la respectivul magazin duty-free de 

unde au fost achiziåionate acestea. La finalizarea cercetãrilor 

în acest caz, se vor lua mãsurile legale ce se impun. 

ÆAPTE ANGAJAÅI DINTR-UN DUTY-FREE, 

ARESTAÅI PENTRU CONTRABANDÃ 

Anterior, autoritãåile din Serbia 

reåinuserã în flagrant trei cetãåeni 

sârbi, suspectaåi, de asemenea, de 

contrabandã cu åigãri. Atât cei trei sârbi 

reåinuåi în statul vecin, cât æi cele æapte 

persoane depistate la Caraæ Severin, 

fac parte dintr-un grup organizat 

ale cãrui activitãåi infracåionale erau 

monitorizate încã din toamna anului 

trecut, de autoritãåile ambelor state, 

prin intermediul Centrului SECI. 

6 

Poliåiætii de la Crimã Organizatã 

- Brigada Timiæoara æi IPJ Caraæ- 

Severin, sprijiniåi de lucrãtorii 

Poliåiei de Frontierã, au reåinut, în 

data de 15 mai a.c., æapte persoane 

suspectate de contrabandã cu 

åigãri atât pe piaåa Uniunii Serbia 

Muntenegru, cât æi pe cea din 

sud-vestul României. 

În urma cercetãrilor efectuate, s-a 

stabilit cã cei æapte cetãåeni români 

sunt angajaåi ai unor magazine “Dutyfree”, 

situate în zona Portului Moldova 

Veche, iar åigãrile care fãceau obiectul 

contrabandei erau achiziåionate de la 

aceste magazine, dupã care erau 

introduse ilegal în åarã æi, apoi, 

valorificate. 

La percheziåiile desfãæurate la 

domiciliile celor æapte români au fost 

gãsite æi ridicate: o armã de vânãtoare, 

mai multe telefoane mobile, documente 

contabile æi medii de stocare a datelor 

în format digital, peste 350 cartuæe de 

åigãri, bijuterii din aur æi aproximativ 

33.000 euro. 

Tribunalul Caraæ-Severin a dispus 

arestarea preventivã a celor æapte 

inculpaåi români pentru 29 de zile, 

sub acuzaåia de constituire a unui grup 

infracåional organizat æi contrabandã.

Poliåia de Frontierã 

combaterii traficului ilegal de åigãri, 

destinate comercializãrii pe „piaåa neagrã” 

GREA LOVITURÃ DATÃ TRAFICANÅILOR DE ÅIGÃRI, 

LA GRANIÅA DE VEST A ÅÃRII 

• Dupã ce, cu numai câteva zile 

în urmã, poliåiætii de frontierã 

timiæoreni capturaserã peste 

6.000 de pachete de åigãri, în 

în ziua de 3 mai a.c. a fost datã 

o nouã loviturã traficanåilor de 

åigãri; 

• În urma unei acåiuni, au fost 

reperaåi doi români care se 

pregãteau sã introducã åigãri 

netimbrate pe piaåa neagrã de 

consum; 

• Dupã o urmãrire ca-n filme, cei 

doi au fost prinæi, în maæinile lor 

gãsindu-se, ascunse în rezervor, 

mii de pachete de åigãri; 

• Marfa a fost confiscatã, iar 

cei doi amendaåi conform 

prevederilor legale; 

• De la începutul anului, 

poliåiætii de frontierã din 

cadrul DPF Timiæoara au 

confiscat åigãri de peste 

5 miliarde de lei vechi. 

Pe 2 mai a.c., un echipaj al poliåiei de frontierã din cadrul 

S.P.F. Jimbolia, aflat în serviciu, pe comunicaåia Grabat- 

Jimbolia, a observat douã autoturisme care se îndreptau 

spre localitate. 

AMENDÃ DE UN MILIARD, PENTRU 

UN „AFACERIST” DE OCAZIE 

Poliåiætii de frontierã arãdeni 

au depistat, în cadrul unei acåiuni 

pe linia combaterii traficului ilegal 

de åigãri, desfãæuratã în zona de 

competenåã, un cetãåean român 

care transporta 17.890 pachete de 

åigãri netimbrate, în valoare de 

peste 715 milioane lei vechi, fãrã a 

poseda documente justificative de 

provenienåã. 

Astfel, în seara zilei de 4 iunie a.c., 

poliåiætii de frontierã din cadrul S.P.F. 

Nãdlac au oprit pe comunicaåie, la 

intrarea în localitate, un autoturism 

înmatriculat în judeåul Arad, condus 

de cetãåeanul român Ioan B., în vârstã 

de 23 ani. 

În urma controlului autoturismului, 

oamenii legii au descoperit în 

portbagajul acestuia, în portiere, în 

compartimentul motorului, în locaæul 

La vederea poliåiætilor de frontierã, æoferii celor douã maæini, 

în mod nejustificat, au pãrãsit æoseaua pe care se deplasau, 

virând brusc pe un drum de åarã din apropiere æi continuându-æi 

deplasarea peste câmp. 

Echipajul poliåiei de frontierã a pornit, în trombã, în 

urmãrirea celor douã autoturisme, iar în scurt timp acestea au 

fost ajunse din urmã, blocându-li-se deplasarea la marginea 

unei culturi cu grâu. 

Vehiculele la volanul cãrora se aflau Gheorghe D. (30 ani) æi 

Constantin D. (34 ani), ambii din judeåul Timiæ, erau „blindate” 

cu åigãri netimbrate. Marfa a fost gãsitã în portbagaj, precum æi 

în diferite locaæuri greu accesibile din interiorul autoturismelor 

(în locul rezervorului de benzinã al uneia dintre maæini, 

alimentarea cu carburant realizându-se direct dintr-o canistrã 

de plastic plasatã în compartimentul motor). 

Marfa a fost confiscatã, iar cei doi sancåionaåi contravenåional. 

rezervorului æi în locul banchetei din 

spate, cantitatea de 17.890 pachete 

de åigãri netimbrate marca „Marble”, 

pentru care tânãrul nu poseda acte de 

provenienåã. 

„Afaceristul” a declarat, în timpul 

verificãrilor, cã åigãrile nu-i aparåin, ci 

a fost „delegat”, de cãtre o persoanã 

necunoscutã, sã conducã maæina 

“blindatã” cu åigãri, contra sumei de 

20 euro, deoarece individul respectiv 

se aflã în stare de ebrietate. 

Poliåiætii de frontierã au sesizat 

Serviciul de Investigaåii Fiscale 

Arad, luându-se mãsura confiscãrii 

mãrfii æi aplicându-se o amendã 

contravenåionalã în valoare de un 

miliard de lei vechi. 

Totodatã, colegii noætri desfãæoarã 

activitãåi specifice în vederea 

identificãrii persoanei care a organizat 

transportul åigãrilor. 

7

Doi consumatori de droguri au furat 

patru kg de canabis pentru „joint-uri” 

Poliåiætii de frontierã 

sãtmãreni au depistat doi 

consumatori de droguri care 

au sustras dintr-o topitorie 

de cânepã aproximativ 4 

kilograme de cânepã, folositã 

ca stupefiant pentru consum 

propriu. 

În dupã amiaza zilei de 19 mai a.c., 

poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Carei 

– judeåul Satu Mare au oprit pentru 

legitimare, chiar la intrare în oraæul Carei, 

doi tineri despre care existau informaåii cã 

sunt consumatori de droguri. 

În timpul controlului, lucrãtorii 

noætri au gãsit, asupra lor, o pungã din 

plastic în care se afla substanåã vegetalã 

uscatã, de culoare maro deschis, cu un 

miros înåepãtor. Una dintre persoanele 

respective a recunoscut cã este vorba 

despre cânepã æi cã intenåiona sã o 

foloseascã ca stupefiant, pentru consum 

propriu. 

Cei în cauzã – Cãlin S. (20 de ani) æi 

Andreea O. (22 de ani), ambii domiciliaåi 

în judeåul Cluj – au fost conduæi la 

sediul Sectorului PF Carei, unde le-au 

fost verificate toate bagajele pe care le 

aveau asupra lor. În urma cercetãrilor, 

au mai fost descoperite alte æase pungi 

din plastic, ce conåineau acelaæi tip de 

substanåã vegetalã. 

Cei doi au precizat anchetatorilor cã 

sunt consumatori de droguri de risc æi 

cã, în urma unor discuåii cu o persoanã 

necunoscutã din Cluj, au aflat cã, la o 

topitorie de cânepã de pe raza judeåului 

Satu Mare, pot gãsi inflorescenåe æi 

frunzã de cânepã, folosite la prepararea 

åigãrilor cu canabis. Dupa aflarea 

„pontului”, Cãlin æi Andreea au mers cu 

o maæinã de ocazie, pânã în apropierea 

societãåii respective æi au intrat, prin 

efracåie, în incinta firmei, de unde au 

sustras aproximativ 4 kilograme de 

cânepã uscatã. 

Verificãrile preliminare efectuate cu 

trusa Narcotest au confirmat faptul cã 

este vorba despre canabis. 

Pe numele celor doi au fost întocmite 

actele premergãtoare începerii urmãririi 

penale pentru sãvâræirea infracåiunii de 

furt calificat æi deåinere de droguri de 

risc pentru consum propriu fãrã drept. 

Cãlin S. æi Andreea O. au fost prezentaåi 

procurorilor DIICOT - Serviciului 

teritorial Oradea, în vederea dispunerii 

mãsurilor ce se impun. 

Investigaåiile sunt continuate, sub 

coordonarea procurorilor DIICOT, de 

cãtre poliåiætii de frontierã, împreunã cu 

lucrãtori ai BCCOA Cluj. 

„Legionarul” din Kazakhstan, oprit la graniåã 

În noaptea de 13/14 mai a.c., pe 

ecranele monitoarelor autospecialei 

cu termoviziune a apãrut o siluetã 

care urma un traseu sinuos. 

Organizând echipa de intervenåie, 

æeful turei de serviciu, sinsp. Adrian 

Dobre, a reuæit ca, dupã o urmãrire 

de peste o orã æi jumãtate, sã-l reåinã 

pe cel în cauzã. 

S-a stabilit, ulterior, cã individul 

era cetãåean din Kazakhstan æi cã 

a ajuns în zona respectivã dupã ce 

trecuse râul Prut înot. Motivul pentru 

care el a apelat la aceastã metodã a 

fost cã intenåiona sã ajungã în Franåa 

pentru a se înrola în Legiunea Strãinã. 

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni i- 

au întocmit actele premergãtoare 

sãvâræirii infracåiunii de intrare 

în åarã prin trecere ilegalã a 

frontierei de stat. 

8

Suspecåi de complicitate la crimã æi 

tâlhãrie, reåinuåi la PTF Boræ 

~ 

prin Punctul de Contact 

În urma schimbului de 

informaåii dintre autoritãåile 

române æi italiene, derulat 

~ 

Oradea, un suspect de 

complicitate într-un caz 

de crimã æi tâlhãrie comise 

în Italia a fost reåinut 

de poliåiætii de frontierã 

bihoreni, la numai câteva 

ore de la sãvâræirea 

faptelor. 

În data de 27 mai a.c., ora 

22.15, la PTF Boræ s-au 

prezentat pentru a intra 

în åarã, cãlãtorind întrun 

microbuz, Ioan A. 

(47 de ani) æi Ion T. (55 

de ani), ambii domiciliaåi 

pe raza judeåului Neamå. 

Acåionând în baza unor 

informaåii primite prin 

intermediul ofiåerului 

italian care îæi desfãæoarã 

activitatea la Punctul de Contact de la 

Oradea, poliåiætii de frontierã bihoreni 

le-au întrerupt cãlãtoria celor doi 

nemåeni pentru verificãri amãnunåite. 

La scurt timp, în acelaæi punct 

de trecere a frontierei, s-a prezentat 

pe sensul de intrare în România, un 

autocar, fãrã pasageri, în care se aflau 

bagajele cãlãtorilor din microbuz. În 

urma controlului amãnunåit efectuat 

asupra unei genåi care aparåinea lui 

Ion T., au fost descoperite aproximativ 

4 kilograme de bijuterii (ceasuri, 

lãnåiæoare, brãåãri, inele, cercei, butoni, 

broæe, agrafe etc.) din metal de culoare 

galbenã æi albã, majoritatea fiind fixate 

pe suporåi æi stative de expunere în 

magazin. 

În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã 

Ioan A. era suspect de complicitate întrun 

caz de crimã æi tâlhãrie sãvâræit în 

localitatea Terracina – Italia, comise la 

data de 26 mai a.c. Victima, în vârstã de 

76 de ani, era proprietara magazinului 

de bijuterii al cãrui nume se regãsea 

pe etichetele stativelor descoperite în 

bagajele românilor. 

De asemenea, în urma schimbului 

de informaåii dintre ofiåerii care-æi 

desfãæoarã activitatea în Punctul de 

Contact Oradea æi autoritãåile austriece, 

s-a mai constatat cã principalul suspect 

al asasinatului comis în Italia – Daniel 

Ovidiu T., fiul lui Ion T. – a fost reåinut 

de poliåia austriacã, cu doar câteva ore 

înainte. 

Ioan A. a fost prezentat procurorilor 

bihoreni, pe numele sãu fiind, ulterior, 

emis mandat de arestare preventivã pe o 

perioadã de 10 zile, pentru complicitate 

la comiterea infracåiunii de omor 

deosebit de grav æi tâlhãrie. 

Cercetãrile sunt continuate împreunã 

cu autoritãåile italiene æi austriece, 

în vederea finalizãrii cazului æi luãrii 

mãsurilor legale. 

9

Globalizarea 

Provocãrile induse de procesul globalizãrii, 

precum æi suprapunerea acestuia cu tendinåele 

spre regionalizare æi fragmentare genereazã 

tensiuni æi factori de risc la nivel mondial, fapt ce 

conduce, inclusiv, la intensificarea fenomenului 

migraåionist contemporan. 

În contextul internaåional actual, România - 

åarã sud-est europeanã, situatã la confluenåa 

drumurilor care leagã estul de vestul continentului 

æi sudul asiatic de nordul æi vestul european - este 

inclusã pe “Ruta Balcanicã” a migraåiei ilegale, 

fapt ce afecteazã toate domeniile vitale ale 

societãåii. 

Aceastã poziåionare geograficã, precum æi 

perspectiva imediatã de aderare la Uniunea 

Europeanã, constituie unul din motivele de 

bazã pentru care România se va transforma, în 

viitorul apropiat, din åarã de tranzit în åarã de 

destinaåie pentru migranåii economici din Estul 

continentului æi Sudul asiatic. 

Profilul internaåional al 

migraåiei ilegale 

Provocãrile induse de procesul globalizãrii, precum 

æi suprapunerea acestuia cu tendinåele spre regionalizare 

æi fragmentare genereazã tensiuni æi factori de risc la 

nivel mondial, fapt ce conduce, inclusiv, la intensificarea 

fenomenului migraåionist contemporan. 

Manifestarea fenomenului migraåiei ilegale la 

frontierele României 

În prezent, România are æase zone în care se manifestã 

fenomenul migraåiei ilegale, la fiecare frontierã cu statele 

vecine æi la Marea Neagrã, având, în afara principiilor generale, 

anumite particularitãåi, determinate de specificul fiecãrei zone, 

metodele folosite, destinaåia æi scopul cãlãtoriei. 

Cele mai active sunt: 

Zona de vest – frontiera cu R. Ungarã 

Majoritatea celor care intenåioneazã sã treacã ilegal 

frontiera din România spre R. Ungarã sunt cetãåeni moldoveni, 

intraåi legal pe la graniåa de est, dar æi cetãåeni români care 

intenåioneazã sã iasã ilegal în încercarea de a ajunge, în 

aceeaæi manierã, în statele U.E. (este vorba despre persoanele 

care au restricåionat dreptul la liberã circulaåie, ca urmare a 

returnãrii lor din strãinãtate). 

În comparaåie cu anii anteriori, fenomenul migraåiei ilegale 

a scãzut considerabil, în special în privinåa cetãåenilor afroasiatici 

care încercau sã treacã ilegal frontiera cu R. Ungarã 

æi cu Uniunea Serbia-Muntenegru. 

Zona Aeroportuarã 

Sunt folosite vize Schengen falsificate (prin ætersãturi 

chimice sau mecanice), paæapoarte falsificate prin înlocuirea 

fotografiei ori a anumitor pagini sau se folosesc paæapoartele 

altor persoane. 

Principalele rute de migraåie 

Dacã în anii anteriori, reåelele de migraåie acåionau, în 

special, la frontiera cu R. Moldova æi cu Bulgaria, începând 

din anul 2003, se constatã cã rutele folosite au fost schimbate, 

evitându-se teritoriul României. 

Principalele motivaåii pentru care persoanele implicate 

în cãlãuzirea migranåilor au schimbat rutele sunt 

urmãtoarele : 

• securizarea frontierelor României, cu accent pe 

frontiera de Nord æi Est – ca viitoare frontierã externã a 

Uniunii Europene æi iniåierea unui acord de 

colaborare cu instituåia similarã din Federaåia 

Rusã a determinat persoanele implicate în 

activitatea de cãlãuzire a migranåilor sã nu 

mai considere România o rutã de tranzit 

sigurã în drumul spre Occident; 

• crearea unei frontiere sigure românoungare, 

care nu permite înaintarea 

grupurilor de migranåi spre Occident. 

Acest fapt a fost posibil printr-o 

colaborare intensã desfãæuratã 

între instituåiile de frontierã din 

România æi Ungaria, bazatã pe 

un schimb operativ de date æi 

informaåii æi acåiuni comune 

de depistare a elementelor 

infractoare, precum æi prin 

întreprinderea de mãsuri 

ferme – de ambele pãråi 

– pe linia securizãrii 

frontierei comune. 

10

Documente de cãlãtorie false sau falsificate 

În primul trimestru al anului 2006, poliåiætii de frontierã 

au descoperit 111 paæapoarte false ori falsificate. În ceea ce 

priveæte paæapoartele româneæti falsificate, în primele 3 luni ale 

anului 2006 s-au descoperit 83 astfel de documente. 

Referitor la metoda de falsificare, se constatã o scãdere 

în ceea ce priveæte numãrul de paæapoarte falsificate prin 

înlocuirea fotografiei (de la 52 cazuri din 125 paæapoarte în 

primele 3 luni ale anului 2005, la 23 cazuri din 111 paæapoarte 

în primele 3 luni ale anului 2006) æi o creætere în privinåa 

numãrului substituirilor de persoanã, în special în cazul 

paæapoartelor româneæti model 2001 (de la 54 cazuri din 125 

paæapoarte în primele 3 luni ale anului 2005, la 63 cazuri din 

111 paæapoarte în primele 3 luni ale anului 2006). 

Cu privire la persoanele implicate, cele mai reprezentative (pe 

cetãåenii) sunt: • în trimestrul I 2005 : 90 români, 21 moldoveni, 

7 turci • în trimestrul I 2006: 74 români, 31 moldoveni, 2 

pakistanezi, 1 apatrid, 1 bulgar, 1 somalez æi 1 turc. 

Din punct de vedere al sensului de trafic, în primele 3 luni 

ale anului 2006, comparativ cu aceeaæi perioadã a anului 

2005, se înregistreazã o scãdere semnificativã a numãrului 

de paæapoarte false sau falsificate, de la 44 la 24 pe fluxul de 

intrare æi o creætere, de la 81 la 87, pe fluxul de ieæire. 

Totodatã, în perioada de referinåã, poliåiætii de frontierã 

au descoperit 500 ætampile de trafic (româneæti æi strãine), 

toate contrafãcute, aplicate în documentele de cãlãtorie ale 

cetãåenilor români (pentru a „demonstra” legalitatea æederii în 

strãinãtate). 

migraåia 

În perioada 1 ianuarie 

- 31 martie 2006, la nivelul 

structurilor teritoriale de 

combatere a migraåiei ilegale 

din cadrul Poliåiei de Frontierã, 

au fost depistate: 

- 17 filiere migraåie ilegalã, 

în care au fost implicate 172 

persoane (52 traficanåi æi 120 

migranåi) 

- 24 cãlãuze /transportatori 

(22 cetãåeni români æi 2 

cetãåeni strãini) 

- 279 persoane în tentativã 

de trecere ilegalã a frontierei 

(142 cetãåeni români æi 137 

cetãåeni strãini); 

În primele 3 luni ale anului 

2006, s-au conturat urmãtoarele 

tendinåe în ceea ce priveæte 

Migraåia ilegalã 

migraåia ilegalã la frontierele 

României: 

- unii cetãåeni moldoveni, 

care intrã legal în åarã, încearcã 

ulterior sã iasã ilegal din 

România la frontiera de vest, 

peste frontiera verde, sau prin 

puncte de frontierã, utilizând 

documente / vize false / falsificate, 

sau ascunæi în diverse 

mijloace de transport. 

- anumiåi cetãåeni chinezi, 

dupã intrarea legalã în 

România prin P.T.F. "Henri 

Coandã" în baza unor vize 

de scurtã æedere eliberate în 

scop de afaceri, încearcã sã 

treacã ilegal frontierã românobulgarã, 

ruta fiind România- 

Bulgaria-Macedonia-Grecia. 

Traficul de persoane 

În perioada 1 ianuarie - 31 martie a.c., la nivelul 

structurilor teritoriale de combatere a traficului de persoane 

din cadrul Poliåiei de Frontierã au fost înregistrate 27 

cazuri de trafic de persoane, în care au fost identificaåi 61 

traficanåi æi 205 victime, dupã cum urmeazã: • 18 cazuri 

de exploatare sexualã (nouã cazuri în Spania, cinci în Italia, 

douã în Turcia, unul în Franåa æi un caz de trafic intern) • 

æapte cazuri de exploatare prin muncã (trei în Spania, trei 

în Grecia, unul în Turcia) • douã cazuri de exploatare prin 

ceræetorie în Italia æi Spania. 

Modalitatea de exploatare se manifestã prin prestarea de 

cãtre victime a unor activitãåi lucrative în folosul traficanåilor 

sub falsa promisiune de obåinere a unor câætiguri bãneæti. 

Ca principalã åarã de destinaåie pentru traficul de 

persoane este Spania, principala modalitate de trafic fiind 

exploatarea prin muncã, dar s-au înregistrat æi cazuri de 

exploatare sexualã. Italia se aflã pe locul secund ca åarã de 

destinaåie folositã de traficanåi. 

Cazuri izolate au fost înregistrate în Grecia, Elveåia, 

Cipru, Turcia, Macedonia æi Olanda. 

11

Poliåia de Proximitate în cadrul PFR 

În toamna anului 2005 

Direcåia pentru Dezvoltare 

æi Cooperare (DEZA) din 

Elveåia a rãspuns pozitiv 

cererii venite din partea 

Poliåiei de Frontierã Române 

pentru a sprijini introducerea 

conceptului de Poliåiei de 

Proximitate æi în 

cadrul acestei structuri. Un 

proiect similar se deruleazã 

æi în cadrul 

Poliåiei Naåionale. 

În lunile noiembrie /decembrie 2005 

doi reprezentanåi ai guvernului elveåian, 

Peter Schorer æi Christian Weidkuhn 

au efectuat o vizitã preliminarã în åara 

noastrã, în scopul clarificãrii unor aspecte. 

În acest sens s-au vizitat diferite puncte 

de trecere a frontierei æi s-au stabilit 

conåinuturile æi aspectele sprijinului din 

partea guvernului elveåian. 

Planul prezentat în luna decembrie 

2005 æi aprobat de conducerea IGPF 

prevedea: realizarea unor cursuri de 

management æi de analizã tranzacåionalã 

pentru managementul superior (cursuri 

de informare) æi pentru managementul 

de mijloc æi inferior (cursuri pentru 

formatori); efectuarea unui sondaj în 

rândurile cãlãtorilor în diferite puncte 

de trecere a frontierei, pentru a evalua 

imaginea pe care o are instituåia în 

exterior); colaborarea cu IGPF pentru a 

îmbunãtãåi planificarea æi programele de 

instruire în ceea ce priveæte introducerea 

conceptului de Poliåie de Proximitate 

(PdP). 

Obiectivul principal îl constituie 

îmbunãtãåirea imaginii Poliåiei de 

Frontierã în percepåia cetãåenilor prin 

abordarea unei atitudini deschise æi 

amabile faåã de populaåie æi cãlãtori. 

Deoarece Poliåia de Frontierã 

are alte atribuåii decât Poliåia 

Naåionalã, nu se vor transpune în 

practicã în aceeaæi mãsurã toate 

elementele ce åin de Poliåia de 

Proximitate. Nucleul conceptului 

îl reprezintã contactul cu populaåia 

æi cãlãtorii cât æi modul de 

relaåionare interinstituåional. De 

aceea s-a pus accentul pe cursul 

de analizã tranzacåionalã. Acest 

curs furnizeazã elemente de bazã 

în ceea ce priveæte comunicarea 

æi comportamentul interuman. 

În Elveåia cursul este predat de 

mai bine de 15 ani nu numai 

poliåiætilor din Poliåia Naåionalã 

ci æi poliåiætilor de frontierã, 

celor ce lucreazã în spitale æi 

în tribunale. Participanåilor li se 

cere sã se confrunte cu propria lor 

persoanã æi sã se cunoascã æi din 

alt punct de vedere. În acest fel 

dobândesc noi indicii preåioase 

cum sã evite stãrile conflictuale 

æi cum sã acåioneze în cazul unui 

conflict de aæa naturã încât totul sã iasã 

bine. 

Conducãtorul cursului de Analizã 

tranzacåionalã a fost Christian Weidkuhn, 

psiholog care lucreazã pentru poliåia din 

Elveåia. 

• În perioada 20–25 martie a.c. 

au avut loc douã cursuri, a câte 5 

zile, la Bucureæti, la care au participat 

31 de persoane. Acestora li s-au 

prezentat noåiunile de bazã ale analizei 

tranzacåionale, primind totodatã de la 

Peter Schorer æi informaåii din domeniul 

managementului. 

• În perioada 27-31 martie a.c. a 

avut loc la Timiæoara cursul AT 2 pentru 

managementul de mijloc. Sarcina 

celor 16 participanåi la curs este de a 

åine cursuri de analizã tranzacåionalã 

pentru colegii lor din managementul 

de mijloc. 

• În perioada 17-21 aprilie a.c. æi 

2- 5 mai a.c. au avut loc douã cursuri 

în Bãile Felix la care au participat 27 

de persoane care au primit certificate de 

formator, prin care li se atestã dreptul de 

a åine cursuri de AT1 pentru poliåiætii de 

frontierã. IGPF va planifica desfãæurarea 

cursurilor pe plan naåional, va multiplica 

æi pune la dispoziåie materialul de curs 

æi va numi un coordonator pentru aceste 

cursuri. Obiectivul care trebuie atins este 

ca toåi angajaåii Poliåiei de Frontierã sã 

poatã absolvi în urmãtorii trei ani acest 

curs de analizã tranzacåionalã, care 

dureazã trei zile. 

Christian WEIDKUHN, 

psiholog pentru poliåie 

SDC Consultant 

12

Combaterea migraåiei ilegale - obiectiv prioritar 

~ 

Conferinåa Internaåionalã 

a Poliåiilor de Frontierã - 

Sesiunea Grupului de lucru 

privind combaterea migraåiei 

ilegale 

Conducerea 

Inspectoratului General 

al Poliåiei de Frontierã a 

organizat la Bucureæti, 

în perioada 18-19 

mai a.c., Sesiunea Grupului de lucru 

privind migraåia ilegalã pe anul 2006, 

activitate desfãæuratã în cadrul lucrãrilor 

Conferinåei Internaåionale a Poliåiilor 

de Frontierã, la care 

România este parte. 

Acåiunea promovatã de Inspectoratul 

General al Poliåiei de Frontierã are drept 

scop principal dezvoltarea cooperãrii 

între România æi statele membre, 

considerate „åinte” în ceea ce priveæte 

combaterea migraåiei ilegale. 

La dezbateri au participat 60 de 

experåi din cadrul structurilor de 

combatere a migraåiei ilegale din 

zece state, precum æi reprezentanåi ai 

organizaåiilor naåionale æi internaåionale 

implicate în prevenirea æi contracararea 

fenomenului. 

Dezbaterile au fost prezidate de 

inspectorul general al Poliåiei de Frontierã 

Române, chestorul principal Nelu Pop, 

care a subliniat importanåa cooperãrii 

internaåionale în vederea combaterii 

acestui fenomen. Inspectorul general 

al PFR a accentuat, în timpul sesiunii, 

faptul cã migraåia ilegalã afecteazã 

toate domeniile vitale ale societãåii, 

inclusiv siguranåa statului æi a propriilor 

cetãåeni. Æeful PFR a precizat cã pentru 

Principalele subiecte abordate 

au cuprins aspecte privind 

factorii de risc, formele de 

manifestare a fenomenului æi 

tendinåele sale, ocazie cu care 

au fost prezentate metodele æi 

mijloacele folosite de migranåi, 

precum æi mãsurile întreprinse 

pentru combaterea lor. 

~ 

contracararea procesului migraåionist este 

nevoie de promovarea unor schimburi de 

experienåã æi practici pozitive în ceea ce 

priveæte pregãtirea poliåiætilor de frontierã 

din statele participante, optimizarea 

cooperãrii poliåieneæti internaåionale 

prin eficientizarea schimbului direct 

de informaåii, organizarea unor 

grupuri de lucru æi acåiuni comune 

pentru combaterea migraåiei ilegale, 

armonizarea procedurilor de lucru, a 

cãilor de comunicaåii între agenåiile 

de aplicare a legii cu atribuåii în acest 

domeniu. 

Prin aceastã reuniune, s-a urmãrit 

definirea principalilor indicatori cu 

privire la procesul migraåionist, pentru a 

se realiza, astfel, o viziune de ansamblu 

care sã permitã eficientizarea combaterii 

în comun a acestui fenomen. 

Pe parcursul sesiunii grupului 

de lucru au avut loc prezentãri 

ale structurilor implicate, privind 

dezvoltãrile recente în cadrul sistemelor 

de combatere a migraåiei ilegale, pentru 

stimularea æi eficientizarea cooperãrii 

interinstituåionale. 

În ultima zi a conferinåei, concluziile 

Sesiunii de lucru au fost trasate în 

prezenåa ministrului administraåiei 

æi internelor Vasile Blaga, care æi-a 

arãtat, încã o datã, susåinerea faåã de 

desfãæurarea acestor activitãåi, menite 

sã demonstreze implicarea Poliåiei de 

Frontierã Române în menåinerea unei 

legãturi directe cu reprezentanåi ai 

instituåiilor similare din åarã æi strãinãtate, 

în vederea realizãrii unui schimb operativ 

de date æi informaåii æi a unui schimb de 

experienåã bilateral. 

13

POARTA ROMÂNIEI CÃTRE CELE MAI 

ÎNDEPÃRTATE COLÅURI ALE LUMII 

Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” Bucureæti este situat la 16,5 km nord de Bucureæti, pe DN1 

– drumul naåional care leagã capitala României de una dintre cele mai pitoreæti zone turistice ale åãrii, 

Valea Prahovei. Cãi de acces modernizate, servicii prompte de transport (linii expres RATB, taxi, companii 

rent-a-car), fac din Aeroportul Internaåional „Henri Coandã” o destinaåie uæor de atins. În ce priveæte 

parcarea, acesta dispune de 500 locuri la Terminalul Plecãri Internaåionale, 900 locuri Terminalul Sosiri, 

în noua parcare supraetajatã. Faza a doua din Programul de Dezvoltare æi Modernizare al AIOB, a adus 

aeroportului începând din anul 2002, facilitãåi la standarde internaåionale: lifturi, sisteme automate de 

acces æi facilitãåi pentru persoanele cu mobilitate redusã. 

Scurt istoric 

Între anii 1940-1944, pe 

actualul teren al Aeroportului 

Internaåional Bucureæti-Otopeni a 

funcåionat o bazã militarã a celui 

de-al III-lea Reich, apoi, pânã în 

1965, infrastructura existentã 

(o pistã de 1200 m æi clãdirile 

anexe) a fost utilizatã de aviaåia 

militarã românã. 

În 1965, creæterea traficului 

aerian, asigurat pânã atunci 

în exclusivitate de Aeroportul 

Bãneasa, a impus construirea unui nou 

aeroport, fiind ales amplasamentul bazei 

aeriene Otopeni. 

În 1969, pentru îmbarcarea pasagerilor 

s-a utilizat temporar Aerogara de Mãrfuri, 

iar pe 2 august a avut loc inaugurarea 

Salonului Oficial al aeroportului, cu 

ocazia vizitei preæedintelui american 

Richard Nixon. La 13 aprilie 1970 s-a 

inaugurat aerogara pentru pasageri, cu o 

capacitate de prelucrare de 1,2 milioane 

pasageri pe an. În 1986, aeroportul a 

început o nouã etapã de dezvoltare, ale 

cãrei obiective au vizat construirea celei 

de-a doua piste æi a sistemului de cãi de 

14

æi fito-sanitare), rent-a-car, restaurante, 

magazine de toate profilele, asigurãri 

medicale, farmacii, presã, schimb 

valutar, rezervãri hoteliere, internet, 

capelã etc. Pasagerii beneficiazã de 

servicii de handling (manipulare de 

bagaje) la cele ghiæeele check-in dotate 

cu echipamente moderne de procesare 

rapidã a documentelor de cãlãtorie æi a 

bagajelor. Prin punctele de informare, 

monitoarele video, panourile de afiæaj 

electronic, alãturi de informaåiile 

telefonice æi anunåurile audio, cãlãtorul 

gãseæte rãspuns la orice întrebare cu 

privire la zbor. 

rulare aferente, capacitatea operaåionalã 

a aeroportului crescând la 35-40 de 

miæcãri aeronave pe orã. Din 1993 

aeroportul a devenit membru regulat al 

ACI (Airport Council International), iar 

în decembrie 1997 terminalul „Plecãri 

Internaåionale”, cu o capacitate de 

prelucrare de 1200 pasageri pe orã de 

vârf, obiectiv al primei faze de dezvoltare, 

æi-a deschis poråile, surprinzând prin 

farmecul sãu arhitectonic deosebit æi 

prin funcåionalitate; sala de îmbarcare 

este prevãzutã cu 5 burdufuri pentru 

accesul pasagerilor direct la sau de la 

aeronavã. 

În mai 1999 a avut loc semnarea 

actului constitutiv al Bucharest 

Internaåional Cargo Center, centrul 

cargo menit sã rãspundã noilor solicitãri 

din domeniul transportului aerian de 

mãrfuri, iar în august 2001 a avut loc 

inaugurarea acestuia. Astãzi oferã o 

capacitate de prelucrare de cca. 30.000 

tone pe an (cu posibilitãåi de extindere 

la 40.000). Terminalul dispune de 

depozite uscate, depozite 

speciale, echipamente 

pentru prelucrare coletãrie, 

echipamente speciale 

de manipulare mãrfuri, 

depozite frigorifice pentru 

mãrfuri perisabile cu o 

capacitate de 80 mc, 12 

docuri de acces ajustabile, 

funcåionabile simultan, 

ateliere de întreåinere. 

În noiembrie 2000 a fost 

inaugurat fluxul de pasageri 

„Sosiri Internaåionale”, 

iar un an mai târziu 

Parcarea Publicã aferentã 

Terminalului Sosiri (3 

niveluri cu 900 locuri 

de parcare). În 2002 s- 

au finalizat lucrãrile de 

reamenajare æi reorganizare 

a terminalului vechi 

de pasageri, etaj 1 æi 2, 

cuprinzând zone destinate 

prelucrãrii fluxului de 

pasageri sosiri internaåionale 

æi zonele destinate birourilor agenåilor 

economici æi instituåiilor statului care îæi 

desfãæoarã activitatea în aeroport. 

Pe aeroport opereazã unele dintre 

cele mai prestigioase companii aeriene, 

deservind prin curse regulate æi 

charter peste 50 de destinaåii directe 

din întreaga lume, iar capacitatea 

de procesare este de peste 2500 

pasageri pe orã de vârf. Aeroportul 

oferã pasagerilor servicii de înalt 

profesionalism cum ar fi: parcare 

publicã, servicii de informare, 

ticketing, transport pasageri de 

la æi la aeronavã cu autobuze 

sau burdufuri, transfer pasageri 

între Terminalele Sosiri æi Plecãri, 

control de securitate, control de 

frontierã æi vamal, cãrucioare 

bagaje, recuperare bagaje pierdute, 

servicii comerciale, servicii 

speciale (de protocol, saloane „mama 

æi copilul”, facilitãåi pasageri cu nevoi 

speciale, asistenåã medicalã de urgenåã, 

servicii sanitare de frontierã, veterinare 

Punctul Poliåiei 

de Frontierã 

Acesta este situat în cadrul 

aeroportului æi funcåioneazã din 1974. 

Discutând cu comisarul Ene Cristian, 

adjunctul æefului de punct (comandantul, 

comisarul-æef Dumitru Haralabie se afla în 

concediu de odihnã), am putut afla cã în 

perimetrul aeroportului alãturi de Poliåia 

de Frontierã îæi desfãæoarã activitatea alte 

instituåii, cu care se colaboreazã: Biroul 

În decurs de 24 ore se înregistreazã 

aproximativ 120 de curse - avioane 

cu aproximativ 10.000 

de cãlãtori. 

15

vamal, Poliåia transporturi, Brigada 

antiteroristã, Departamentul securitãåii 

aeroportuare (departament din cadrul 

aeroportului), Security Tarom (aparåine 

Companiei Tarom), Biroul sanitarveterinar, 

reprezentanåii de companii 

transportatoare, Compania Romprest 

(asigurã securitatea în afara clãdirilor 

æi în clãdiri pentru zona publicã). 

În cadrul punctului PF îæi desfãæoarã 

activitatea 239 de lucrãtori, din care 39 

de ofiåeri, 199 de agenåi æi un salariat 

civil. Serviciul se desfãæoarã în ture de 

serviciu - 12 cu 24/ 12 cu 48 ore, æefii 

de compartimente, cei care lucreazã la 

secretariat æi administrativ, æi o parte din 

oficiul de calcul lucrând la program de 

8 ore. Un program deosebit îl au cei 

care lucreazã în zona de Supraveghere 

æi Control - Zona Cargo, ture de 12 cu 

36 ore (10 poliåiæti de frontierã). 

O turã de serviciu are aproximativ 

45 de lucrãtori - un ofiåer æef de turã, un 

ofiåer æef de flux æi un alt ofiåer care îi 

ajutã æi îi suplineæte la nevoie. Activitatea 

de control al documentelor (în filtre) este 

asiguratã de 17-18 agenåi, iar pentru 

controlul vamal este desemnat un agent 

pe fiecare flux (intrare/ieæire) care face 

echipã cu lucrãtorii vamali. Unul sau 

doi agenåi îæi desfãæoarã activitatea pe 

pistã, unde asistã la îmbarcarea sau 

debarcarea cãlãtorilor, câte un agent 

la posturile de acces intrare-ieæire în 

punct, un agent în „finger” (tranzit) 

care supravegheazã zona de tranzit, 

câte un agent la supraveghere ieæire æi 

supraveghere intrare în filtre (orienteazã 

oameni æi îi supravegheazã). 

Urmeazã, tot în cadrul turei de 

serviciu cei de la supraveghere æi 

control Zona Cargo, cei de la oficiul 

de calcul, dispeceratul, un conductor 

câine, câte doi lucrãtori la evidenåã 

operativã (numai ziua), compartimentul 

de cercetãri penale cu câte un ofiåer 

æi un agent pe fiecare turã, un ofiåer 

criminalist, compartimentele CIT æi CMI 

cu câte un ofiåer, æi alåi doi agenåi care 

16 

se ocupã de returnaåi. 

Problemele cu care se confruntã 

poliåiætii de frontierã, din punct de 

vedere al muncii specifice, în materie 

de contravenåii, se referã, în principal, 

la activitatea transportatorilor aerieni 

care aduc în România persoane fãrã 

documente, cu documente false sau 

falsificate (substituiri de persoane), fãrã 

vize etc. æi în general la încãlcãri ale 

ordinii publice. 

Infracåiunile constatate de poliåiætii 

de frontierã din acest punct au ca 

obiect treceri frauduloase, falsuri, 

nerespectarea, regimului armelor æi 

muniåiilor, infracåiuni cu privire la 

instrumentele de platã electronice 

(cititoare de carduri, dispozitive în 

legãturã cu crima organizatã), trafic de 

droguri æi substanåe interzise, infracåiuni 

referitoare la patrimoniul naåional 

(monede), nerespectarea regimului 

juridic al metalelor preåioase, traficul de 

persoane sau migranåi. 

Unul din cele mai importante cazuri 

a fost rezolvat în cooperare cu cei de 

la Proiectul Trident æi cu poliåiætii de la 

Combaterea Crimei Organizate, când s-a 

fãcut o livrare supravegheatã de cititoare 

de carduri æi alte dispozitive la Braæov. 

Un alt caz este cel în care cetãåeni 

români din estul åãrii æi din Republica 

Moldova au plecat cu o firmã de turism 

în Egipt, iar de acolo voiau sã treacã în 

Israel (spunând cã vor sã se ducã sã se 

roage la Zidul Plângerii), sã presteze 

muncã la negru. S-a luat legãtura cu 

organele abilitate din åãrile respective æi 

aceætia au fost reåinuåi la frontiera dintre 

Egipt æi Israel. Alt caz a fost cu patru 

cetãåeni din Republica Dominicanã, care 

au falsificat cãråi de rezidenåã în Spania 

æi æi-au procurat vize de la Madrid pentru 

a intra în România. Au fost depistaåi la 

frontierã, cazul fiind rezolvat æi cu 

ajutorul ofiåerilor de legãturã spanioli. 

Traficul prin punctul de frontierã 

a ajuns, în anul 2005, la peste trei 

milioane de cãlãtori, în decurs de 24 

de ore înregistrându-se aproximativ 

120 curse de avioane, cu aproximativ 

10.000 de cãlãtori. Situaåia operativã 

este cea similarã unei direcåii teritoriale a 

Poliåiei de Frontierã, PPF „Henri Coandã” 

ocupând locul doi, dupã DPF Oradea, 

în materie de constatãri de fapte ilegale. 

În cursul anului 2005 au fost înregistrate 

584 de contravenåii æi 1749 de dosare 

penale. De asemenea, au existat 16.000 

de returnaåi. 

Personalul care deserveæte punctul 

este suficient în prezent, având în 

vedere cei 27 de noi agenåi din 

încadrare externã. Referitor la aceætia, 

adjunctul æefului de punct ne-a spus cã 

se descurcã „biniæor”. Dotarea nu este 

prea strãlucitã (cititoarele au cam început 

sã dea rateuri iar calculatoarele sunt 

cam depãæite) dar, se pare, cã pe viitor 

problemele acestea se vor reglementa. 

Pânã în luna decembrie se vor schimba, 

în cadrul realizãrii SISF, calculatoarele, 

se va crea o reåea æi un sistem informatic 

propriu, în prezent fiind folosite cele ale 

administraåiei aeroportuare. 

La început de mileniu Aeroportul 

Internaåional „Henri Coandã” Bucureæti 

oferã lumii o nouã imagine, devenind 

astfel unul dintre cele mai moderne 

aeroporturi din Europa de Est, care 

beneficiazã de o infrastructurã 

aeroportuarã aliniatã la standardele 

internaåionale. 

Ætefan ANDREESCU 

Alexandru BARBU

Rolul æefului de turã în organizarea 

dispozitivului Sectorului P.F. 

În actuala etapã a 

funcåionãrii Poliåiei de 

Frontierã Române, a sarcinilor 

care stau în faåa acesteia, 

æeful de turã, ca om de 

concepåie, are un rol deosebit 

în organizarea misiunilor 

specifice pe timp de 12 ore, 

cât planificã personalul din 

subordine în vederea obåinerii 

de rezultate optime. 

În vederea organizãrii dispozitivului 

operativ, æeful de turã va avea în vedere 

urmãtoarele probleme: 

1) concepåia æefului de sector privind 

îndeplinirea misiunii de supraveghere æi 

controlul trecerii frontierei de stat; 

2) informaåiile primite de la 

eæaloanele superioare cât æi cele culese 

de personalul SPF; 

3) activitãåile care se desfãæoarã în 

zona de competenåã, în special cele 

ocazionale sau temporare; 

4) situaåia traficului în punctele de 

trecere; 

5) valoarea foråelor æi mijloacelor 

avute la dispoziåie; 

6) anotimpul æi starea vremii, 

comunicaåiile æi posibilitãåile de folosire 

a acestora; 

7) caracteristicile zonei de 

competenåã; 

8) situaåia operativã anterioarã, 

direcåiile æi locurile unde s-au produs cel 

mai frecvent evenimente de frontierã; 

9) gradul de implicare a populaåiei 

locale în sprijinirea activitãåii poliåiei de 

frontierã; 

10) relaåiile de cooperare cu organele 

de frontierã ale statului vecin; 

11) gradul de pregãtire profesionalã 

a fiecãrui cadru din tura de serviciu pe 

care o conduce; 

12) implicarea celorlalte structuri cu 

atribuåii la frontierã. 

În funcåie de aceæti factori, care pot 

sã aibã o importanåã diferitã în activitatea 

æefului de turã, acesta va executa 

urmãtoarele activitãåi: 

1) Îæi va însuæi concepåia æefului de 

sector privind realizarea dispozitivului 

operativ în urmãtoarele 12 ore de 

serviciu. Acest lucru se poate realiza 

atât prin consultarea directã cu acesta 

cât æi în urma dispoziåiilor transmise sau 

a rezoluåiilor de pe diferite documente; 

2) va studia ordinele æi dispoziåiile 

transmise de eæaloanele superioare; 

3) va lua legãtura cu organele de 

cooperare din zonã pentru efectuarea 

unui schimb oportun de date æi 

informaåii; 

4) se va documenta cu privire 

la situaåia traficului existent æi cu 

perspectivele acestuia în urmãtoarele 

12 ore inclusiv, prin luarea legãturii 

cu organele de frontierã ale statului 

vecin, atât prin întâlniri directe cât æi 

prin intermediul dispeceratului de la 

IJPF (DPF); 

5) se va consulta cu æefii de grupã 

din punctele de frontierã æi de 

la frontiera verde cu privire 

la necesarul de efectiv pentru 

fiecare loc în parte; 

6) va stabili efectivele æi 

mijloacele necesare executãrii 

misiunilor specifice în funcåie 

de prioritãåi; 

7) va avea în vedere 

planificarea personalului în 

funcåie de competenåa avutã de 

acesta începând cu locurile de 

serviciu cele mai solicitante din 

acest punct de vedere; 

8) va åine cont de starea 

vremii, astfel încât sã nu se 

încalce alte prevederi legale, 

instrucåiuni privind timpul de 

staåionare, în vederea prevenirii 

unor îmbolnãviri sau accidente 

de muncã; 

9) se va planifica efectiv 

fiecare post/ patrulã încât sã 

se execute, în special, misiuni 

combinate, realizându-se un dispozitiv 

mobil, evitând æablonismele atât la 

itinerarele de deplasare, orele de 

staåionare pe fiecare loc de serviciu cât 

æi mijloacele folosite; 

10) o atenåie deosebitã se va 

acorda planificãrii autospecialelor 

cu termoviziune, locului, orelor de 

supraveghere æi asigurãrii mascãrii 

activitãåii; 

11) se vor întocmi împreunã cu æefii 

de grupã dispoziåiunile de misiune; 

12) organizarea controlului posturilor 

æi patrulelor cât æi instruirea acestora pe 

timpul executãrii misiunii; 

13) va stabili unele variante de acåiune 

în cazul descoperirii unor persoane 

suspecte în zona de competenåã; 

14) va numi eventualele echipe de 

intervenåie, atât din efectivul propriu cât 

æi din alte ture de serviciu, cu aprobarea 

æefului SPF; 

15) va hotãrî mijloace de rezervã 

pentru intervenåie în diferite situaåii. 

Dupã stabilirea dispozitivului 

operativ, întocmirea documentelor de 

planificare, pregãtirea pentru plecare 

în misiune æi darea misiunii æeful de 

turã îæi va concentra efortul activitãåii 

în locurile cu o situaåie operativã mai 

activã, dar va avea în vedere sã aibã o 

legãturã permanentã cu toate elementele 

de dispozitiv, atât direct, cât æi prin æefii 

de grupã sau dispecerat. 

Considerãm cã este necesar ca, 

minimum o datã pe lunã, æeful de sector 

sã aibã o întâlnire de lucru cu toåi æefii 

de turã æi alåi factori de rãspundere de 

la sector în care sã se analizeze modul 

în care aceastã activitate importantã de 

organizare a dispozitivelor operative 

este realizatã, învãåãmintele rezultate, 

cât æi eventualele îmbunãtãåiri care se 

pot aduce. 

Totodatã, propunem ca studiile de 

caz, învãåãmintele rezultate în urma 

rezolvãrii unor evenimente sã fie trimise 

æi la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor 

Poliåiei de Frontierã „AVRAM IANCU” 

Oradea pentru studiu æi pregãtirea 

personalului. 

Gheorghe MOLDOVAN, 

Æcoala de Pregãtire a Agenåilor 

Poliåiei de Frontierã 

„Avram Iancu” Oradea 

17

Documentar 

ELEMENTE DE SECURIZARE ALE PAÆAPORTULUI 

PRIMA COPERTÃ EXTERIOARÃ ÆI FILA INFORMATIZATÃ 

ALE E-PAÆAPORTULUI AMERICAN (PAÆAPORTUL 

DIPLOMATIC ÆI OFICIAL) 

E-PASSPORT 

LOGO 

LA PAGINA NR.3, CARE ESTE 

DESTINATÃ SEMNÃTURII TITULARULUI, 

SE EVIDENÅIAZÃ, ÎN MICROTEXT, 

ÎNSCRISUL „SIGNATURE OF BEARER”; 

FOLIA DE PROTECÅIE A FILEI 

INFORMATIZATE 

PAGINA 28 - ultima paginã interioarã a 

e-paæaportului oficial 

• Din punct de vedere al culorii de imprimare, 

înscrisurile de pe ultima paginã trebuie sã aibã 

aceeaæi culoare ca æi coperta e-paæaportului (epaæaport 

oficial-viæiniu). 

PAGINA 52 - Ultima paginã interioarã a 

e-paæaportului diplomatic 

• Din punct de vedere al culorii de imprimare, 

înscrisurile de pe ultima paginã trebuie sã aibã 

aceeaæi culoare ca æi coperta e-paæaportului (epaæaport 

diplomatic-negru). 

# 

18

OFICIAL ÆI DIPLOMATIC AMERICAN (E-PASSPORT) 

Paginã din e- 

paæaportul oficial 

Paginã din 

e-paæaportul diplomatic 

Înscrisul „USA” 

reprezentat într-o 

imagine latentã 

Desenele reprezentând 

luna æi naveta „VOYAGER” 

sunt tipãrite intaglio 

Numãrul 

e-paæaportului 

Înscrisurile 

de fond 

sunt tipãrite 

odatã cu 

personalizarea 

e-paæaportului 

Înscris ce trebuie sã aibã 

aceeaæi culoare ca æi coperta 

paæaportului, respectiv: • negru 

– paæaportul electronic diplomatic; 

• viæiniu – paæaportul electronic 

oficial; • albastru – paæaportul 

electronic simplu 

Microtext 

Înscrisul „USA” 

este realizat 

cu cernealã 

metalizatã (OVI) 

ÎNSCRISUL „USA” 

ESTE REALIZAT 

CU CERNEALÃ 

METALIZATÃ (OVI) 

PRIMA COPERTÃ 

INTERIOARÃ 

DESEN STILIZAT 

TIPÃRIT 

INTAGLIO 

DESEN DE FOND 

TIPÃRIT OFFSET 

Pagini realizate 

cu sprijinul Serviciului 

Criminalistic al IGPF 

19

Crima organizatã æi traficul 

cu autoturisme de lux 

Traficul cu autoturisme de lux 

furate s-a dovedit a fi o activitate 

în „vogã“ pentru lumea interlopã 

transnaåionalã, fiind extrem de bine 

organizat la nivelul multor state 

europene. Drept urmare, poliåiætii 

de frontierã se confruntã cu aceste 

reåele internaåionale de traficanåi, 

organizate minuåios pentru ca obåinerea 

profiturilor æi întreaga activitate ilegalã 

sã nu fie periclitatã prin depistarea 

vreunuia dintre membrii reåelei. 

Ingeniozitatea traficanåilor, modurile 

de operare, precum æi tehnicile 

folosite la falsificarea documentelor 

sau a seriilor poansonate s-au 

perfecåionat, acest flagel fiind în strânsã 

legãturã cu criminalitatea organizatã 

transfrontalierã. 

Autoturismele de lux cele mai cãutate 

pe piaåã sunt mãrcile „Mercedes”, 

„BMW”, „Audi” æi „VW”. În topul 

persoanelor implicate în acest fenomen 

infracåional se menåin cetãåenii italieni, 

moldoveni, ucraineni, sârbi, bulgari æi 

români. 

Tot mai multe reåele internaåionale de 

traficanåi de maæini de lux cu ramificaåii 

în Italia, Germania æi Ungaria aduc 

ilegal maæini furate din Occident pentru 

a fi vândute pe piaåa auto româneascã 

æi ruseascã. 

Traficul cu autovehicule furate a 

luat o amploare deosebitã æi vizeazã, 

în special, furtul autoturismelor de lux 

din åãrile Uniunii Europene æi SUA, 

apoi valorificarea acestora pe diferite 

filiere, în åãrile Europei de Est æi în 

Orientul Apropiat. România deåine o 

poziåie-cheie în ecuaåia traficului 

internaåional cu autoturisme furate, 

atât ca åarã de tranzit, cât æi ca piaåã 

de desfacere a autoturismelor care fac 

obiectul traficului ilegal. Mai mult, s- 

a observat ca fenomenul a înregistrat 

mutaåii, în ceea ce priveæte implicarea 

mai activã a cetãåenilor de origine 

arabã, turcã æi ucraineanã, în preluarea 

autoturismelor traficate pe filiera italianã 

æi comercializarea acestora pe pieåele 

Orientului Apropiat. 

Din cazuistica înregistratã, din 

Rapoartele Interpol precum æi din 

informaåiile primite de la instituåiile cu 

care Poliåia de Frontierã coopereazã 

în contracararea acestei activitãåi 

infracåionale, au fost identificate mai 

multe filiere ce acåioneazã la nivelul 

åãrii noastre. Astfel, filiera italianã 

acåioneazã pe urmãtoarele rute: Italia 

(Spania, Portugalia) - Austria - Ungaria 

- România; Italia - Slovenia - Croaåia - 

Iugoslavia - România; Italia - Slovenia - 

Croaåia - Iugoslavia - Bulgaria - România; 

Germania - Italia - Grecia - Macedonia 

- Iugoslavia - România sau Macedonia 

- Bulgaria – România; filiera germanã 

activeazã pe ruta Germania – Austria 

– Ungaria – România; filiera esticã, pe 

traseul România – Republica Moldova 

– Ucraina – Rusia, în timp ce filiera 

transatlanticã îæi desfãæoarã activitatea 

infracåionalã pe ruta Canada – SUA 

– åãrile din fosta URSS. Cea mai activã 

filierã rãmâne în acest moment cea 

italianã, care acåioneazã pe ruta Italia 

– Austria – Ungaria – România, precum 

æi pe ruta Italia – Grecia – Macedonia 

– Slovenia – Bulgaria – România. 

Reåelele sunt organizate pe douã tipuri 

- specializate în furtul autoturismelor 

de lux æi specializate în sustragerea 

autoturismelor de categorie mijlocie. 

Acestea, la rândul lor, se organizeazã în 

entitãåi mai mici (specializate pe diverse 

activitãåi), care sunt divizate în subgrupuri 

cu un scop foarte clar: în cazul arestãrii 

unuia dintre membrii bandei sã nu 

existe posibilitatea descoperirii æi a altor 

persoane implicate æi, ulterior, a întregii 

reåele. 

Primii paæi ai activitãåii infracåionale 

sunt fãcuåi de cãtre membrii grupei 

de recunoaætere, care au ca scop 

identificarea maæinilor corespunzãtoare 

cererii, locul de parcare æi perioadele 

de staåionare etc, precum æi firmele ce 

închiriazã astfel de autoturisme. Ulterior, 

informaåiile culese sunt transmise grupei 

tehnice, care are ca obiect de activitate 

confecåionarea documentelor false (acte 

de proprietate, taloane de înmatriculare 

etc.), a altor chei æi plãcuåelor de 

înmatriculare etc, intrând în rol grupa de 

transport, ce are ca principale atribuåii 

„toaletarea” maæinii (îi schimbã culoarea, 

aplicã numerele de înmatriculare, 

poansoneazã seria falsã a caroseriei), 

scoaterea maæinilor furate peste graniåã 

æi predarea acestora la destinaåia finalã 

grupei de valorificare – comercializare. 

Ultima grupã este cea de siguranåã (de 

acoperire) æi este utilizatã cu precãdere 

de infractorii italieni sau bulgari, având 

ca sarcinã supravegherea æi derularea 

în toate fazele a faptelor infracåionale. 

Cu ajutorul acestei grupe, în situaåia 

în care unul din membrii oricãreia 

dintre grupãrile enumerate anterior 

este depistat sau interceptat de cãtre 

autoritãåile cu competenåã, imediat este 

anunåatã organizaåia criminalã cu privire 

la „cãderea verigii” respective. 

Modurile de operare utilizate de 

traficanåi au cunoscut o diversificare 

deosebitã în ultimii ani. Astfel, a apãrut 

frauda la asigurãri – furtul maæinii este 

„aranjat” de comun acord cu proprietarul 

care, dupã „consumarea furtului” 

(contra unui comision de 20 – 30% din 

valoarea acestuia æi predarea cheilor, a 

actelor de proprietate, a unei procure 

de folosinåã a maæinii unui membru 

al reåelei), reclamã dispariåia æi apoi 

întocmeæte formalitãåile pentru încasarea 

asigurãrii. Furtul la comandã – grupa de 

valorificare „recruteazã” potenåialul 

20

client cu o ofertã generoasã, sub preåul 

pieåei æi ulterior obåinerii acceptului, 

„comandã” grupãrii care se ocupã cu 

furtul autoturismului cu marca æi anul 

de fabricaåie dorite. Deturnarea (frauda 

la firmele de asigurãri) – grupa de 

falsificare a documentelor racoleazã, de 

regulã, o persoanã de condiåie modestã, 

care contra unei sume modice acceptã 

sã deschidã pe numele sãu un cont 

bancar iar în baza acestuia æi a unui 

paæaport fals închiriazã de la firme de 

profil autoturismul cerut la comandã. 

Reabilitarea radierii – una dintre cele 

mai noi metode folosite – constã în 

cumpãrarea de la proprietarul unui 

autovehicul avariat a documentelor 

mijlocului de transport, care sunt folosite 

apoi pentru a introduce în circulaåie o 

altã maæinã cu aceeaæi marcã æi tip, 

modificând în prealabil elementele de 

identificare ale acesteia. 

O altã modalitate des utilizatã 

este modificarea unei cifre din cele 

17 caractere care formeazã seria 

caroseriei; cifrele respective se æterg prin 

poansonare æi, cu actele false pregãtite 

deja înainte de intrarea în åarã, se pot 

înscrie foarte uæor în circulaåie. 

Modalitãåile în care elementele 

infractoare acåioneazã au creat 

convingerea cã existã anumite zone 

ale unui autovehicul care sunt supuse 

intervenåiei pentru a se putea crea o 

nouã identitate. Faptul cã un autovehicul 

a fost furat poate fi recunoscut æi ca 

urmare a studierii transformãrilor 

fizice ale aspectului exterior æi interior 

provocate prin acåiunea directã cu 

diferite obiecte tari. 

Se acåioneazã cu precãdere în 

zona volanului, la contactul general, 

se scot firele æi se leagã pe direct, 

se deterioreazã carcasa, sistemul de 

siguranåã al volanului. De asemenea, 

cheia de contact poate fi uæor înlocuitã, 

însã nu va fi niciodatã ca cea originalã, 

prezentând un profil denaturat. 

Identificarea unei chei contrafãcute 

este relativ uæor de realizat, întrucât cele 

originale sunt purtãtoare ale semnului 

mãrcii producãtorului sau tipului de 

maæinã, care nu pot fi reproduse. 

Portierele pot fi uæor deschise cu 

ajutorul diferitelor lamele metalice, 

însã vor rãmâne urme ale deteriorãrii 

periei de la geam. 

La æasiu se vor putea observa 

modificãri la seria caroseriei, totale 

sau paråiale. La unele maæini, de o 

parte æi de alta a caroseriei este ætanåatã 

sigla producãtorului (de exemplu 

„Mercedes”), care scapã de regulã 

infractorilor. Sunt observate urme de 

chituiri sau cositoriri lângã noua serie 

poansonatã iar acolo unde seria este 

prinsã în nituri se vor remarca urme de 

deteriorare. 

Mãdãlina Florentina CORA, 

IJPF Arad, PTF Nãdlac 

Reacåii la articolul 

,,Avertismentul - o sancåiune 

contravenåionalã controversatã?’’ 

publicat în nr. 4/2006 

Apreciez iniåiativa revistei Frontiera 

æi colegului Vasile Morar de a publica 

opinii asupra soluåionãrii problematicii 

mai puåin lãmurite de unele actele 

normative în scopul îmbunãtãåirii muncii 

profesionale æi comunicãrii interne a 

poliåiætilor de frontierã. 

Art. 38 din O.G.nr.2/2001, cu 

modificãrile æi completãrile ulterioare, 

prevede cã: ,,avertismentul se adreseazã 

oral atunci când contravenientul este 

prezent la constatarea contravenåiei 

æi sancåiunea este aplicatã de 

agentul constatator’’. 

În cele mai multe 

cazuri, contravenientul 

este descoperit în 

flagrant, ocazie cu 

care agentul constatator 

analizeazã împrejurãrile 

sãvâræirii contravenåiei, 

modul æi mijloacele 

de sãvâræire, scopul 

urmãrit, urmarea produsã, 

circumstanåele personale 

ale contravenientului æi 

gradul de pericol social al 

faptei æi aplicã, dupã caz, 

amendã contravenåionalã 

sau avertismentul verbal. 

Organele competente 

trebuie sã înteleagã cã 

orice sancåiune juridicã, inclusiv cea 

contravenåionalã, nu reprezintã un scop în 

sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor 

sociale, de formare a unui spirit de 

responsabilitate, iar pentru aceasta nu 

este nevoie ca în toate cazurile sã se 

aplice sancåiunea amenzii. Sancåiunile 

juridice nu constituie mijloace de 

rãzbunare ale societãåii, ci de prevenire 

a sãvâræirii faptelor ilicite, de educare a 

persoanelor vinovate. 

Spre exemplu: Forma scrisã a 

avertismentului este necesarã în cazul 

unei tamponãri uæoare a unui autovehicul, 

document fãrã de care nu se pot efectua 

reparaåiile sau nu poate fi folositã 

asigurarea obligatorie ori Casco. De 

asemenea, sunt situaåii când forma scrisã 

a avertismentului sau a avertismentului 

publicat este cerutã expres de legi, 

precum: Legea nr. 33/1991, O.G. nr.24/ 

1993 etc. 

În concluzie, agentul constatator, 

atunci când constatã sãvâræirea unei 

contravenåii, completeazã un procesverbal 

de constatare æi aplicã amendã 

contravenåionalã doar în cazul în care are 

competenåã de aplicare conferitã de actul 

normativ respectiv. În caz contrar, agentul 

constatator va trimite procesul-verbal 

organului competent pentru aplicarea 

sancåiunii prin rezoluåie scrisã. 

Dacã în urma analizei împrejurãrilor 

de sãvâræire a contravenåiei considerã cã 

este suficient aplicarea avertismentului 

verbal, îl va aplica, sens în care nu va 

mai întocmi proces-verbal. 

Altfel spus, dacã în actul 

normativ nu se fac menåiuni 

despre avertisment (verbal, 

scris, publicat etc.) se va 

aplica regula generalã din 

O.G. nr.2/2001, adicã se 

va adresa avertismentul 

verbal, doar în situaåia 

când contravenientul este 

prezent la constatarea 

contravenåiei æi sancåiunea 

este aplicatã de 

agentul constatator 

respectiv. În cazul când 

nu sunt îndeplinite 

aceste douã condiåii 

se va completa un 

proces-verbal ce va 

fi trimis organului 

competent pentru 

aplicarea sancåiunii prin rezoluåie 

scrisã. Dacã organul respectiv stabileæte 

drept sancåiune ,,avertisment’’, procesulverbal 

se va comunica contravenientului æi 

va fi socotit avertisment executat în formã 

scrisã. Fac menåiunea cã în majoritatea 

cazurilor contravenienåii sunt descoperiåi 

chiar în momentul sãvâræirii faptelor de 

cãtre agenåii noætri constatatori, problema 

privind avertismentul scris fiind legatã 

de competenåa de aplicare a sancåiunii, 

care revine unui alt organ. Puåine la 

numãr sunt situaåiile când agentul de 

poliåie de frontierã are competenåã de 

aplicare a sancåiunii, iar contravenientul 

nu este prezent, caz în care varianta 

avertismentului scris poate fi dispusã æi 

de cãtre organele poliåiei de frontierã. 

Neproductiv este faptul cã 

unele structuri operative ale P.F.R. 

menåin „obiceiul” de a îmbunãtãåi 

artificial indicatorii de performanåã cu 

avertismente consemnate în proceseverbale 

de contravenåie, epuizând astfel 

inutil formularele tipizate din carnetele de 

procese-verbale. 

Dorel TUDOSE, 

æef Birou C.I.T./ D.P.F. Iaæi 

21

CARTEA VERDE A AUTOTURISMULUI 

Sistemul „Carte Verde” (vezi æi 

www.cobx.org, www.gruene-karte.de, 

www.gdv.de, www.cobx.org/public/ 

country_links.htm), creat la 1 ianuarie 

1953 sub egida Comisiei Economice 

pentru Europa a Naåiunilor Unite, este 

administrat de Consiliul Birourilor, 

organism internaåional înfiinåat la Londra 

în 1949. 

Membrii Sistemului Carte Verde sunt 

cele 44 de Birouri Naåionale înfiinåate 

æi recunoscute în vederea îndeplinirii 

prevederilor Recomandãrii nr. 5 

adoptatã în 25 ianuarie 1949, înlocuitã 

de Anexa 2 a Rezoluåiei Unificate cu 

privire la facilitatea transportului rutier 

adoptatã de Grupul de Lucru pentru 

transportul rutier al Comitetului pentru 

transport intern al Comisiei Economice 

pentru Europa a Naåiunilor Unite. 

Rolul fundamental al Consiliului 

Birourilor este de a lua toate mãsurile 

necesare pentru a asigura îndeplinirea 

în totalitate a Recomandãrii nr. 5 

æi a recomandãrilor sau rezoluåiilor 

modificate ulterior, de a se asigura cã 

membrii respectã în totalitate convenåia 

„Regulamentul General” Al Sistemului 

„Carte Verde”. 

De la înfiinåarea Sistemului Carte 

Verde, relaåiile dintre Birourile Naåionale 

s-au desfãæurat în baza Convenåiei Tip 

Inter-birouri. Acest document a fost 

22 

Documentul de asigurare 

internaåionalã auto tip 

„carte verde” 

modificat prin hotãrârea Adunãrii 

Generale a Consiliului Birourilor din 

30 mai 2002 la Rethymno (Creta), 

numindu-se Regulamentul General al 

Sistemului Carte Verde. Regulamentul 

General este o convenåie bilateralã 

semnatã între Birourile Naåionale æi 

publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii 

Europene în 31.07.2003. 

Documentul de asigurare 

internaåionalã auto tip „carte verde” Este 

echivalentul certificatului de asigurare 

auto valabil pentru fiecare åarã pe care 

mijlocul de transport o parcurge. Orice 

omisiune sau neregulã în completarea 

documentului de asigurare internaåionalã 

auto tip „carte verde” pot fi un indiciu 

cã autoturismul respectiv este furat sau 

radiat din circulaåie în Germania. 

Din experienåã, un numãr însemnat 

de „cãråi verzi” germane false, 

prezintã omisiuni la rubrica 4 (seria 

poliåei de asigurare) sau nereguli în 

completarea rubricilor 5 (numãr de 

înmatriculare - serie de caroserie) æi 

6 (categoria æi marca autovehiculului). 

Controlul documentului de asigurare 

internaåionalã auto tip „carte verde” 

implicã stabilirea concordanåei dintre 

denumirea firmei æi codul societãåii 

asigurãtoare, existenåa seriei poliåei de 

asigurare (la rubrica 4), completarea 

corectã, fãrã omisiuni sau nereguli a 

rubricilor 3 (perioada de valabilitate), 5 

(numãrul de înmatriculare al mijlocului 

de transport æi (sau) serie de caroserie, 6 

(categoria æi marca autovehiculului). 

Constantin CRISTEA 

Costicã CÎRJAN 

Tabel cu codul de identificare 

æi numele societãåilor de asigurare 

din Germania 

5342 

5487 

Aachener und Munchener 

Versicherung Aktiengesellschaft 

ACE Insurance S.A. 

– N.V., Brussel Direktion fur 

Deutschland 

5581 ADLER VERSICHERUNG A - G 

5595 

AIG EUROPE S.A., Paris 

Direktion fur Deutschland 

7066 AIG EUROPE (Netherlands) N.V. 

5551 

5312 

AIOI Insurance Company of 

Europe Limited Niederlassung 

fur Deutschland 

Allianz Versicherungs - 

Aktiengesellschaft 

5405 

5455 

Alte Leipziger Versicherung 

Aktiengesellschalt 

ARAG Allgemeine 

Versicherungs - AG 

7366 ARISA Assurances S.A. 

5397 

5052 

5316 

5317 

5633 

5310 

5325 

5324 

5098 

5338 

5339 

5340 

5552 

5529 

5343 

5311 

5037 

5549 

5084 

5347 

ASSTEL Sachsversicherung 


AXA „die Alternative” 

Versicherung AG 

Badischer Gemeinde – 

Versicherungs - Verband 

Barmenia Allgemeine 

Versicherungs - AG 

Basler Securitas 

Versicherung - AG 

BAYERISCHE BEAMTEN 

VERSICHERUNG 

AKTIENGESELLSCHAFT 

Bayerische Versicherungsbank 


Bayerischer 

Versicherungsverband Versiche 

rungsaktiengesellschaft 

BRUDERHILFE 

Sachversicherung Aktien 

gesellschaft im Raum der 

kirchen 

Concordia Versicherungs 

– Gessellschaft auf 

Gegenseitigkeit 

Condor Allgemeine 

Versicherungs - 


Continentale Sachversicherung 

Aktiengesellschaft Gegr.1960 

COSMOS Versicherung 


D.A.S. Deutscher Automobil 

Schutz Versicherungs A.G. 

DA Deutsche 

Allgemeine Versicherung 


DBV Deutsche 

Beamten – Versicherung 


DBV – Winterhur 

Versicherungs AG 

Debeka Allgemeine 


Deutsche internet versicherung 

aktiengesellschaft 

DEUTSCHER HEROLD 

Allgemeine Versicherung 

Aktiengesellschaft

5513 

5344 

DEVK Allgemeine 

Versicherungs - 


DEVK Deutsche Eisenbahn 

Versicherung Sach –u. HUK 

– Versicherungs – verein 

a.G., Betriebliche Sozial 

– einrichtung der Deutschen 

Bahn AG 

5055 Direct Line Versicherung AG 

7641 Euro Insurances Limited 

5508 EUROPA Sachversicherung AG 

5470 

5359 

5364 

Fahrlehrerversicherung verein 

auf Gegenseitigkeit 

Feuersozietat Berlin 

Brandenburg 

Frankfurter Versicherungs - 


5505 Garanta Versicherungs - AG 

5365 

8609 

7253 

GEGENSEITIGKEIT 

Versicherung Oldenburg 

Gemeinnutzige. Haftpflicht – 

Versicherungsanstalt Darmstadt 

GENERALI Assicurazioni 

Generali S.p.a. 

7032 GENERALI BELGIUM S.A. 

7067 Generali France Assurances 

5368 

5531 

7580 

5469 

Gerling Honzem 

Allgemeine Versicherungs 

– Aktiengesellschaft 

Gothaer Allgemeine 


Great Lkes Reinsurance (UK) 

pic 

GVV Kommunalversicherung 

VVAGF 

5585 GVV - Privatversicherung AG 

5044 

8612 

5420 

5501 

Haftpflichtgemeinschaft 

Deutscher Nahverkehrs – und 

Versorgungsunternehven 

Allgemeine VVaG 

Haftpflichversicherungsanstalt 

Braunschweig 

Hamburg – Mannheimer 

Sachversicherungs - 


HanseMerkur Allgemeine 


5096 HDI IndustrieVersicherungs AG 

5085 HDI Privat Versicherung AG 

5384 

5521 

5375 

Helvetia Schweizerische Versi 

cherungsgesellschaft Direktion 

fur Deutschland 

HUK – COBURG Allgemeine 


HUK – COBURG Haftpflicht 

– Unterstutzungs – Kasse 

Kraftfahrender Beamter 

Deutschlands a.G. in Coburg 

5086 HUK 24 Aktiengesellschaft 

7587 Ineas Insurance Company NV 

5401 

5570 

Itzehoer Versicherung 

Brandgilde von 1691 

Versicherungsverein auf 

Gegenseitigkeit 

Karlsruher Beamten – 


5509 Karlsruher Versicherung AG 

5562 

5058 

5080 

5362 

0505 

KarstadtQuelle Versicherung 


KRAVAG – ALLGEMEINE 

Versicherungs – 


KRAVAG – LOGISTIC 

Versicherungs – 


Landesschadenhilfe 


Lippische Landes - Brandversic 

herungsanstalt 

7007 Lloyd s of London 

5592 

5402 

7502 

5061 

5412 

Lloyd s Versicherer London 

Niederlassung f. Deutschland 

LVM Landwirtschaftlicher 

Versicherungsverein Munster 

a.G. 

MACIF societe d Assurance 

Mutuelle 

Mannheimer Versicherung 


Mecklenburgische 

Versicherungs Gesellschaft a.G. 

5078 MLP Versicherung AG 

5414 

5390 

5426 

5686 

0522 

0501 

0506 

MUNCHENER VEREIN 

Allgemeine Versicherungs - AG 

Nova Allgemeine Versicherung 

AG 

NURNBERGER Allgemeine 

Versicherungs-AG 

NURNBERGER Beamten 

Allgemeine Versicherungs - AG 

Offentliche Feuerversicherung 

Sachsen - Anhalt 

Offentliche Sachversicherung 

Braunschweig 

Oldenburgische 

Landesbrandkasse 

5791 ONTOS Versicherungs-AG 

5519 

5787 

5432 

7455 

5446 

5095 

5438 

Optima Versicherungs- 


OVAG – Ostdeutsche 

Versicherungs- 


Patria Versicherung 


Probus Insurance Company 

Europe Ltd 

Provinzial Nord BrandKasse 


Provinzial Rheinland 

Versicherung AG Die 

Versicherung der Sparkassen 

R+ V Allgemeine Versicherung 

AG 

5798 RheinLand Versicherungs AG 

5051 S direkt Versicherungs AG 

5773 

5690 

5448 

5451 

5781 

5036 

5385 

5776 

5456 

5458 

5459 

5462 

5463 

7754 

Asaarland Feuerversicherung 

AG 

Schwarzmeer UND 

OSTSEE Versicherungs 

– Aktiengesellschaft SOVAG 

SCHWEIZER – NATIONAL 

Versicherungs 

– Aktiengesellschaft in 

Deutschland 

SIGNAL Unfallversicherung 

a.G. 

Sparkassen-Versicherung 

Sachsen Allgemeine 


SV Sparkassen – Versicherung 

Gebaudeveresicherung Baden 

– Wurttemberg AG 

SV Sparkassen – Versicherung 

Offentliche versicherungsanstalt 

Hessen – Nassau – Thuringen 

Telcon Allgemeine 


Thuringia Generali 

Versicherungs 


TRANSATLANTISCHE 

Allgemeine Versicherung AG 

Uelzener Allgemeine 

Versicherungs – Gesellschoft 

a.G. 

United Services Automobile 

Association Direktion fur 

Deutschland 

UniVersa Allgemeine 


UPS International Insurance 

Limited 

7259 USAA LIMITED 

7258 VAV Versicherung AG 

5441 

5042 

5400 

5598 

Vereinte Spezial v 


Versicherungskammer Bayern 

Veresicherungsanstalt des 

offentlichen Rechts 

VGH Landschaftliche 

Brandkasse Hannover 

VHV Autoversicherungs - 


5472 VICTORIA Versicherung AG 

5473 

5484 

5093 

5525 

5479 

Vollksfursorge Deutsche 

Sachversich AG 

WOLKSWOHL-BUND 

Sachversicherung 

Aktiengessellschaft 

Westfalische Provinzial 

Versicherung 

Aktiengessellschaft 

WGV – Schwabische 

Allgemeine Versicherung AG 

Wurttembergische Gemeinde 

– Versicherung a.G. 

23

Noutãåi în materia incriminãrii 

infracåiunilor la regimul vamal 

24 

Comisar-æef Tache Bocãnialã 

DPF Iaæi 

În perspectiva iminentei aderãri a 

åãrii noastre la Uniunea Europeanã æi în 

conformitate cu tendinåa tot mai evidentã 

de aliniere a cadrului legislativ intern la 

acquis-ul comunitar, Legea nr. 86/2006 

privind Codul vamal al României, care 

urmeazã sã intre în vigoare la 19.06.2006, 

a încercat sã corecteze o serie de 

imperfecåiuni ale Legii nr. 141/1997. 

Astfel, deæi noile reglementãri în 

domeniu pãstreazã aceleaæi infracåiuni 

prevãzute æi de Codul vamal încã 

în vigoare, respectiv contrabanda, 

contrabanda calificatã, folosirea de acte 

nereale æi folosirea de acte falsificate, 

putem constata cã primele trei au suferit 

completãri de naturã sã asigure un plus de 

eficienåã mãsurilor de combatere a unui 

fenomen aflat în plinã expansiune. 

Noul Cod vamal stipuleazã la art. 

270 cã „introducerea în sau scoaterea 

din åarã, prin orice mijloace, a bunurilor 

sau mãrfurilor, prin alte locuri decât 

cele stabilite pentru control vamal, 

constituie infracåiunea de contrabandã æi 

se pedepseæte cu închisoare de la 2 la 7 

ani æi interzicerea unor drepturi”. 

Se poate observa cã faåã de conåinutul 

art. 175 din Codul vamal în vigoare, care 

încrimineazã contrabanda, legiuitorul a 

înlocuit expresia ,,trecerea peste frontierã” 

din vechiul text cu „introducerea în sau 

scoaterea din åarã prin orice mijloace”. 

Apreciem cã s-a avut în vedere 

caracterul complex al elementului material 

al infracåiunii de contrabandã, care reuneæte 

un act de introducere sau scoatere din 

åarã a bunurilor sau mãrfurilor æi un act de 

sustragere de la aplicarea regimului vamal 

faåã de bunurile sau mãrfurile în cauzã. 

Se deschide (timid – n.r.) astfel 

posibilitatea sancåionãrii penale a faptelor 

de sustragere de la vãmuire a unor mãrfuri 

sau bunuri care practic trec frontiera prin 

locurile destinate acestui scop dar care 

urmau a fi supuse controlului vamal la 

un punct vamal de interior (cum sunt 

de exemplu porturile de la Dunãrea 

interioarã). 

Aceste fapte erau considerate 

contravenåii potrivit art. 386 lit. a din 

Hotãrârea Guvernului nr. 1114/2001 

pentru aprobarea Regulamentului de 

aplicare a Codului vamal al României. 

Din pãcate, constatãm cã nici noua 

reglementare nu a gãsit de cuviinåã sã 

introducã în sfera ilicitului penal fapta 

tipicã de contrabandã constând în 

sustragerea de la vãmuire sau încercarea de 

sustragere de la vãmuire a oricãror bunuri 

supuse regimului vamal ori care urmeazã 

a fi supuse unui regim vamal. 

Astfel de fapte se comit frecvent atât 

prin nedeclararea mãrfurilor sau bunurilor 

în cauzã, dar mai ales prin ascunderea sau 

disimularea lor în bagajele personale ori 

în locuri special amenajate în compunerea 

mijloacelor de transport auto, feroviare sau 

navale, cu ocazia efectuãrii operaåiunilor 

de vãmuire la intrarea în sau la ieæirea 

din åarã. 

Ne exprimãm pãrerea cã tratarea 

în continuare a acestor fapte ca æi 

contravenåii, mai ales atunci când au în 

vedere cantitãåi mari de mãrfuri sau bunuri, 

ori cu valori substanåiale, nu este deloc de 

naturã a duce la descurajarea ilegalitãåilor 

transfrontaliere. 

Datoritã creæterii tot mai substanåiale a 

traficului persoanelor prin toate punctele 

de trecere a frontierei, mai ales dupã 

înlãturarea obligativitãåii vizelor pentru 

åãrile din Comunitatea Europeanã, fapt 

ce determinã un control tot mai redus, 

în principal pentru a nu se provoca 

blocaje, pe acest fond al neincriminãrii ca 

infracåiuni a acestor fapte, se încurajeazã 

cei care sãvâræesc astfel de încãlcãri ale 

legii, care aduc profituri substanåiale, 

tocmai prin creæterea posibilitãåilor de a 

se înmulåi numãrul acestora æi de a nu 

fi descoperiåi, datoritã gravitãåii reduse a 

sancåiunii pe care o riscã. 

Pe de altã parte, alinierea åãrii noastre 

la standardele europene de securizare a 

frontierelor, încadrarea Poliåiei de Frontierã 

Române cu personal suficient æi calificat, 

precum æi dotarea acesteia cu tehnicã 

foarte performantã pentru supravegherea 

frontierei, determinã vizibil o descurajare 

a celor care ar putea încerca sã comitã 

infracåiunea de contrabandã în forma 

prevãzutã de art. 175 din Legea nr. 141/ 

1997, respectiv de art. 270 din Legea nr. 

86/2006. 

De altfel, dacã facem o paralelã între 

reglementãrile penale din Codul vamal 

vizând, sigur, regimul juridic al bunurilor 

æi mãrfurilor la momentul trecerii frontierei, 

materializate în incriminarea contrabandei 

æi cele din Ordonanåa de urgenåã a 

Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera 

de stat a României vizând regimul juridic 

al persoanelor la trecerea frontierei, æi care 

în art. nr. 70 încrimineazã ca infracåiune 

intrarea sau ieæirea din åarã prin trecerea 

ilegalã a frontierei de stat, fãrã a face 

distincåie dacã aceasta se sãvâræeæte prin 

punctele de trecere a frontierei ori prin alte 

locuri, constatãm cã avem de-a face cel 

puåin cu o inconsecvenåã legislativã. 

Astfel, legiuitorul a considerat necesarã 

sancåionarea penalã a oricãrei forme de 

trecere ilegalã a frontierei de stat, fãrã a 

face distincåie dacã aceasta se comite prin 

punctele legal destinate trecerii frontierei 

æi unde se verificã îndeplinirea condiåiilor 

prevãzute de lege pentru intrarea sau ieæirea 

în/din åarã a persoanelor, ori se comite 

prin alte locuri decât punctele de trecere a 

frontierei aflate legal în funcåiune. 

Constatãm însã cã nu se aplicã 

acelaæi tratament în referire la bunurile 

sau mãrfurile introduse în sau scoase 

din åarã care fac obiectul infracåiunii de 

contrabandã, astfel cum este aceasta 

încriminatã în cele douã coduri vamale 

sus-menåionate. 

Fapta constituie infracåiune doar dacã 

se comite prin alte locuri decât cele stabilite 

pentru control vamal. Aceastã cerinåã a 

legii exclude, nejustificat æi neproductiv, de 

la tratamentul penal, acåiunea de sustragere 

de la vãmuire a bunurilor sau mãrfurilor 

dacã introducerea în sau scoaterea din åarã 

a acestora se comite prin locurile stabilite 

pentru control vamal, deæi ea este similarã 

cu sustragerea persoanei de la controlul 

îndeplinirii condiåiilor de trecere a frontierei 

– sancåionatã penal chiar dacã se comite 

prin punctul de trecere a frontierei. 

Mai mult, putem constata cã, dacã 

o persoanã intrã sau iese ilegal din åarã 

trecând frontiera prin alte locuri decât cele 

prevãzute pentru control vamal æi având 

asupra sa bunuri sau mãrfuri, comite atât 

infracåiunea de trecere ilegalã a frontierei 

de stat cât æi pe cea de contrabandã. 

Dacã, însã, intrarea sau ieæirea din åarã 

a persoanei în cauzã, cu tot cu mãrfuri 

sau bunuri, are loc printr-un punct de 

trecere a frontierei, prin sustragerea de 

la controlul îndeplinirii condiåiilor legale 

necesare persoanei pentru trecerea 

frontierei, vom avea de a face doar cu

infracåiunea la regimul frontierei de stat, 

fãrã a se mai putea reåine æi infracåiunea 

de contrabandã. 

În ce priveæte infracåiunea de 

contrabandã calificatã prevãzutã de art. 

271 din Legea nr. 86/2006, constând în 

introducerea în sau scoaterea din åarã 

fãrã drept, de arme, muniåii, materiale 

explozive, droguri, precursori, materiale 

nucleare sau alte substanåe radioactive, 

substanåe toxice, deæeuri, reziduri 

ori materiale chimice periculoase, 

apreciem cã, din aceleaæi considerente 

ca cele expuse în cazul infracåiunii 

de contrabandã, legiuitorul a gãsit de 

cuviinåã sã înlocuiascã expresia trecerea 

peste frontierã fãrã autorizaåie din art. 

176 al Legii nr. 141/1997, cu expresia 

introducerea în sau scoaterea din åarã, 

fãrã drept, a bunurilor sau mãrfurilor la 

care face referire norma. 

Înlocuirea sintagmei „fãrã autorizaåie” 

cu cea de „fãrã drept” este, de asemenea, 

de naturã sã asigure o eficacitate sporitã 

a acestei încriminãri întrucât cerinåa 

esenåialã pentru existenåa laturii obiective 

a infracåiunii nu mai vizeazã doar 

absenåa unui înscris oficial prin care 

autoritãåile competente permit trecerea 

peste frontierã a produselor respective 

ci vizeazã efectuarea acestei operaåiuni 

fãrã drept, adicã prin nerespectarea 

dispoziåiilor legale. 

Constatãm totodatã lãrgirea sferei 

mãrfurilor a cãror introducere în sau 

scoatere din åarã este sancåionatã, prin 

adãugarea deæeurilor, reziduurilor ori 

materialelor chimice periculoase. 

Prin aceasta, practic, legiuitorul a 

procedat la înglobarea în noul text a 

prevederilor art. 302 alin.1 C. pen. privind 

infracåiunea de nerespectare a dispoziåiilor 

privind importul de deæeuri æi reziduuri, 

dar cu mãrirea pedepsei prevãzute de la 

2 la 7 ani închisoare, în timp ce noul text 

prevede sancåiunea cu închisoare de la 3 

la 12 ani æi interzicerea unor drepturi, 

dacã legea nu dispune altfel. 

În cazul celei de-a treia infracåiuni 

prevãzutã de Legea nr. 86/2006 la art. 272 

æi intitulatã „folosirea de acte nereale”, care 

constã în :,,Folosirea la autoritatea vamalã 

a documentelor vamale de transport sau 

comerciale care se referã la alte mãrfuri 

sau bunuri ori la alte cantitãåi de mãrfuri 

sau bunuri decât cele prezentate în vamã” 

constatãm cã legiuitorul a completat textul 

similar din Legea 141/1997 prin înserarea 

sintagmei ,,ori la alte cantitãåi de mãrfuri 

sau bunuri”. 

Cea de a patra infracåiune prevãzutã 

de noul Cod vamal la art. 273, respectiv 

„folosirea de acte falsificate”, are un 

conåinut identic cu cel din art. 178 al 

Legii nr. 141/1997. 

În fine, legiuitorul a gãsit de cuviinåã 

ca, la art. 274 din Legea nr. 86/2006 

vizând formele agravate ale infracåiunilor 

incriminate de acest act normativ, sã punã 

capãt discuåiilor din doctrinã privind 

conåinutul noåiunii de bandã, prevãzut de 

teza a II- a, din art. 179 al Legii 141/1997, 

prin înlocuirea sintagmei ,,ori constituite 

în bandã” cu cea de ,,ori de douã sau mai 

multe persoane împreunã”. 

Alãturi de sinistraåii 

din satul Plosca 

Numele satului vine 

neîndoielnic de la acel obiect 

gospodãresc în care åãranii îæi 

luau apã la munca ogorului, 

la drum sau în altã parte. 

Cine æi de ce a dat acest 

nume aæezãrii nu ætiu, poate 

pentru cã oamenii de acolo 

îæi fãureau ei aceste obiecte æi 

le vindeau pentru a-æi asigura 

traiul sau poate pentru alt 

motiv. În aræiåa verii æi istovit 

de muncã, orice åãran îæi 

dorea plosca plinã ochi cu 

apã; circula demult (acum 

a rãmas doar folclor) o urare 

pentru cei ce plecau la drum lung : „sã-åi 

fie drumul fãrã tinã (praf) æi plosca plinã”, 

dovadã a importanåei de care se bucura 

obiectul cu pricina æi conåinutul lui. 

Cât de pline erau æi cât de des reuæeau 

gospodarii sã-æi umple ploætile cu apã 

depindea de ei sau de noroc. Oricum, 

nu norocul a fost cel care anul acesta 

a fãcut ca „PLOSCA” sã se umple de 

apã. Ce urare strâmbã sau blestem a 

fãcut ca sute de oameni sã blesteme 

ei înæiæi apa ce i-a nãpãdit, apã pe 

care tot ei o binecuvântaserã pânã 

mai deunãzi îmbelæugându-le rodul 

muncii? 

Cum vor reuæi ei sã treacã peste 

toate astea; unde vor sta, cum îæi vor 

creæte copiii; cum îæi vor reconstrui 

casele, sunt întrebãri pe care mulåi 

æi le pun dar puåini au æi rãspunsuri, 

inclusiv noi. 

În schimb putem face câte ceva, 

mult sau puåin, depinde de noi. Noi, 

cei de la Æcoala Oræova, am pregãtit 150 

colete cu hranã pentru douã zile æi am 

oferit-o celor nãpãstuiåi de soartã din 

douã sate: Plosca æi Brânduæa. Elevii, 

gest lãudabil, au renunåat la raåia pe 

trei zile de apã mineralã æi au donato 

sinistraåilor. Cu sprijinul primarului 

municipiului Oræova au fost contactate æi 

alte instituåii precum æi agenåi economici 

dornici sã se implice în acåiune. Apelul a 

fost receptat pozitiv, personalul 

primãriei, Poliåiei Comunitare 

æi fabricii de confecåii donând 

îmbrãcãminte æi cazarmament 

iar trei societãåi comerciale 

pâine æi alimente. 

Darurile au fost primite 

cu multã cãldurã de cãtre cei 

cãrora le-au fost destinate, ceea 

ce ne face sã reînnoim apelul æi 

sã repetãm aceastã operaåiune 

pentru cã este nevoie æi sunt 

oameni care au nevoie de noi. 

Iar dacã nu-i ajutãm când este 

nevoie, atunci când? 

În loc de încheiere: Un om 

înstãrit æi înåelept se plângea 

cã îl strâng cizmele æi cã îl dor 

picioarele. Într-o zi vede un om fãrã 

picioare care se târa pe pãmânt De atunci 

nu se mai plânge cã îl strâng cizmele æi 

cã îl dor picioarele. S-a bucurat cã are 

ce sã îl doarã. 

Dorin LÃCRARU 

25

PILULE ISTORICE 

Luna Iunie 

• 4 IUNIE 105 - imperatorul Traian a 

pãrãsit Roma pentru a începe al doilea rãzboi 

de cucerire a Daciei. 

• 4 IUNIE 1920 - la Trianon puterile 

învingãtoare din primul rãzboi mondial au 

semnat tratatul de pace cu Ungaria; prin el s- 

a recunoscut pe plan internaåional unirea cu 

România a Transilvaniei, Banatului, Criæanei 

æi Maramureæului, a Slovaciei æi Ucrainei 

Subcarpatice cu Ceho-Slovacia, a Croaåiei, 

Sloveniei æi pãråii de vest a Banatului cu 

Slovenia; tratatul a intrat în vigoare la 26 

iunie 1921. 

• 5 IUNIE 1947 - La Universitatea 

Harvard din statul Massachusets, generalul 

George C. Marshall, secretar de stat al USA 

a rostit un scurt æi cald discurs prin care 

propunea ajutorarea statelor europene. 

Astfel s-a nãscut PLANUL MARSHALL. 

• 5 IUNIE 1967 - Israel a declanæat 

„rãzboiul de æase zile”. 

• 5 IUNIE 1446 - la Rákos, lângã 

Buda, dieta Ungariei l-a ales guvernator 

al Regatului pe Iancu de Hunedoara; 

alegerea s-a fãcut în condiåiile minoratului 

regelui Ladislau V Postumul. 

• 6 IUNIE 1944 - trupele aliate au 

debarcat în Normadia, Franåa; astfel s-a 

deschis al doilea front în Europa. 

• 9/21 IUNIE 1848 - adunarea 

popularã de la Islaz care anunåã începutul 

revoluåiei din Åara Româneascã. 

• 15 IUNIE 1389 - la Kossovopolje 

s-a dat bãtãlia prin care cneazul sârb 

Lazãr, aliat cu bosniecii æi heråegovinezii 

a fost înfrânt de oætirile comandate de 

sultanul otoman; ca urmare pãråile 

de vest æi sud-vest ale Serbiei au fost 

cotropite de otomani. 

• 15 IUNIE 1989 - Mihail Sergheevici 

Gorbaciov, la Berlin, într-un discurs în care 

s-a referit la zidul Berlinului, a declarat cã 

„nimic nu este veænic”, anunåând apropiata 

lui demantelare. 

• 16 IUNIE 1462 - atacul de noapte al 

trupelor comandate de Vlad Åepeæ împotriva 

taberei sultanului Mehmed II el-Fatîh, 

cuceritorul Constantinopolului, care atacase 

Åara Româneascã. 

• 20 IUNIE 1963 

- semnarea unui acord 

între URSS-USA pentru 

crearea liniei „telefonului 

roæu” între Moscova æi 

Washington; în acest 

fel cei doi preæedinåi, 

prin contacte directe, 

puteau preîntâmpina 

declanæarea unui rãzboi. 

• 24 IUNIE 1948 - restricåiile sovietice 

asupra circulaåiei trupelor aliate – americane, 

britanice, franceze – cãtre Berlinul Occidental 

au devenit extrem de severe; începutul 

blocadei æi crizei Berlinului. 

• 25 IUNIE 1950 - trupele nord-coreene 

au trecut paralela 38, invadând Coreea 

de Sud; astfel s-a declanæat rãzboiul din 

Coreea. 

• 28 IUNIE 1948 - aliaåii occidentali au 

început sã foloseascã podul aerian pentru 

aprovizionarea populaåiei berlineze. 

• 28 IUNIE 1956 - a început rãscoala 

muncitorilor din Poznan (Polonia), 

revendicând salarii mai mari. 

• 29-30 IUNIE 1521 - primul text 

cunoscut redactat în limba românã, scrisoarea 

lui Neacæu din Câmpulung. 

PLANUL MARSHALL 

Materiale realizate de 

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti 

La 5 iunie 1947, în localitatea Cambridge 

(Massachusets), dependentã de cea mai 

frumoasã universitate din SUA, Harvard, la 

invitaåia, preæedintelui acesteia, James A. 

Conant, au sosit mai multe personalitãåi care 

urmau sã primeascã distincåii. Între oaspeåi 

erau semanticianul æi cercetãtorul englezei 

de bazã I. A. Richards, publicistul liberal 

Hodding Carter, preæedintele Universitãåii 

Chicago, Ernest C. Colwell, „generalul 

soldaåilor” Omar N. Bradley, fizicianul 

atomist director al proiectului bombei 

atomice J. Robert Oppenheimer, vestitul poet 

T. S. Eliot, secretarul de stat al SUA, generalul 

George C. Marshall etc. 

Generalul Marshall mai fusese invitat la 

Harvard în anii 1945 æi 1946. Refuzase de 

douã ori consecutiv sã participe la festivitãåi, 

motivând cã este prea ocupat. În anul 1947, în 

noua conjuncturã politicã generatã de situaåia 

din Europa, unde „mareea sovieticã” înainta, 

precum æi de discuåiile cu preæedintele SUA, 

H. S. Truman, a venit la Harvard. A declarat 

cã va åine o scurtã cuvântare. A folosit 

schiåa punctaj formulatã de secretarul de 

stat Charles I. Bohlen æi a rostit un discurs 

devenit celebru, rãmas în istorie sub numele 

de PLANUL MARSHALL. Prin el a arãtat 

analiza fãcutã situaåiei din Europa de la 

Washington, demonstrând cã europenii au 

nevoie de ajutor æi cã SUA trebuie sã li-l 

acorde. Apoi a fãcut o declaraåia des citatã: 

„politica noastrã nu este îndreptatã împotriva 

nici unei åãri sau doctrine, ci împotriva 

foamei, sãrãciei, dispersãrii æi haosului”. 

Între cei care l-au sprijinit au fost secretarul 

de stat Dean Acheson, secretarul de stat al 

departamentului flotei militaromaritime 

James V. Forrestal, 

consilierul Departamentului 

de Stat Charles I. Bohlen, 

asistentul secretarului de stat 

William Clayton etc. 

În anul 1947, în SUA 

fusese înfiinåat Oficiul de 

Planificare Politicã, în 

fruntea cãruia, la data de 5 

mai, a ajuns director George 

F. Kennan. Acesta a susåinut, 

prin raportul sãu, cã pentru 

însãnãtoæirea situaåiei Europei 

trebuie sã fie alcãtuite planuri 

de cãtre europeni, nu de cãtre 

specialiæti de la Washington: 

„programul trebuie desfãæurat 

în Europa æi europenii trebuie 

sã poarte principala responsabilitate pentru 

ei”. De asemenea, raportul preciza cã nu 

trebuie combãtut comunismul ca atare. 

Åãrile comuniste urmau sã fie privite ca apte 

pentru integrare în planul Marshall. Dar, 

pentru aceasta, erau obligate sã-æi schimbe 

atitudinea faåã de situaåia lor economicã. 

Primul european care s-a aplecat atent 

asupra discursului generalului Marshall a 

fost ministrul de externe al Angliei, Ernest 

Bevin. La trei sãptãmâni apoi, el æi omologii 

sãi din URSS æi Franåa s-au întâlnit la Paris 

pentru a discuta o eventualã acåiune. Curând, 

ministrul URSS, V. M. Molotov, a refuzat 

orice colaborare în aceastã direcåie. Imediat 

s-a interzis reprezentanåilor Poloniei æi 

Cehoslovaciei sã participe la aceste întruniri 

din iulie 1947. Popularul ministru de externe 

al Cehoslovaciei, J. Masaryk, a fost gãsit mort 

sub o fereastrã de unde cãzuse, fusese împins 

ori sãrise. 

La 17 decembrie 1947 

preæedintele USA a semnat 

legile ce prevedeau ajutor 

pe termen scurt. Cuplate 

cu veætile despre cele 

întâmplate în Europa de Est 

acestea au permis ca la 31 

martie 1948 sã fie adoptat 

PLANUL MARSHALL, 

numit astfel, atunci, de 

preæedintele Truman. La 2 

aprilie 1948 planul a fost 

pus în practicã. 

El s-a înscris pe fondul 

creãrii, la 17 martie 1948, 

a Uniunii a zece state 

vest-europene, o urmare a 

iniåiativelor lui H. Truman, 

G. Marshall æi G. Kennan, 

care voiau sã gestioneze utilizarea fondurilor 

trimise în Europa. 

Rezultatele au fost spectaculoase. În 

patru-cinci ani Europa Occidentalã, care a 

beneficiat de ajutorul american, s-a refãcut, 

a început sã prospere, a blocat miæcarea 

comunistã æi a început sã-i arate adevãrata 

esenåã. 

26

LA ÎNÃLÅAREA 

UNUI EROU 

De mai bine de douã milenii, 

românul, dreptmãritor creætin, vegheazã 

ca Înãlåarea Domnului, prãznuitã an de 

an, sã fie prilej de Înãlåare a gândurilor æi 

nãzuinåelor sale, de întãrire a convingerii în 

posibilitatea dobândirii fericirii æi mântuirii 

veænice. Biserica noastrã sãrbãtoreæte an 

de an, odatã cu marele praznic al Înãlåãrii 

Domnului æi Pomenirea Eroilor Neamului. 

Astfel, cultul eroilor, zidirea de biserici, 

ridicarea de monumente în satele æi 

comunele româneæti, pe locurile amintind 

de jertfele neamului, întru amintirea æi 

cinstirea eroilor a devenit o componentã 

fundamentalã a sufletului românesc. 

Anul acesta, de 1 iunie, în Câmpia 

Bãrãganului, la Vâlcelele æi Floroaica, ca 

æi anul trecut æi acum doi, trei ... sau patru 

ani, câåiva generali æi colonei în rezervã 

sau retragere – anul acesta generalul 

de divizie Ioan Bãlãei æi contraamiralul 

Anatolie Zemba, cândva grãniceri la 

fruntariile åãrii, împreunã cu cei care 

astãzi duc mai departe tradiåiile acestei 

nobile arme – poliåiætii de frontierã de la 

IJPF æi SPF Cãlãraæi, cu locuitorii acestor 

douã aæezãri æi cu colonelul farmacist (r.) 

Dumitru Rãducanu îæi amintesc de eroii 

satelor româneæti, între care eroul naåional 

grãnicer grenadier Constantin Muæat, cãzuåi 

pentru ca noi astãzi sã trãim liber într-un 

stat democratic. 

Caporalul Muæat, 

unul din miile de români 

cãzuåi pentru idealul 

naåional, este cel despre 

care regele Ferdinand 

scria în „Monitorul 

Oastei”, în 1917: 

„Cu multã bãrbãåie æi 

însufleåit de cele mai 

frumoase sentimente de 

dragoste de åarã, numitul 

soldat a stãruit sã nu fie 

reformat æi sã fie retrimis 

pe front, ca aruncãtor 

de bombe, având mâna 

dreaptã în bunã stare”. 

Cea stângã îi fusese 

retezatã în luptele de la Oituz. 

Într-o vreme în care viaåa ne este 

permanent agresatã de nonvalori, în care 

se propagã nerespectarea tradiåiilor, în 

care se desfiinåeazã creaåiile strãmoæeæti, 

colonelul Dumitru Rãducanu are timp 

sã-æi aminteascã de cei care, cu preåul 

jertfei supreme, æi-au apãrat neamul æi 

glia strãbunã. A fost impresionant sã 

fi de 1 iunie, în Vâlcelele æi Floroaica, 

cu primarul comunei, Vasile Iliuåã, 

organizatorul acestor evenimente an de 

an, cu veteranii de rãzboi, cu profesorii æi 

învãåãtorii, cu preoåii aæezãrilor, cu bãtrânii 

æi tinerii satului æi sã-i asculåi cum vorbesc 

cu respect despre înaintaæi æi cu mândrie 

despre colonelul Dumitru Rãducanu, 

„om de onoare, cu inima reverberând 

la acordurile simfoniei dãruirii æi vitejiei 

neamului românesc”, fiu de åãrani din 

Vâlcelele, cel care a contribuit în cea mai 

mare mãsurã la ridicarea statuii eroului 

grãnicer Constantin Muæat. 

Grigore RADOSLAVESCU 

Ziua eroilor la Æcoala din Constanåa 

Cinstirea memoriei celor care æiau 

dat viaåa pentru România, pentru 

ca noi sã trãim astãzi liber, într-un 

stat democratic, este o datorie sacrã a 

fiecãrui cetãåean. La Æcoala de Formare 

Iniåialã æi Continuã a Personalului 

Poliåiei de Frontierã - Constanåa, Ziua 

de 1 Iunie a fost emoåionantã. 

Grupele de cursanåi au organizat 

un program cultural-educativ, sub 

îndrumarea cms.-æef Ilie Vergil æi sinsp. 

Radu Gabriela, vizitând Muzeul de Istorie 

æi Arheologie Constanåa æi Acvariul, apoi 

s-a organizat o “masã rotundã” cu tema: 

“EROII NEAMULUI”, unde fiecare agent 

al Poliåiei de Frontierã, aflat la cursuri 

în aceastã æcoalã, a avut ocazia sã 

omagieze eroii neamului. 

La final, un cursant, profund 

entuziasmat de evenimentele istorice 

remarcante ale istoriei åãrii noastre, a 

rostit un frumos citat al lui Nicolae Iorga: 

“… Onestitatea profesionalã înseamnã a 

fi gata oricând, cu tot ce poåi, pentru 

serviciul societãåii din care faci parte, a 

neamului care te-a nãscut æi a åãrii care 

te-a hrãnit”... 

Conducerea æcolii, împreunã cu o 

delegaåie a I.J.P.F. Constanåa, a depus 

coroane de flori în memoria eroilor 

neamului, la Cimitirul Central. 

Gabriela RADU, 

S.F.I.C.P.P.F .- CONSTANÅA 

27

Influenåele profesiei de poliåist asupra 

În ultimii ani, pentru tot mai mulåi oameni, 

timpul a devenit un adevãrat duæman. Suntem 

într-o permanentã alergare æi, de obicei, traseul 

se face între cele mai importante obiective 

din viaåa noastrã: serviciul æi casa (familia). 

Ambele cer implicare, prezenåã æi, în funcåie 

de gradul de satisfacere al acestor cerinåe, se 

instaleazã homeostazia (echilibrul intern al 

organismului). Problemele apar atunci când 

unul din cele douã obiective ne solicitã prea 

mult æi, automat, balanåa timpului înclinã mai 

mult spre unul, în defavoarea celuilalt. 

Lucrul peste program este frecvent întâlnit 

în munca poliåiætilor de frontierã, iar apariåia 

unor probleme de familie devine o adevãratã 

sursã de stres pentru poliåistul care nu are un 

“suplinitor” desãvâræit, înåelegãtor, în persoana 

soåiei, copiilor sau chiar pãrinåilor. Dedicarea 

în totalitate muncii ne face sã uitãm cã trãim 

cu adevãrat, sã neglijãm fiinåele dragi din 

viaåa noastrã, sã pierdem etape importante 

din evoluåia propriilor noætri copii. 

Problema devine îngrijorãtoare, având în 

vedere evoluåia socialã: nevoi tot mai multe 

de confort, pretenåii tot mai mari ale copiilor, 

agresivitate tot mai multã în æcoli - locurile 

unde disciplina ar trebui sã domine, dar æi în 

familie, anturaje, consum de alcool, droguri 

etc. 

Cum facem sã echilibrãm balanåa? 

Influenåeazã munca, profesia noastrã, procesul 

educativ al copiilor? 

Departe de a cãuta rãspunsurile date de 

alåi specialiæti, am încercat sã cãutãm propriul 

nostru rãspuns, efectuând o aplicaåie pe un lot 

de 35 subiecåi - toåi poliåiæti de frontierã ce-æi 

desfãæoarã activitatea în sectorul operativ. S-a 

pornit de la urmãtoarele ipoteze: 

- cele mai multe probleme apar la copii 

când, de regulã, lipseæte modelul parental 

autoritar (când tatãl lipseæte sau nu se 

implicã); 

- cu cât unul dintre membrii grupului 

marital are o profesie cu grad ridicat de risc 

æi complexitate, cu atât celãlalt membru al 

grupului este nevoit sã-i preia atribuåiile, ceea 

ce face ca, o datã cu instalarea oboselii, sã 

aparã æi conflictul, iar copiii sã fie neglijaåi. 

Din totalul de 35 subiecåi, 30 (85,7%) 

sunt cãsãtoriåi, 3 (8,6%) sunt recãsãtoriåi, iar 2 

(5,7%) sunt divoråaåi. De asemenea, din totalul 

de 35 subiecåi, 15 (42,7%) au câte un copil, 18 

(51,6%) au câte doi copii, iar 2 (5,7%) au câte 

3 copii. Copiii subiecåilor au vârste cuprinse 

între 8 æi 21 ani. 

Pentru aplicaåie, a fost conceput un 

chestionar cu 18 itemi (întrebãri), specificând 

subiecåilor care au copii cu vârste peste 18 ani 

cã este necesar sã facã referire în rãspunsuri la 

perioada æcolarã a acestora. 

Astfel, la întrebarea nr. 1 - Sunteåi mulåumit 

de educaåia copiilor dumneavoastrã?, toåi 

subiecåii au rãspuns cã sunt mulåumiåi. 

2. Dacã „da”, cine credeåi cã a avut 

contribuåia cea mai importantã la educaåia 

lor?, a fost întrebarea a doua, la care 51,4% 

din subiecåi au considerat cã ambii pãrinåi 

(familia), 37,2% cã soåia, 14,2 % cã æcoala, 

5,7% cã bunicii, iar 5,7% din subiecåi æi-au 

atribuit meritul propriei lor persoane. 

3. Dacã nu, cine credeåi cã este vinovat de 

nemulåumirile acumulate? 

Nu s-a rãspuns, având în vedere faptul cã 

100% sunt mulåumiåi. 

4. De câte ori v-aåi ajutat copii la teme? 

a) Niciodatã – au rãspuns 5,7% din 

subiecåi; 

b) Rareori (când chiar nu a fost soåia acasã) 

– au rãspuns 42,8%; 

c) Deseori – au rãspuns 45,8%; 

d) Permanent îi verific sã fiu sigur cã învaåã 

– au rãspuns 5,7% din subiecåi. 

5. De câte ori aåi mers dumneavoastrã, 

personal, la æedinåele cu pãrinåii organizate 

de instituåiile de învãåãmânt ale copiilor 

dumneavoastrã? 


subiecåi; 

b) Rareori – au rãspuns 34,2%; 

c) Deseori – au rãspuns 40%; 

d) Totdeauna – au rãspuns 17,2%; 

6. De câte ori aåi mers la æcoalã din 

proprie iniåiativã pentru a discuta cu dirigintele 

(învãåãtorul) copiilor dumneavoastrã? De ce? 


subiecåi. Motivele - „lipsa timpului”, „nu a 

fost cazul întrucât copii au învãåat” (æi-au vãzut 

de treaba lor), „a mers soåia”, „soåia lucreazã 

în învãåãmânt æi se ocupã ea mai mult” sau 

simplu... „nu-mi place”; 

b) Rareori – au rãspuns 54,3% din subiecåi, 

invocând – „Program încãrcat la serviciu”, 

„Majoritatea timpului îl petrec la serviciu”, 

„Timp liber limitat”, „Obosealã multã dupã 

tura de serviciu”, „Nu a fost necesar”; 

c) Deseori – au rãspuns 31,4% din subiecåi; 

De ce? – „Pentru a cunoaæte nivelul æi cum 

se comportã în colectiv”, „Pentru informare”, 

„Pentru a fi la curent cu situaåia disciplinarã 

æi æcolarã”, „Pentru a cunoaæte situaåia realã 

æi necesitãåile copiilor”, „Pentru a avea totul 

sub control”. 

7. Consideraåi cã profesia de poliåist 

de frontierã influenåeazã educaåia copiilor 


a) Da – au considerat 62,9% din subiecåi; 

În ce sens? – 20% din subiecåii care au 

rãspuns cu „Da” la acest item, considerã cã 

în sens negativ întrucât „ rãmâne prea puåin 

timp liber pentru educaåia copiilor”, „Le 

transmitem involuntar simåãmintele noastre æi 

starea psihicã tensionatã”. Ceilalåi 80% care au 

rãspuns cu „Da” la acest item, considerã cã în 

sens pozitiv, motivând alegerea: „Doresc sã mã 

urmeze”, li se inoculeazã mai bine sentimente 

de: „corectitudine, respect faåã de lege, adevãr, 

dreptate, educaåie antiinfracåionalã, disciplinã, 

seriozitate, cinste” 

b) „Nu” – considerã 37,1% din subiecåi. 

8. Cunoaæteåi prietenii æi locurile frecventate 

de copiii dumneavoastrã? 

a) „Da” – au rãspuns 68,6% din subiecåi; 

Care sunt acestea? – cei mai mulåi considerã 

cã sunt: „colegii æi locuinåa colegilor”, urmat 

de „Discotecã”, apoi de „Internet” æi „Cluburi”. 

Mai rare sunt rãspunsurile: la cofetãrie, 

bibliotecã, parcuri, terenuri de sport sau de 

joacã, teatru, cinematograf – de regulã, aceste 

locuri sunt frecventate de copiii de peste 18 

ani. 

b) „Nu” – au rãspuns 31,4% din subiecåi; 

9. Care sunt materiile preferate de copiii 


Au fost înæirate aproape toate materiile 

cuprinse în programa de învãåãmânt, însã 

cel mai mare punctaj l-a obåinut limba æi 

literatura românã (considerã 40% din subiecåi 

cã este materia preferatã a copiilor lor), la 

egalitate procentualã cu limbile strãine (în 

special engleza), urmate de matematicã æi 

informaticã (considerã 34,3% din subiecåi). S- 

a mai menåionat, ca o raritate, „æofatul”, „artele 

plastice” æi „design vestimentar” 

10. Care sunt rezultatele æcolare ale copiilor 

dumneavoastrã? (nivel æcolar, olimpiade etc) 

Bune - considerã 48,6% din subiecåi; 

Foarte bune, specificând inclusiv participãri 

la olimpiade judeåene – diferite discipline 

– considerã 37,1%; 

Nu ætiu – au rãspuns 14,3%. 

11. De câte ori ieæiåi cu familia la 

plimbare? 

a) În fiecare weekend – au rãspuns peste 

11% din subiecåi; 

b) o datã pe an – nici un subiect; 

c) de câteva ori pe an – au rãspuns 54,3% 

din subiecåi; 

d) cu ocazia unor petreceri extraprofesionale 

– au rãspuns 11,4% din subiecåi; 

e) cu ocazia petrecerilor organizate la 

instituåie – nici un rãspuns; 

f) alte ocazii – au rãspuns 23,5% din 

subiecåi; 

12. Cât din timpul dumneavoastrã zilnic 

îl acordaåi: 

a) Profesiei - 30% - considerã 20% din 

subiecåi; 40% - considerã 11,4%; 50% - 

considerã 2,8%; 60% - considerã 25,7%; 70% 

- considerã 20%; 80% - considerã 11,4%; 90% 

- considerã 8,5%; 

b) Familiei, în general - 10% - considerã 

17,1% din subiecåi; 20% - considerã 20%; 30% 

- considerã 22,8%; 40% - considerã 25,7%; 

50% - considerã 8,5%; 70% - considerã 

5,7%; 

c) Copiilor , în special - 10% - considerã 

37,1% din subiecåi; 20% din timp- considerã 

22,8%; 30% - considerã 5,7%; 40% - considerã 

11,4%; 50% - considerã 14,3%; 70% - 

considerã 5,7%; 80% din timp- considerã 

2,8%; 

d) Rezolvãrii problemelor personale (de 

familie) - 10% - considerã 40% din subiecåi; 

20% - considerã 17,1%; 30% - considerã 8,5%; 



90% - considerã 5,7%; 

e) Pentru relaxarea personalã (sport, 

muzicã, citit) - 10% - considerã 60% din 

subiecåi; 20% - considerã 14,3%; 30% - 

considerã 5,7%; 40% - considerã 2,8%; 50% 

- considerã 11,4%; 60% - considerã 5,7%; 

13. Cum vã petreceåi concediul de odihnã? 

a) de obicei într-o staåiune, cu familia – au 

rãspuns 57,1% din subiecåi; 

b) cu pãrinåii – au rãspuns 25,7%; 

De ce? – s-a motivat prin suplimentarea 

veniturilor prin muncile agricole, ajutor dat 

pãrinåilor pentru cã sunt prea bãtrâni, lipsa 

de fonduri; 

c) acasã – au rãspuns 17,2% din subiecåi 

De ce? – s-a motivat tot prin lipsa de 

fonduri sau datoritã faptului cã nu pot lua 

concediul atunci când îæi doresc. 

d) în alt fel (descrieåi) - nu a fost cazul, 

14. Când veniåi foarte obosit de la serviciu, 

dupã 12 – 13 ore de muncã, care este primul 

lucru care-l faceåi când intraåi în casã, când vã 

regãsiåi familia? 

28

procesului educativ - æcolar al copilului 

48,6% din subiecåi discutã problemele de 

familie ivite în perioada cât au fost la serviciu; 

25,7% îæi sãrutã copiii, soåia; 14,3% declarã 

simplu: „îi salut”; 11,4% - se odihnesc; 5,7% 

din subiecåi primul lucru care-l fac este sã 

mãnânce æi sã treacã la televizor, doar 2,8% 

din subiecåi se intereseazã de rezultatele 

æcolare, verificã temele. Tot 2,8% din subiecåi 

au rãspuns simplu: „un duæ” sau…„depinde de 

la caz la caz” 

15. Ce metode utilizaåi (aåi utilizat) pentru 

a vã apropia de copiii dumneavoastrã? 

Cea mai mare parte a subiecåilor (68,6%) 

utilizeazã ca metodã „Comunicare deschisã, 

prietenoasã”, ”discuåii”, urmatã de activitãåi în 

comun (plimbãri în parc, cu maæina, jocuri în 

comun pe calculator, cumpãrãturi în comun, 

filme) – 14,3% din subiecåi æi, în procente egale 

(5,7% din subiecåi) sunt utilizate ca metode: 

exemplul personal, abordarea comunã a 

tuturor problemelor, mici atenåii oferite, atenåia 

acordatã problemelor lor æi sprijin în rezolvare, 

stimulare materialã. 

16. Pe ce anume consideraåi cã cheltuie 

copii dumneavoastrã cei mai mulåi bani? 

40% din subiecåi considerã cã pe haine, 

25,7% - pe CD-uri, componente de calculator, 

22,9% - pe cãråi, 14,3% - pe dulciuri, 8,6% 

- pe parfumuri, la egalitate procentualã cu 

jucãriile, internetul, petrecerile, urmate în 

procent de 2,8% de cheltuieli pe telefoane, 

rechizite, mâncarea la æcoalã, echipament 

sportiv, meditaåii, dar æi „pe åigãri, discotecã”. 

În rãspunsuri æi douã excepåii: „Nu cunosc”, 

„Nu sunt cheltuitori”. 

17. Care sunt principalele motive 

pentru care intraåi în conflict cu copii 


48,6% din subiecåi evitã în general 

conflictele cu copiii (soåiile sunt mediatori); 

22,8% considerã cã cele mai multe conflicte 

se datoreazã divergenåelor de opinii; 14,3% 

au ca subiect de conflict situaåia æcolarã; 

5,7% considerã cã apar conflicte datoritã 

calculatorului æi vorbitului exagerat la telefon. 

Lista motivelor de conflict este destul de 

numeroasã: hainele, tratarea cu superficialitate 

a problemelor æi neimplicarea în activitãåile 

gospodãreæti, muzica, cheltuielile exagerate 

æi inutile, lipsa posibilitãåilor materiale de 

a le oferi tot ceea ce-æi doresc, dezordinea, 

nerespectarea programului de masã, 

nerespectarea programului stabilit în familie 

18. Ce mãsuri consideraåi cã trebuie luate 

pentru a se reduce agresivitatea în æcoli æi de 

cãtre cine? 

25,7% din subiecåi propun ca mãsurã 

educaåia copiilor de cãtre pãrinåi, controlul 

permanent asupra activitãåii desfãæurate de 

copii; 25,7% propun securizarea accesului 

în incinta æcolii, supraveghere din partea 

Poliåiei Comunitare; 25,7% propun mai multã 

exigenåã din partea pãrinåilor æi a profesorilor; 

2,8% propun regulamente interne riguroase, 

uniforme obligatorii, monitorizare, disciplinã; 

17,1% propun mai multã comunicare, 

colaborare între pãrinåi, profesori, elevi; 11,4% 

propun popularizarea cazurilor întâmpinate æi 

soluåionate de organele de ordine la orele de 

dirigenåie æi æedinåe cu tinerii, supravegherea 

mai atentã a elevilor, cunoaæterea mai bunã 

a lor, dezamorsarea conflictelor existente, 

creæterea nivelului de trai; 5,7% propun 

înãsprirea legii privind sancåionarea celor ce 

comit acte infracåionale asupra copiilor, la 

egalitate procentualã cu propunerile: crearea 

unor atribuåii pe aceastã temã pentru diriginåi, 

organizarea de cãtre profesori a unor activitãåi 

extraæcolare comune profesori - pãrinåi - 

copii, accesul în æcoli pe bazã de legitimaåie, 

cunoaæterea cercului de prieteni de cãtre 

pãrinåi æi neacceptarea prietenilor agresivi. 

Mariana CENEA, 

psiholog IJPF Mehedinåi 

CONCLUZII 

Deæi un procent de 62,9% dintre subiecåi considerã cã profesia 

de poliåist de frontierã influenåeazã pozitiv procesul educativæcolar 

al propriilor copii, aplicaåia evidenåiazã faptul cã timpul 

destinat relaåiei tatã - copil, tatã - instituåie de învãåãmânt, este 

insuficient în comparaåie cu cerinåele sociale, instituåionale æi 

familiale actuale. Rãspunsurile date de subiecåi verificã ipoteza 

potrivit cãreia, în cea mai mare mãsurã, atribuåiile ce le revin în 

educaåia copiilor sunt preluate de partenerii de viaåã, adicã de 

soåii, care devin un fel de mediatori între tatã æi copii, pentru 

satisfacerea nevoilor acestora din urmã sau chiar pentru aplanarea 

eventualelor conflicte ce apar. 

Rãspunsurile date la itemul 12 sunt semnificative pentru 

aceastã concluzie: cele mai mari procente (60 - 70%) sunt alocate 

de subiecåi profesiei, iar cele mai mici (10 - 30%), familiei în 

general, copiilor în special, rezolvãrii problemelor personale. 

Timpul acordat refacerii dupã efort îndelungat, timpul acordat 

propriei lor relaxãri are, efectiv, cele mai mici procente (60% 

din subiecåi, doar 10% din timp îl dedicã refacerii). Prin urmare, 

stresul profesional este o cauzã importantã care influenåeazã 

relaåia poliåiætilor de frontierã cu proprii copii, relaåie care se 

reflectã apoi asupra procesului educativ al acestora . Astfel, rolul 

tatãlui - poliåist de frontierã, se reduce doar la a fi informat de 

soåie æi copii cu privire la problemele ivite, uneori doar la a-i 

saluta. Aceasta este modalitatea cea mai la îndemânã pentru a-æi 

menåine statutul, autoritatea în familie, însã, involuntar, devine 

un “instrument” folosit de soåie pentru a stãpâni copiii (ceva de 

genul: “când vine tata, am sã-i spun ce-ai fãcut”). Toate acestea 

influenåeazã percepåia copilului asupra modelului parental 

(tatãlui), percepåie ce este dependentã direct de reacåia tatãlui 

vizavi de informaåiile primite. Dacã åipã, se enerveazã, tatãl este 

perceput ca fiind rigid, autoritar, dacã trateazã problemele cu 

indiferenåã, lucrurile au o mai mare probabilitate de a scãpa de 

sub control. Soluåia idealã este de a comunica deschis, de a se 

apropia de copiii lor - lucru pe care încearcã sã-l facã 68,8% 

din subiecåi. 

Viaåa economicã este o altã cauzã ce face ca profesia sã 

influenåeze procesul educativ-æcolar al copilului. Doar 57,1% 

dintre poliåiætii de frontierã reuæesc sã-æi petreacã concediul cu 

familia, într-o staåiune. Restul - aproximativ 43%, din lipsã de 

fonduri, stau acasã sau muncesc în agriculturã, la åarã, alãturi de 

pãrinåi, pentru a-æi suplimenta veniturile. 

Având în vedere aceste concluzii, existã riscul creæterii ratei 

divoråului în rândurile poliåiætilor de frontierã æi creæterii tulburãrilor 

de comportament în rândurile copiilor acestora - aspecte ce ar 

putea avea repercusiuni asupra randamentului în muncã. Se 

impun astfel, programe speciale la nivelul instituåiei PFR pentru 

eliminarea surselor de stres, pentru o mai mare implicare în 

activitãåi comune cu familiile poliåiætilor de frontierã, dar æi pentru 

educarea poliåiætilor în sensul acordãrii atenåiei maxime copiilor 

æi partenerilor de viaåã, pe perioada puåinului timp liber ce-l au la 

dispoziåie, având în vedere faptul cã, în relaåia cu familia, calitatea 

conteazã mai mult decât cantitatea. 

Faptul cã agresivitatea în æcoli a devenit o problemã actualã 

îngrijorãtoare, propunerile fãcute de subiecåi pot constitui subiect 

de analizã æi chiar strategii de acåiune pentru instituåiile de învãåãmânt 

interesate sã-æi gestioneze ætiinåific activitatea proprie. 

De altfel, studiul respectiv a fost prezentat cu ocazia sesiunii 

internaåionale de comunicãri ætiinåifice - ediåia I, organizatã de 

Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii la Dr. Tr. Severin, sub genericul: 

“Æcoala - centru cultural comunitar”, secåiunea: “Implicarea 

familiei în viaåa æcolii”, unde propunerile au stârnit discuåii. 

Preocuparea ætiinåificã a conducerii IJPF Mehedinåi pentru 

relaåia poliåiætilor de frontierã cu familia a fost apreciatã de cãtre 

participanåi, existând un interes deosebit pentru încheierea unor 

parteneriate între æcoli æi inspectorat, în special pentru prevenirea 

evenimentelor infracåionale. 

29

SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA 

FRONTIEREI – o prioritate a integrãrii europene (V) 

30 

• Dumitru POPESCU 

Daniel BIC 

Prin politica sa, România promoveazã 

relaåii de cooperare æi bunã colaborare 

cu toate åãrile Uniunii Europene, pe 

multiple planuri, inclusiv în problematica 

transfrontalierã. Aceastã laturã vizeazã 

combaterea criminalitãåii transfrontaliere 

organizate, schimbul de experienåã 

în domeniu, pregãtirea de specialitate 

vizând combaterea infracåionalitãåii, 

pregãtirea juridicã, cu accent pe 

armonizarea legislaåiei naåionale cu 

legislaåia åãrilor membre ale Uniunii 

Europene, cu precizarea aspectelor 

legate de specificul legislaåiei româneæti, 

pe probleme informatice, de suport 

logistic, atragerea de fonduri pentru 

securizarea frontierei, desfãæurarea 

în comun cu åãri vecine de acåiuni 

operative în cadrul centrelor, birourilor 

æi punctelor de contact, schimbul 

specializat de date æi informaåii privind 

migraåia ilegalã, traficul de autovehicule 

furate, falsuri în documentele de 

cãlãtorie, protecåia minorilor români 

aflaåi în dificultate pe teritoriul statelor 

europene, prevenirea traficului de copii, 

repatrierea minorilor români victime 

ale abuzurilor, constituirea æi 

întrebuinåarea unor baze de 

date în comun, dezvoltarea 

cooperãrii poliåieneæti æi vamale 

transfrontaliere, garantarea 

securitãåii, ordinii æi siguranåei 

publice în zona de frontierã 

æ.a. 

Poliåia de Frontierã, 

instituåie cu responsabilitãåi 

directe în supravegherea æi 

controlul frontierei, a derulat æi 

deruleazã mai multe convenåii 

de înfrãåire instituåionalã cu 

structuri similare din åãri ale 

Uniunii Europene. 

În cadrul acestei forme de cooperare 

se urmãreæte întãrirea capacitãåii 

instituåionale în ce priveæte controlul æi 

managementul frontierei, azilul, migraåia, 

analiza structurii informaåionale, 

aproximarea legalã a acquis-ului 

comunitar în domeniul managementului 

æi controlului frontierei, identificarea æi 

definirea mãsurilor pentru întãrirea 

structurilor poliåieneæti de frontierã æi 

adaptarea procesului de muncã operativã 

la noile cerinåe, îmbunãtãåirea selecåiei, 

educãrii, formãrii poliåiætilor de frontierã 

æi a celorlalåi lucrãtori din punctele 

de trecere a frontierei, 

apropierea treptatã pânã 

la integrare a sistemului 

de instruire în domeniul 

transfrontalier din România 

la standardele Uniunii 

Europene, elaborarea de 

strategii pentru securitatea 

frontierelor, facilitarea 

circulaåiei persoanelor æi 

bunurilor, promovarea 

cooperãrii transfrontaliere, 

crearea bazei legale 

de cooperare internã 

æi externã la frontierã, 

întãrirea securitãåii la 

frontierã, îmbunãtãåirea 

cooperãrii inter-agenåii 

implicate în administrarea 

frontierei României, cât æi cu agenåiile 

similare din åãrile vecine, åãrile Uniunii 

Europene, îmbunãtãåirea schimbului de 

informaåii, elaborarea cadrului adecvat 

de cooperare inter-agenåii naåionale æi 

internaåionale, instruirea personalului 

pentru aplicarea bunelor practici 

comunitare, îmbunãtãåirea performanåelor 

manageriale de la toate nivelurile Poliåiei 

de Frontierã Române, dezvoltarea 

strategiei de instruire, administrarea 

centrelor de pregãtire, cursuri æi vizite 

de studii, implementarea manualului 

Schengen, însuæirea documentelor 

aferente aderãrii la Uniunea Europeanã æi 

intrãrii în spaåiul Schengen, combaterea 

formelor de manifestare a criminalitãåii 

transfrontaliere organizate etc. 

Aceastã formã modernã de cooperare 

constituie, în opinia noastrã, piatra de la 

temelia pregãtirii noastre în vederea 

armonizãrii legislative, aplicãrii bunelor 

practici din åãri ale Uniunii Europene, 

începutul procesului de schimbare 

etapizatã a mentalitãåii lucrãrilor din 

domeniul transfrontalier. Este o formã 

de pregãtire modernã æi adecvatã 

scopului, care deschide fereastra spre 

lumea civilizatã. Ea trebuie propagatã 

în cadrul tuturor structurilor PFR æi este 

nevoie sã se insiste pe implementarea 

noilor principii æi precepte în activitatea 

transfrontalierã. 

Cooperarea regionalã transfrontalierã 

este mai pregnantã la Marea Neagrã. Au 

fost încheiate acorduri de cooperare æi 

înåelegeri între guverne vizând 

problemele de frontierã æi, 

anual, comandanåii Gãrzilor de 

Coastã/æefii poliåiilor de frontierã 

ai åãrilor riverane Mãrii Negre se 

reunesc æi analizeazã evoluåia 

criminalitãåii transfrontaliere, 

desfãæoarã analize de risc, 

stabilesc modalitãåi de prevenire, 

de combatere, de coordonare 

unitarã æi exploatare optimã a 

informaåiilor din domeniu. 

Este de aæteptat ca, pe 

mãsura creæterii rolului 

regiunii în peisajul geopolitic 

æi geostrategic, sã asistãm la 

aprofundarea æi diversificarea 

colaborãrii în aceastã regiune. Marea 

Neagrã faciliteazã legãturi de comunicaåii 

pe apã cu Marea Mediteranã æi apoi cu 

Oceanul Planetar. Prin intermediul 

fluviilor principale, Dunãrea, Volga 

æi Don - cu centrul Europei (æi mai 

departe, prin intermediul Canalului 

Dunãre Main cu Marea Nordului) 

æi, respectiv, cu interiorul teritoriului 

Rusiei, bogat în materii prime, iar prin 

coridoarele de uscat cu Europa Centralã 

æi de Vest, cu regiunea Caucazului, Asia 

Centralã, cu regiunea Balcanilor, cu a

Orientului Mijlociu æi aæa mai departe. 

Aceste itinerarii vor fi, în opinia noastrã, 

preponderent utilizate pentru schimburi 

comerciale. Înainte de ridicarea 

„Cortinei de Fier”, aceastã zonã a 

Mãrii Negre se prezenta ca o interfaåã 

necompatibilã dintre cele douã sisteme 

politice æi tratate militare. 

Este posibil sã asistãm la activarea, 

la o altã scarã, a legendarului „Drum 

al Mãtãsii”, în care Marea Neagrã æi 

regiunile adiacente sã constituie o 

zonã de care Occidentul, æi nu numai, 

are nevoie. 

În cadrul reuniunii anuale, ce s- 

a desfãæurat la Odesa, în perioada 

16-17.10.2003, s-a decis înfiinåarea 

Centrului de la Burgas (Bulgaria), cu rol 

în coordonarea unitarã a informaåiilor 

privind navele suspecte ce acåioneazã 

în zona Mãrii Negre. 

În contextul geopolitic actual, dar 

mai ales în perspectiva integrãrii în 

structurile europene æi euro-atlantice, 

una din prioritãåile momentului este 

crearea unei imagini mai bune a åãrii 

noastre, conforme cu fondul realitãåilor 

româneæti. 

Incidentele create de prezenåa æi/sau 

faptele ilegale sãvâræite de unii cetãåeni 

români în strãinãtate au avut rolul de 

a reitera, o datã în plus, necesitatea 

unor mãsuri ferme, energice, pe plan 

legislativ, procedural æi educaåional la 

nivel naåional. 

Pentru limitarea æi înlãturarea pe 

viitor a unor astfel de fapte æi situaåii, 

Ministerul Administraåiei æi Internelor 

a luat mãsuri de trimitere în zonele 

„fierbinåi” a unor ofiåeri care sã evalueze 

situaåiile, sã participe la identificarea 

cetãåenilor români aflaåi în situaåie 

ilegalã æi sã caute soluåii concrete în 

acest sens. 

În acest context, un rol important 

îl are instituåia ofiåerului de legãturã/ 

ataæatul de afaceri interne. De aceea, 

s-a cãutat trimiterea, acolo unde a 

fost cazul, a unor poliåiæti cu pregãtire 

adecvatã, care sã ocupe aceste posturi. 

De asemenea, în aceleaæi scopuri, 

la Bucureæti activeazã consilieri æi/sau 

ofiåeri de legãturã/ataæaåi de afaceri 

interne din Austria, Belgia, Franåa, 

Ucraina, Republica Federalã Germania, 

Republica Italianã, Regatul Spaniei, 

Republica Elenã. 

Deplin conætiente cã una din 

cele mai importante componente ale 

managementului integrat al frontierei 

o reprezintã cooperarea internaåionalã, 

instituåiile române æi strãine cu 

atribuåii la frontierã æi-au reafirmat 

întreaga disponibilitate pentru lãrgirea 

domeniilor de cooperare æi pentru 

perfecåionarea calitativã a acesteia, în 

vederea creæterii eficienåei, transparenåei 

æi credibilitãåii activitãåilor desfãæurate la 

æi în legãturã cu frontiera. 

Punct ochit, punct lovit 

În perioada 22-26 mai a.c., a 

avut loc la Târgu Jiu, etapa finalã a 

Campionatului de Tir al Ministerului 

Administraåiei æi Internelor, la care a 

participat un numãr de 35 de echipe 

reprezentând toate structurile MAI, 

bãrbaåi æi femei, armamentul folosit 

fiind pistolul „Carpaåi”de 7,65 mm. 

Poliåia de Frontierã a participat 

cu un numãr de 19 concurenåi æi 

concurente, clasându-se pe un onorant 

loc 7. 

La individual însã, poliåiætii de 

frontierã au strãlucit, Vasile Paraschiv, 

de la Æcoala Timiæoara, ocupând locul 

3 iar Valentin Modoran, de la Æcoala 

Oræova, locul 4. 

Cu aceastã ocazie, cu sprijinul firmei 

Glock, a avut loc æi o probã de pistol 

la care concurenåii au avut ocazia sã 

foloseascã renumitele „9mm”. Proba a 

avut un lider incontestabil, în persoana 

lui Valentin Modoran, care, deæi a 

obåinut acelaæi numãr de puncte cu 

fostul sãu coleg de la Severin, Sergiu 

Coroamã (actualmente ofiåer în cadrul 

Academiei de Poliåie), s-a detaæat 

Dragã Sergiu, 

prin grupare æi acurateåe. Câætigãtorul 

locului I, Valentin Modoran, a primit 

drept premiu un pistol, marca Glock 

de 9 mm. 

În urma acestui concurs, cms. 

æef Dorin Lãcraru, de la Æcoala de 

Perfecåionare a cadrelor Poliåiei de 

Frontierã Oræova a åinut sã-i trimitã, 

prin intermediul revistei noastre, o 

scrisoare deschisã fostului sãu coleg 

Sergiu Coroamã. 

Acelaæi Dorin Lãcraru 

are æi o propunere… 

CÃTRE PRODUCÃTORUL DE 

PISTOALE GLOCK 

Pe tot ce fabricaåi 

Timp de un an 

Ca serie, ... marcaåi 

“Vali Modoran” 

Iulian PUICÃ 

Aflã despre mine cã sunt bine-sãnãtos, ceea ce îåi doresc æi åie. Am auzit 

despre tine cã ai fost la Tg. Jiu la Concursul de tir æi cã la baraj ai pierdut “la 

mustaåã” în faåa colegului nostru VALI MODORAN. Pentru cã sunt coleg de 

serviciu cu el m-am bucurat enorm de mult dar, dacã ar fi fost sã câætigi tu m-aæ fi 

bucurat la fel de mult æi æti de ce ? Pentru cã în urmã cu æapte ani, pe când, eram 

colegi la Dr. Tr. Severin, voi doi aåi fãcut parte din aceeaæi echipã de trãgãtori 

la acelaæi concurs ca æi acum, faza pe IGPF. 

Sunt sigur cã îåi aminteæti supãrãrile æi bucuriile concursului de atunci de la 

Timiæoara, reuæitele æi ratãrile dar æi promisiunile pe care le-ai fãcut æi åie însuåi 

æi întregii echipe. Vãd cã te-ai åinut de ele, iar acest lucru te onoreazã. Cã acum 

ai pierdut doar în faåa unui singur adversar, iar acesta este fostul tãu coleg de 

echipã, pentru asta nu trebuie sã fi dezamãgit. Nu-åi cer sã nu fi oarecum trist o 

vreme, e firesc dar supãrarea trece… Va veni æi timpul când TU vei fi numãrul 

UNU! 

Ce zici, e puåin lucru cã doi foæti coechipieri din aceeaæi unitate au ajuns sã 

se batã pentru locul I pe minister ? 

Eu închei aici dorindu-åi baftã æi succes ! 

Al tãu coleg æi bun prieten D.L. 

31

Oamenii de lângã noi 

Grigore Leæe: 

„Ne aflãm în situaåia stranie în care artistul 

doreæte sã fie asimilat åãranului, iar åãranul 

artistului” 

Subinspector 

Mirela Claudia Paæca 

S-a nãscut în data de 2 noiembrie 

1974 în Cãlãraæi, este absolventã a 

Facultãåii de Agronomie Bucureæti, 

specializarea Management Agricol 

æi a Facultãåii de Drept din cadrul 

Universitãåii Ecologice Bucureæti. 

Începând cu 1 septembrie 

2005 este ofiåer în cadrul 

Compartimentului Management 

Resurse Umane din cadrul IJPF 

Tulcea, unde este delegatã. Înainte 

de a lucra la Poliåia de Frontierã a 

lucrat la o firmã de pazã æi protecåie, 

în domeniul coordonãrii, apoi 

æase luni în industria alimentarã, 

în Occident. Alegerea meseriei 

actuale a fost determinatã, între 

altele, de uniforma de poliåist, 

care impune respect, viaåa de om 

al legii æi, nu în ultimul rând, de 

siguranåã respectiv salariul decent. 

Îæi doreæte sã lucreze în continuare 

la sediul inspectoratului, dar nu la 

resurse umane ci în domeniul 

relaåiilor publice. Noi am întâlnit-o 

în biroul purtãtorului de cuvânt, de 

la care încearcã sã „fure” meseria. 

Ca pasiuni, dupã ce s-a gândit preå 

de câteva clipe ne-a menåionat, în 

ordine, cãlãtoriile, natura, lectura. 

Însã pune cea mai puternicã 

pasiune în educaåia fetiåei sale, 

Bianca Maria, în vârstã de 10 ani. 

Se considerã o fire puternicã æi 

spune cã a fost primitã foarte bine 

de colegi. De acum aæteaptã o viaåã 

mai bunã, pentru ea æi fetiåã. 

Îæi doreæte sã fie sãnãtoasã æi sã 

fie fericitã, alãturi de Bianca Maria. 

Noi îi urãm sã i se împlineascã 

dorinåa æi sã aibã satisfacåii în 

noua profesie. 

„Ce este cântatul?... 

Cântatul este o necesitate. Omul dacã 

nu ar cânta ar muri. Este un har, este un 

dar transcedental, este un noroc de la 

Dumnezeu. 

Cântecelor li se spun hori: hore în 

grumaz, înturnatã, adâncatã, moroæeneascã. 

De ce cântã omul?... Pentru cã aæa îi vine: de 

pildã, de osteneala bãtrâneåilor. Când cântã 

omul?... Când îi vine. Care este diferenåa 

dintre muzica tradiåionalã româneascã æi 

muzica lãutãreascã åigãneascã?... Muzica 

româneascã exprimã un sentiment de 

dragoste, de dor, de jale; muzica de mahala 

exprimã exaltare trupeascã. Åãranul cântã 

pentru a-æi exprima un sentiment, lãutarii 

o fac pentru a câætiga bani. Unii se slujesc 

de folclor, alåii slujesc folclorul. Pe pãmânt 

avem douã æanse: credinåa æi arta.” 

Invitatul „Conferinåei de Joi” de la Ministerul 

Administraåiei æi Internelor din 18 mai a.c. a 

fost Grigore Leæe, profesor-doctor asociat de 

etnomuzicologie la Universitatea Bucureæti, 

cel mai mare rapsod al Åãrii Lãpuæului æi 

unul dintre puåinii interpreåi care continuã 

sã cânte muzicã popularã „adevãratã”. 

În repertoriul lui gãsim melodii vechi, provenind din 

folcorul autentic al zonei æi marcând evenimente 

importante din viaåa omului (doine, cântece de dor, 

cântece de cãtãnie etc.) Pe lângã vocea deosebitã, 

interpretul cântã æi la diverse instrumente, cum ar 

fi fluierul, cavalul, tilinca æi toaca. 

Pe parcursul conferinåei Grigore Leæe s-a referit 

Aniversare: 15 ani de activitate 

La data de 5 iunie 1991 a fost înfiinåatã 

Asociaåia Naåionalã a Cadrelor Militare în 

Rezervã æi în Retragere din MAI, persoanã juridicã 

apoliticã, cu scop nepatrimonial, constituitã 

prin libera voinåã a ofiåerilor, maiætrilor militari 

æi subofiåerilor proveniåi din structurile MAI în 

vederea desfãæurãrii în comun a unor activitãåi cu 

caracter educativ, cultural, de recreere æi odihnã 

æi pentru a le reprezenta drepturile æi interesele. 

Rolul asociaåiei este de a apãra demnitatea de 

militar în rezervã sau în retragere, de sprijinire a 

unitãåilor MAI precum æi de promovare a drepturilor 

æi intereselor legitime ale membrilor sãi. 

Asociaåia funcåioneazã sub patronajul MAI 

æi colaboreazã cu toate organele æi instituåiile de 

la ceea ce s-a întâmplat cu muzica åãrãneascã în 

anii comunismului, când a devenit fie un instrument 

de propagandã politicã, fie „muzicã de companie”, 

preluând rolul muzicii lãutãreæti. 

Domnia sa, prin tema “Situaåia actualã a 

muzicii tradiåionale”, a dorit sã tragã un semnal 

de alarmã cu privire la “situaåia dezastruoasã în 

care se aflã muzica tradiåionalã româneascã æi 

mai ales asupra percepåiei æi receptãrii publice 

a actului folcloric tradiåional”, la faptul cã 

doina mai existã doar în câteva regiuni ale 

åãrii æi anume Bucovina, Oltenia, Muntenia 

subcarpaticã æi Maramureæ. 

În încheiere, Grigore Leæe a spus cã „este 

esenåialã conservarea muzicii tradiåionale care, la 

fel ca arta plasticã, arhitectura æi folclorul literar, 

a individualizat opera unor muzicieni români 

deveniåi universali precum George Enescu sau 

Bela Bartok. Mai mult, în contextul procesului de 

globalizare pe care îl experimentãm, arta grefatã 

pe etnic va fi aceea care va asigura identitatea 

culturalã a popoarelor. 


stat, cu organizaåii apolitice sau alte persoane 

juridice particulare care-æi desfãæoarã activitatea 

potrivit legilor române æi realizeazã schimburi 

de experienåã æi documentare cu alte asociaåii 

similare din åarã æi strãinãtate. 

În ziua de 6 iunie a.c., la Centrul Cultural 

al MAI, a fost marcat acest eveniment printro 

deosebitã organizare a unei festivitãåi care 

a inclus un bilanå al activitãåii asociaåiei, 

înaintãri în grad, înmânãri de diplome æi 

plachete, rostiri de mesaje æi o masã festivã. 

Colonel (r.) Ovidiu DRANGA, 

Preæedinte al Filialei Bucureæti æi 

vicepreæedinte al ANCMRR-MAI 

32

La Editura Economicã a apãrut cartea intitulatã „Acåiuni de luptã ale grãnicerilor români 

în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial”, al cãrui autor este colegul nostru, comisarul-æef dr. 

Iulian Licã. 

Pentru elaborarea acestei lucrãri, autorul, format æi crescut la æcoala grãnicerilor 

români, a studiat un fond arhivistic bogat, lucrãri de specialitate, studii æi articole, 

publicate de-a lungul anilor, pe care le-a supus analizei cu metodele de lucru ale 

istoricului, în acord cu realitãåile perioadei când au fost date în circuitul cunoaæterii. 

Lucrarea rãspunde pe deplin problematicii abordate, este echilibratã din punct de 

vedere al aspectelor prezentate, autorul folosind metoda cronologicã, descriptivã æi 

analiticã a evenimentelor din anii celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, la care grãnicerii 

români au participat din plin æi au dat un greu tribut de sânge. 

Pentru achiziåionarea ei doritorii pot face comenzi la Editura Economicã 

– distribuåie: 010553, Bucureæti, sector 1, Calea Dorobanåilor nr. 33 A, tel./fax: 

210.73.10; 210.63.07; http: //www.e-economicshop.com 

Publicaåia trimestrialã de relaåii 

publice æi culturã profesionalã, 

editatã de Direcåia Informare 

æi Relaåii Publice din MAI se 

adreseazã cu prioritate æefilor de 

structuri centrale æi teritoriale ale 

ministerului, ofiåerilor de relaåii 

publice sau cu atribuåii pe linie de 

tradiåie æi educaåie, instructorilor 

æi educatorilor din unitãåile de 

învãåãmânt. Pentru informaåii sau 

detalii, cititorii interesaåi pot suna 

la nr. 021-313.05.19. 

15 ani - Revista „Veteranul” 

În ziua de 25 mai a.c., la sediul 

Centrului Cultural al MAI, a avut loc o 

festivitate prilejuitã de împlinirea a 15 ani 

de la înfiinåarea Revistei Veteranul. La acest 

eveniment au participat, pe lângã redactori 

æi colaboratori, reprezentanåi ai publicaåiilor 

din MAI æi MApN. 

Revista a fost reînfiinåatã în urmã cu 15 ani 

de cãtre Asociaåia Veteranilor de Rãzboi din 

MAI, continuând o frumoasã tradiåie începutã 

în 1903 de ziarul Veteranul. Pornitã iniåial 

ca o publicaåie a ministerului, în paginile ei 

se regãsesc articole æi materiale ce prezintã 

veterani din toate asociaåiile din România. 

Primul numãr al revistei a fost bãtut la 

maæina de scris æi înfrumuseåat pe marginea 

colii cu scris de mânã. Urmãtoarele 

numere au fost sub formã de caiete literare 

(dactilografiate, copiate æi colorate de mânã). În urma unui raport fãcut de 

Asociaåia Veteranilor de Rãzboi din MAI, adresat conducerii ministerului, 

s-a început scoaterea unui ziar alb-negru la o tipografie cu ajutorul Revistei 

Poliåia Românã, iar în prezent cu ajutorul revistei Poliåia Capitalei. 

La festivitatea prilejuitã de acest eveniment s-au acordat diplome, iar în 

încheiere s-a servit câte o cupã de æampanie. 

Cu aceastã ocazie Redacåia Frontiera ureazã Revistei Veteranul „La mulåi 

ani!” æi cât mai multe apariåii, iar veteranilor cât mai multã sãnãtate. 


Când teii înfloresc, românilor 

le este dor de Eminescu… 

Oraæul meu iubit* 

Iaæi – oraæ al credinåei române, 

Un clopot ce bate în mii de destine. 

Iaæi – oraæ al celor æapte coline, 

O Romã moldavã cu viåe creætine. 

Iaæi – oraæ cu fruntea stropitã de cer 

Iubit de Luceferi în amurg de mister. 

Iaæi – oraæ adorat de Luminã 

În ancestrale dimineåi cu lunã plinã. 

Iaæi – oraæ al Teiului Sfânt, 

Cu rãdãcinile-nfipte adânc în pãmânt. 

Iaæi – oraæ cu plopi care plâng 

Amintiri de iubire sub pale de vânt. 

Iaæi – oraæ cu Bolta sa Rece 

Æi poeåi descântând timpul ce trece. 

Iaæi – oraæ cu popasuri la han 

Æi hangiåe negruåe zâmbind diafan. 

Iaæi – oraæ al paæilor mei 

Cu Copoul ucis de parfumul de tei. 

Iaæi – oraæ pãlmuit de alei 

Ce sãruta cu flori minunaåi ochii tãi. 

Iaæi – oraæ de poveste cu zmei 

Æi Ilene–mbrãcate în floare de tei. 

Iaæi – oraæ al iubirii de–o searã 

Între studenåi care–au vrut sã rãmânã pe varã. 

Iaæi – oraæ ce toamna–æi sãrutã 

Pe creætetul gingaæ, Botanica-i fiicã. 

Iaæi – oraæ ce surâde-a colinde de Sori 

Prevestind vremuri mai bune, fãrã de nori. 

Iaæi – un oraæ ce iubeæte omul - 

Cu drag ce pragu-i pãæeæte. 

Iaæi – un oraæ cu suflet izvor 

Sã revii te aæteaptã, iubit cãlãtor. 

*Dedic aceastã poezie 

colegilor mei de la Sighet 

Viorel CREÅU - DPF Iaæi 

33

ZÂMBEÆTE! 

7 9 1 4 3 8 2 5 6 

4 3 5 2 6 7 8 1 9 

2 6 8 9 5 1 4 7 3 

5 1 6 7 4 9 3 2 8 

9 2 4 1 8 3 7 6 5 

8 7 3 6 2 5 9 4 1 

1 5 7 3 9 2 6 8 4 

3 4 2 8 1 6 5 9 7 

6 8 9 5 7 4 1 3 2 

34 

3 

9 1 3 

1 

3 

6 

1 

8 7 

3 4 

9 5 

5 7 

7 

7 8 6 

9 8 6 

5 4 1 8 

1 2 

Regula cifrei unice: 

Jocul de Sudoku presupune 

completarea careului 

de 81 de cãsuåe dupã O 

SINGURÃ REGULÃ: orice 

coloanã æi orice pãtrat de 

3x3 trebuie sã conåinã o 

singurã datã fiecare cifrã 

cuprinsã între 1 æi 9. Nu 

este nevoie de matematicã. 

Sudoku este un joc logic: 

verificarea încruciæatã a 

rândurilor, coloanelor æi 

careurilor mici 

oferã indiciile necesare 

pentru gãsirea soluåiei.

Dragã prietene, 

De când tu ai plecat în strãinãtate eu æi soåia ta ne-am 

ocupat de educaåia copiilor voætri, care au fost cuminåi æi nu æi-au 

fãcut rãu de cap. Am fost împreunã peste tot pe unde este 

ceva frumos de vãzut: muzee, teatre, nu, Doamne fereæte, în cele cu 

destrãbãlare curatã (baruri, moteluri). Acum a rãmas în sarcina 

voastrã sã vã ocupaåi de ei. Acum æi amica mea parcã este mai atentã 

cu mine. Sperãm din suflet sã ajungi acasã mãcar pânã la boboteazã. 

Sã-åi mai spun cât le este copiilor dor de tine, nici nu cutez. 

Am vrea sã mai ætim dacã ai preferinåe cumva pentru numerele 

pe care vrem sã le jucãm mâine la æase din patruzeciæinouã, 

sau sã alegem la întâmplare din calendar? 

Fata ta cea mare este bine, sãnãtoasã, doar cã e grabitã, 

învaåã nu zic nu, dar e împrãætiatã rãu. Acum învaåã mulåimea 

vidã de vreo trei luni cu un student eminent de la scara trei, iar al 

tãu prieten bun, adicã eu, a gãsit de lucru æi ieri am montat un 

mic stâlp de cafenea æi, cum mã aæteptam, un beåiv æi drogat ordinar 

m-a necãjit. Am plâns toatã ziua de necaz. 

Sã mai ætii dragã al meu prieten, cã eu cred cã soarele 

care acum începe sã strãluceascã voios æi binevoitor æi în viaåa 

noastrã nemernicitã, pe care totuæi atât de mult o iubim, ne întinde, 

iatã, o speranåã. Eu închei pentru cã mã duc sã joc tenis la 

salã cu un alt bun prieten de-al nostru. 

Sãnãtate din partea mea, dragul 

tãu prieten credincios æi norocul 

sã te åinã de mânã toatã viaåa! 

Æi acum citiåi doar rândurile cu numãr impar de pe fiecare paragraf în parte (Dorin LÃCRARU) 

UMOR 

Jack: “Vreau sã te însori cu o fatã 

pe care o aleg eu.” 

Fiul: “Îmi voi alege singur mireasa.” 

Jack: “Dar fata este fiica lui Bill Gates.” 

Fiul: “Ei bine, în acest caz...” 

Apoi, Jack se întâlneæte cu Bill Gates. 

Jack: “Am un fiu pentru fiica ta.” 

Bill Gates: “Dar fata mea este 

prea tânãrã pentru cãsãtorie.” 

Jack: “Dar tânãrul este vice-preæedinte 

la Banca Mondialã.” 

Bill Gates: “Ah, în acest caz...” 

În sfâræit, Jack se duce sã se întâlneascã 

cu preæedintele Bãncii Mondiale. 

Jack: “Îåi recomand un tânãr pentru 

a fi vice-preæedinte.” 

Preæedintele: “Dar deja am mai mulåi 

vice-preæedinåi decât am nevoie.” 

Jack: “Dar tânãrul este ginerele lui Bill Gates.” 

Preæedintele: “Ah, în acest caz...” 

Acesta este un mod de a face afaceri. 

Zece bãrbaåi se aratã în faåa poråii Raiului 

înaintea lui Sfântul Petru. Sfântul Petru le zice 

bãrbaåilor: toåi care æi-au înæelat nevasta sã 

facã un pas în faåã. Æase oameni pãæesc, la 

care Sfântul Petru spune: voi æase veniåi cu 

mine în Rai, restul de patru rãmâneåi aici. Cei 

patru protesteazã iar Sfântul Petru le spune cã 

Dumnezeu iartã pãcatul, dar prostia nu. 

Asta a fost versiunea cu bãrbaåii. 

Versiunea cu femeile: 

Zece femei se prezintã la poråile Raiului: 

- Toate care æi-au înæelat soåul sã facã un 

pas în faåã. Nouã femei fac un pas în faåã. 

Sfântul Petru zice: voi nouã urmaåi-mã æi 

luaåi-o æi pe surda aia cu voi! 

Doi! 

Petreceri 

La revedere! 

Bazin 

Acesta 

Pãmânt 

Ape! 

Aer! 

Trecãtoare 

Timp liber 

Satu Mare 

Vedetã 

Ulei sfinåit 

Îngãduit 

S e z o n u l e s t i v a l 

Iåã 

Helios 

Aceætia 

Pe cal 

Dupã La 

Ulcicã 

Dragoste 

Numãr 

Bade! 

Concentrat 

Aversiune 

Din naætere 

Baå! 

Haz 

Sancåiune 

Soaåa lui 

Manole 

Iåe! 

As 

Epocã 

Poem eroic 

Fir 

Test! 

Premianåi 

23 ied! 

Iatã! 

Cântãreå 

de operã 

Fâæie 

Loc de 

trecere 

Ætefan ANDREESCU responsabil de paginã 

35

LEGIS 

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 105 

din 27 iunie 2001- (actualizatã) 

privind frontiera de stat a României 

Textul iniåial a fost publicat în 

MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 30 iunie 

2001. Aceasta este forma actualizatã pânã la 

data de 19 februarie 2003, cu modificãrile 

æi completãrile aduse de LEGEA nr. 243 din 

29 aprilie 2002 æi de LEGEA nr. 39 din 21 

ianuarie 2003. 

CAP. 1 

Dispoziåii generale 

ART. 1 

În sensul prezentei ordonanåe de 

urgenåã, expresiile de mai jos au urmãtoarele 

semnificaåii: 

a) frontiera de stat - linia realã sau 

imaginarã care trece, în linie dreaptã, de la 

un semn de frontierã la altul ori, acolo unde 

frontiera nu este marcatã în teren cu semne 

de frontierã, de la un punct de coordonate 

la altul; la fluviul Dunãrea æi celelalte ape 

curgãtoare frontiera de stat este cea stabilitã 

prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile 

dintre România æi statele vecine, cu luarea 

în considerare a faptului cã principiul general 

acceptat de dreptul internaåional fluvial este 

acela cã frontiera trece pe mijlocul æenalului 

navigabil principal, iar la apele curgãtoare 

nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de apã; 

la Marea Neagrã frontiera de stat trece pe la 

limita exterioarã æi limitele laterale ale mãrii 

teritoriale a României; 

b) culoar de frontierã - fâæia de teren 

situatã de o parte æi de alta a frontierei de stat, 

stabilitã în baza acordurilor æi convenåiilor 

de frontierã încheiate de România cu statele 

vecine în scopul evidenåierii æi protejãrii 

semnelor de frontierã; 

c) fâæie de protecåie a frontierei de stat 

– fâæia de teren constituitã de-a lungul 

frontierei de stat în scopul protejãrii semnelor 

de frontierã æi asigurãrii controlului accesului 

în apropierea liniei de frontierã; 

d) frontiere interne - frontierele 

comune terestre ale României cu fiecare 

dintre statele vecine cu care s-au încheiat 

acorduri, convenåii sau alte înåelegeri 

internaåionale privind delimitarea controlului 

la frontiera comunã, precum æi aeroporturile 

pentru zborurile externe, curse regulate æi 

neregulate, porturile maritime æi fluviale 

pentru liniile regulate de pasageri æi mãrfuri 

care au ca punct de plecare sau ca destinaåie 

exclusivã alte aeroporturi sau porturi de pe 

teritoriile statelor sau comunitãåilor de 

state cu care România a încheiat acorduri, 

convenåii sau alte înåelegeri internaåionale 

privind eliminarea controalelor la frontierã, 

fãrã escale în aeroporturi sau porturi din afara 

teritoriului acestora; 

e) frontiere externe - frontiera terestrã 

æi maritimã, precum æi aeroporturile æi 

porturile maritime æi fluviale, dacã acestea 

nu reprezintã frontiere interne; 

f) zbor intern - orice zbor care are ca 

punct de plecare sau ca destinaåie teritoriul 

României, precum æi orice zbor care are ca 

punct de plecare sau ca destinaåie exclusivã 

teritoriile statelor sau comunitãåilor de 

state cu care România a încheiat acorduri, 

convenåii sau alte înåelegeri internaåionale 

privind eliminarea controlului la frontierã, 

fãrã escalã pe teritoriul unui stat terå; 

g) stat terå - orice alt stat decât statele cu 

care România a încheiat acorduri, convenåii 

sau alte înåelegeri internaåionale privind 

eliminarea controlului la frontierã; 

h) strãin semnalat ca inadmisibil - 

persoanã care nu îndeplineæte condiåiile 

de intrare în åarã prevãzute de legislaåia în 

vigoare privind regimul strãinilor æi persoana 

care nu îndeplineæte condiåiile pentru 

acordarea unei forme de protecåie, conform 

dispoziåiilor referitoare la statutul æi regimul 

refugiaåilor; 

i) punct de trecere a frontierei - orice loc 

organizat æi autorizat de Guvernul României 

pentru trecerea frontierei de stat; 

j) punct de mic trafic æi punct destinat 

trecerilor simplificate - orice loc organizat 

æi autorizat de Guvernul României pentru 

trecerea frontierei de stat a persoanelor din 

zona de frontierã, într-o formã simplificatã, 

convenitã prin convenåii æi acorduri încheiate 

cu statele vecine; 

k) control la frontierã - activitatea 

desfãæuratã de personalul autoritãåilor 

competente pentru asigurarea respectãrii 

condiåiilor prevãzute de lege pentru trecerea 

frontierei de stat a persoanelor, mijloacelor 

de transport, mãrfurilor æi a altor bunuri; 

l) infracåiune de frontierã - fapta 

prevãzutã de lege ca infracåiune, sãvâræitã 

în scopul trecerii ilegale peste frontiera de 

stat a persoanelor, mijloacelor de transport, 

mãrfurilor sau altor bunuri; 

m) trecere ilegalã a frontierei de stat - 

trecerea peste frontiera de stat în alte condiåii 

decât cele prevãzute de legea românã; 

n) transportator - orice persoana fizicã 

sau juridicã care asigurã, cu titlu profesional, 

transportul de persoane æi bunuri pe cale 

aerianã, navalã sau terestrã; 

o) regim de control al poliåiei de frontierã 

- totalitatea normelor prevãzute de lege cu 

privire la verificãrile desfãæurate de poliåiætii 

de frontierã asupra persoanelor, activitãåilor 

sau imobilelor aflate în zonele de competenåã 

ale poliåei de frontierã, pentru constatarea æi 

sancåionarea faptelor de încãlcare a normelor 

prevãzute de lege. 

CAP. 2 

Frontiera de stat a României 

ART. 2 

(1) Frontiera de stat a României 

delimiteazã teritoriul statului roman de 

teritoriul fiecãruia dintre statele vecine 

æi marea teritorialã a României de zona 

contiguã. În plan vertical frontiera de stat 

delimiteazã spaåiul aerian æi subsolul statului 

român de spaåiul aerian æi subsolul fiecãruia 

dintre statele vecine. 

(2) Frontiera de stat se stabileæte prin 

lege, în conformitate cu prevederile tratatelor 

internaåionale, convenåiilor sau înåelegerilor 

încheiate de statul român cu statele vecine. 

(3) Frontiera de stat a României este 

marcatã, de regulã, în teren prin semne de 

frontierã, ale cãror date topogeodezice sunt 

prevãzute în documentele de demarcare 

bilaterale, încheiate de statul roman cu 

statele vecine. 

ART. 3 

(1) Pentru protecåia frontierei de stat æi a 

semnelor de frontierã se constituie culoarul 

de frontiera æi fâæia de protecåie a frontierei 

de stat. 

(2) Culoarul de frontiera æi lãåimea 

acestuia se convine de cãtre statul roman 

cu fiecare dintre statele vecine, astfel încât 

sã asigure vizibilitatea æi protecåia semnelor 

de frontierã. 

(3) Fâæia de protecåie a frontierei de stat se 

stabileæte de la linia de frontierã cãtre interior 

æi are o lãåime de 20 metri. La frontiera de 

apã sau în locurile din imediata apropiere 

a frontierei de stat, în care terenurile 

sunt mlãætinoase, supuse erodãrilor sau 

avalanæelor, fâæia de protecåie a frontierei de 

stat se constituie mai în adâncime. Fâæia de 

protecåie a frontierei de stat se constituie æi 

se marcheazã prin grija administraåiei publice 

locale în colaborare cu Poliåia de Frontierã 

Românã. 

(4) Nu se constituie fâæie de protecåie 

a frontierei de stat la frontierele interne, 

la åãrmul Mãrii Negre, la Dunãre, pe cãile 

de comunicaåie æi în zonele cu lucrãri 

hidrotehnice situate la frontierã. 

ART. 4 

(1) Pentru asigurarea executãrii pazei 

æi controlului trecerii frontierei de stat se 

constituie zonã de frontierã. 

(2) Zona de frontierã cuprinde teritoriul 

aflat pe o adâncime de 30 km faåã de frontiera 

de stat æi åãrmul Marii Negre, cãtre interior. 

(3) În judeåele din interiorul åãrii unde 

funcåioneazã aeroporturi æi porturi deschise 

traficului internaåional suprafaåa aeroportului 

sau a portului cu platformele, imobilele æi 

instalaåiile aferente reprezintã zona supusã 

regimului de control al poliåiei de frontierã. 

(4) Fâæiile de teren, situate pe o adâncime 

de 10 km de o parte æi de cealaltã a malurilor 

Dunãrii interioare, deschisã navigaåiei 

internaåionale, sunt supuse regimului de 

control al poliåiei de frontierã. 

Supliment Frontiera - nr. 5/2006 

1

CAP. 3 

Regimul juridic al frontierei de stat 

SECÅIUNEA 1 

Dispoziåii generale 

ART. 5 

(1) Regimul juridic al frontierei de stat 

cuprinde totalitatea normelor prevãzute de 

legislaåia internã care privesc frontiera de stat 

æi desfãæurarea diferitelor activitãåi în zona de 

frontierã, în zona aeroporturilor æi porturilor 

deschise traficului internaåional. 

(2) Asigurarea respectãrii regimului 

juridic al frontierei de stat revine autoritãåilor 

care au atribuåii privind controlul la trecerea 

frontierei de stat æi autoritãåilor administraåiei 

publice locale. 

ART. 6 

(1) Frontiera de stat a României poate 

avea regim de frontierã internã sau frontiera 

externã. 

(2) Regimul de frontierã internã se poate 

stabili pentru toate acåiunile de trecere a 

frontierei de stat sau numai pentru o parte 

din ele. 

(3) În situaåia în care România semneazã 

un document internaåional privind eliminarea 

controlului la frontiera cu un stat sau cu o 

comunitate de state cu care nu are frontiere 

comune, se considerã cã are frontierã internã 

cu acel stat sau cu acea comunitate de state 

prin frontierele aeroportuare sau portuare, 

dupã caz. 

ART. 7 

(1) Culoarul de frontierã æi fâæia de 

protecåie a frontierei de stat fac parte din 

domeniul public al statului æi se administreazã 

de cãtre autoritãåile administraåiei publice 

locale, în condiåiile stabilite prin hotãrâre 

a Guvernului. 

(2) Administraåia publicã localã asigurã 

curãåarea æi întreåinerea culoarului de 

frontierã, întreåinerea æi repararea semnelor 

de frontierã sau, la nevoie, înlocuirea 

acestora, conform prevederilor documentelor 

bilaterale încheiate cu statele vecine. Aceste 

activitãåi se desfãæoarã la termenele stabilite 

prin acordurile, convenåiile sau înåelegerile 

de frontierã încheiate cu statele vecine sau, 

ori de câte ori este nevoie, la cererea æi 

sub supravegherea nemijlocitã a Poliåiei de 

Frontierã Române. 

(3) În fâæia de protecåie a frontierei 

de stat poliåiætii de frontierã au dreptul sã 

instaleze mijloace de semnalare a trecerilor 

peste frontierã æi de supraveghere a liniei de 

frontierã. Dacã situaåia o impune, pentru 

termene limitate, pânã la dispariåia stãrii care 

determinã necesitatea, în fâæia de protecåie 

a frontierei de stat se pot face æi alte lucrãri 

necesare în vederea îndeplinirii atribuåiilor 

de cãtre poliåiætii de frontierã. 

(4) Suprafeåele de teren cuprinse între 

fâæia de protecåie a frontierei de stat æi 

culoarul de frontierã sau malul apelor, dupã 

caz, se administreazã de cãtre persoanele 

fizice sau juridice cãrora le aparåin, cu 

respectarea normelor prezentei ordonanåe 

de urgentã. 

(5) Accesul persoanelor în fâæia de 

protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul 

de frontierã sau malul apelor, dupã caz, este 

permis în baza documentelor de identitate, 

cu aprobarea administraåiei publice locale æi 

cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei 


(6) Accesul persoanelor pentru efectuarea 

unor activitãåi dincolo de fâæia de protecåie 

a frontierei de stat, în situaåia în care aceasta 

se constituie mai în adâncime, precum æi 

în insulele æi ostroavele aparåinând statului 

român, situate în apele de frontierã, este 

permis numai prin locurile æi în condiåiile 

stabilite de administraåia publicã localã æi 

cu avizul æefului formaåiunii locale a poliåiei 


(7) Accesul persoanelor în insulele æi 

ostroavele de formaåiune nouã din apele 

de frontierã este permis numai dupã 

determinarea apartenenåei acestora, pe baza 

înåelegerilor încheiate între statul roman æi 

statul vecin. 

ART. 8 

(1) Trecerea frontierei de stat a României 

de cãtre persoane, mijloace de transport, 

mãrfuri æi alte bunuri se face prin punctele de 

trecere a frontierei de stat deschise traficului 

internaåional, denumite în continuare puncte 

de trecere. 

(2) Trecerea frontierei de stat a României 

se poate face æi prin alte locuri, în condiåiile 

stabilite de comun acord prin documente 

bilaterale încheiate de România cu statele 

vecine. 

(3) Trecerea frontierei de stat de cãtre 

persoane se face cu respectarea prevederilor 

prezentei ordonanåe de urgenåã. 

(4) Trecerea frontierei de stat a mijloacelor 

de transport, mãrfurilor æi altor bunuri se 

face cu respectarea legilor ce reglementeazã 

regimul vamal. 

ART. 9 

(1) Deschiderea de noi puncte de trecere 

sau închiderea temporarã ori definitivã 

a celor existente se face prin hotãrâre a 

Guvernului. 

(2) Guvernul României va da publicitãåii 

lista cuprinzând punctele de trecere 

a frontierei de stat deschise traficului 

internaåional, punctele de mic trafic æi de 

treceri simplificate. 

(3) Denumirea punctului de trecere, 

suprafaåa pe care o cuprinde, specificul 

de activitate æi orarul de funcåionare se 

afiæeazã la loc vizibil, la intrarea în punctul 


(4) Deschiderea ocazionalã a unor 

puncte de trecere în vederea desfãæurãrii 

unor activitãåi cu caracter festiv sau religios 

æi orarul lor de funcåionare se efectueazã cu 

aprobarea inspectorului general al poliåiei 


(5) Punctele de trecere, punctele de mic 

trafic æi cele destinate trecerilor simplificate 

funcåioneazã în subordinea Ministerului 

Administraåiei æi Internelor. 

ART. 10 

(1) Administratorii aeroporturilor æi 

porturilor în care funcåioneazã puncte de 

trecere, precum æi cei ai punctelor de trecere 

rutiere care au douã sau mai multe fluxuri pe 

sens vor asigura în termen de un an de la data 

intrãrii în vigoare a prezentei ordonanåe de 

urgenåã separarea fluxurilor de pasageri prin 

amenajarea unor puncte de control separate, 

individualizate astfel: 

a) pentru cetãåenii români sau 

aparåinând statelor cu care România a 

încheiat documente bilaterale de eliminare 

a controlului la frontierã, punctul de control 

va fi individualizat cu drapelul României æi 

al/ale statului/statelor parte la înåelegerea 

internaåionalã, urmate de denumirea în clar 

a acestora, în limba românã æi în limbile de 

circulaåie internaåionalã; 

b) pentru cetãåenii altor state punctul 

de control va fi individualizat cu inscripåia 

“ALTE STATE”, în limba românã æi în limbile 

de circulaåie internaåionalã. 

(2) Imobilele în care funcåioneazã 

punctele de trecere æi terenurile aferente 

acestora, care constituie domeniu public al 

statului ori domeniu privat æi se administreazã 

de cãtre una dintre autoritãåile sau instituåiile 

prevãzute la art. 12 alin. (1) ori de alte 

persoane juridice, se pun în mod gratuit la 

dispoziåie celorlalte autoritãåi cu competenåe 

de control la trecerea frontierei de stat. 

(3) În situaåia în care trecerea frontierei 

se efectueazã temporar prin alte puncte 

de trecere care nu sunt deschise traficului 

internaåional de persoane æi mãrfuri, 

solicitantul asigurã, dupã aprobarea 

deschiderii temporare a punctului de trecere, 

condiåii corespunzãtoare de efectuare 

a controlului pentru trecerea frontierei, 

respectiv: punerea la dispoziåie a spaåiilor de 

lucru æi a utilitãåilor, transportul personalului, 

spaåii de cazare æi îndemnizaåiile de 

deplasare, conform legii. 

ART. 11 

(1) În punctele de trecere se organizeazã 

æi se efectueazã controlul de frontierã al 

persoanelor, mijloacelor de transport, 

mãrfurilor æi al altor bunuri atât la intrarea, 

cât æi la ieæirea din åarã. 

(2) Controlul efectuat la trecerea 

frontierei de stat are ca scop verificarea æi 

constatarea îndeplinirii condiåiilor prevãzute 

de lege pentru intrarea æi ieæirea în/din åarã 

a persoanelor, mijloacelor de transport, 

mãrfurilor æi altor bunuri. 

ART. 12 

(1) În punctele de trecere îæi desfãæoarã 

activitatea personalul tuturor autoritãåilor 

publice care au, potrivit legii, competenåe 

pe linia controlului la trecerea frontierei 

de stat. 

(2) Atribuåiile personalului prevãzut la 

alin. (1) se stabilesc de autoritãåile publice în 

structura cãrora acesta funcåioneazã, potrivit 

prevederilor legale. 

(3) Autoritãåile publice prevãzute la 

alin. (1) colaboreazã æi rãspund, în limita 

competenåelor legale, de desfãæurarea în 

bune condiåii a traficului de cãlãtori, mijloace 

de transport, mãrfuri æi de alte bunuri. 

ART. 13 

(1) În baza documentelor bilaterale 

încheiate de statul român cu statele vecine 

se pot organiza puncte de trecere comune 

pe teritoriul uneia dintre pãråile semnatare 

ale acestora. 

(2) Regulile de lucru ale personalului 

fiecãreia dintre pãråi æi modul de cooperare 

în punctul de trecere comun se stabilesc prin 

documentul de înfiinåare a acestora. 

(3) Funcåionarii români care îæi desfãæoarã 

activitatea în punctele de trecere comune 

aplicã prevederile legii române cu privire la 

controlul trecerii frontierei de stat. 

ART. 14 

(1) Æeful punctului de trecere este poliåist 

de frontierã æi coordoneazã întreaga activitate 

din punctul de trecere; acesta împreunã cu 

æefii unitãåilor tuturor autoritãåilor care au, 

potrivit legii, competenåe de control privind 

trecerea frontierei de stat organizeazã 

modul de desfãæurare a activitãåii echipelor 

de control. 

(2) Æeful punctului de trecere verificã æi ia 

mãsurile corespunzãtoare pentru respectarea 

legalitãåii, pe timpul îndeplinirii atribuåiilor 

de serviciu, de cãtre personalul propriu æi al 

celorlalte autoritãåi cu competenåe de control 

pentru trecerea frontierei care îæi desfãæoarã 

activitatea în punctul de trecere. 

(3) Poliåistul de frontierã care îæi 

2 Supliment Frontiera - nr. 5/2006

desfãæoarã activitatea în punctul de trecere 

este obligat sã se sesizeze din oficiu asupra 

încãlcãrii prevederilor legale referitoare la 

trecerea frontierei de stat æi la controlul 

trecerii frontierei de stat de cãtre participanåii 

la traficul de frontierã æi personalul prevãzut 

la art. 12 alin. (1). 

(4) Æeful punctului de trecere poate 

dispune efectuarea supracontrolului dupã 

încheierea controlului de frontierã, atât la 

intrarea, cât æi la ieæirea din åarã. 

(5) Accesul persoanelor în punctul de 

trecere, altele decât persoanele aparåinând 

autoritãåilor publice care au, potrivit legii, 

competente de control privind trecerea 

frontierei de stat, se stabileæte de æeful 

acestuia. 

ART. 15 

Regulile de exploatare æi întreåinere 

privind podurile, cãile ferate æi rutiere, liniile 

de comunicaåii æi apele care intersecteazã 

linia frontierei de stat ori au ax comun cu 

aceasta sunt stabilite prin acorduri, convenåii 

æi înåelegeri încheiate de statul român cu 

statele vecine. 

ART. 16 

(1) Pentru soluåionarea problemelor 

rezultate din înåelegerile bilaterale de frontierã 

se numesc, prin hotãrâre a Guvernului, 

reprezentanåi/împuterniciåi de frontierã æi 

locåiitori ai acestora, precum æi delegaåi în 

comisiile mixte interguvernamentale, din 

rândul funcåionarilor Poliåiei de Frontierã 

Române, precum æi al altor reprezentanåi ai 

unor autoritãåi interesate. 

(2) Atribuåiile æi modul de lucru ale 

funcåionarilor prevãzuåi la alin. (1) se stabilesc 

prin acordurile, convenåiile æi înåelegerile de 

frontierã încheiate de România cu statele 

vecine. 

SECTIUNEA a 2-a 

Efectuarea controlului pentru trecerea 

frontierei de stat 

ART. 17 

(1) Controlul pentru trecerea frontierei 

de stat române se efectueazã, de regulã, în 

echipa constituitã din personalul autoritãåilor 

prevãzute la art. 12 alin. (1). Æeful echipei de 

control este poliåist de frontierã. 

(2) În punctele de trecere portuare, din 

echipa de control face parte æi reprezentantul 

cãpitãniei portului. O datã cu echipa de 

control au acces pe navele de mãrfuri æi 

reprezentanåii agenåiei de navlosire, precum 

æi alte persoane autorizate, conform legii. 

(3) În punctele de trecere aeroportuare 

echipa de control va fi însoåitã de un 

reprezentant al companiei aeriene 

reprezentate pe aeroport. 

(4) În situaåiile în care controlul nu se 

poate efectua în echipa constituitã potrivit 

alin. (1), personalul autoritãåii care trebuie 

sã îæi desfãæoare activitatea separat de 

restul echipei îl va informa, la terminarea 

controlului, pe æeful de turã al poliåiei de 

frontierã despre rezultatul controlului. 

ART. 18 

(1) Controlul paæapoartelor æi al celorlalte 

documente pentru trecerea frontierei de stat 

române, eliberate de autoritãåile române, 

precum æi al celor eliberate de autoritãåile 

strãine, recunoscute sau acceptate de statul 

roman, potrivit legii, se face de câtre poliåistul 


(2) La controlul de frontierã cetãåenii 

strãini sau apatrizii care intrã în România 

trebuie sã facã dovada cã îndeplinesc 

condiåiile æi formalitãåile de intrare æi de 

æedere stabilite de statul român. 

(3) În cazurile în care se constatã cã 

documentele de cãlãtorie prevãzute la alin. 

(1) nu întrunesc condiåiile prevãzute de lege 

pentru a da dreptul titularului acestora sã intre 

ori sã iasã în/din åarã sau existã suspiciuni cu 

privire la autenticitatea documentelor, æeful 

punctului de trecere va dispune clarificarea 

situaåiei æi luarea mãsurilor prevãzute de 

lege. 

(4) Æeful punctului de trecere poate 

dispune întreruperea cãlãtoriei unei persoane 

dacã s-a constatat cã aceasta nu îndeplineæte 

cerinåele prevãzute de lege pentru trecerea 

frontierei de stat române. 

ART. 19 

La trecerea frontierei de stat, dupã 

efectuarea controlului documentelor 

privind identitatea persoanelor autoritatea 

vamalã efectueazã controlul vamal, potrivit 

reglementãrilor vamale. 

ART. 20 

(1) În punctul de trecere a frontierei de 

stat controlul sanitar-uman, sanitar-veterinar, 

fitosanitar æi cel privind protecåia mediului se 

organizeazã æi se executã potrivit normelor 

stabilite de legislaåia în vigoare, în condiåiile 

prevãzute de prezenta ordonanåa de urgenåã, 

înainte de efectuarea celorlalte tipuri de 

control. 

(2) Controlul pentru protecåia sanitarã a 

teritoriului României æi cel privind protecåia 

mediului se executã, potrivit legii, asupra 

persoanelor, mijloacelor de transport, 

mãrfurilor æi altor bunuri, indiferent de 

provenienåa æi destinaåia lor. Persoanei care 

nu se supune controlului sanitar nu i se 

permite trecerea frontierei de stat. 

(3) Autoritãåile publice centrale care 

rãspund de administraåia publicã, agriculturã, 

alimentaåie æi silviculturã, de transport æi de 

protecåia mediului stabilesc prin ordin comun 

al miniætrilor punctele de trecere a frontierei 

de stat prin care se efectueazã importul, 

exportul æi tranzitul de animale æi produse 

animale, vegetale æi produse vegetale, deæeuri 

æi substanåe chimice periculoase. Trecerea 

mijloacelor de transport destinate acestor 

transporturi prin alte puncte de trecere este 

interzisã. 

(4) În funcåie de volumul traficului, de 

situaåia epizootiilor, epifitilor æi de convenåiile 

încheiate cu alte state, în punctul de trecere 

se pot executa numai controlul documentelor 

de trecere a frontierei, al documentelor 

însoåitoare ale mãrfii æi controlul fizic al 

mijloacelor care transporta animale sau 

produse animale, vegetale ori produse 

vegetale æi deæeuri sau substanåe chimice 

periculoase. Controlul sanitar-veterinar, 

fitosanitar æi pentru protecåia mediului în 

detaliu se efectueazã la locul de destinaåie 

al transportului, potrivit legii. 

(5) În situaåia în care punctul de trecere 

este deschis æi pentru trecerea persoanelor, 

a altor mijloace de transport, mãrfuri æi 

bunuri, pentru efectuarea controlului sanitarveterinar, 

fitosanitar æi pentru protecåia 

mediului se stabileæte în perimetrul punctului 

de trecere un spaåiu anume destinat. Acesta 

va fi situat în lateral sau separat de spaåiul 

pentru controlul persoanelor, mijloacelor de 

transport, mãrfurilor æi bunurilor care nu fac 

obiectul acestui tip de control. 

(6) În situaåia în care animalele æi 

produsele animale sau vegetalele æi produsele 

vegetale, deæeurile sau substanåele chimice 

periculoase nu corespund standardelor 

prevãzute pentru trecerea frontierei de stat, 

personalul specializat al Politiei Sanitare- 

Veterinare, al Politiei Fitosanitare sau al 

autoritãåii de protecåie a mediului va interzice 

trecerea acestora peste frontierã, informândui 

despre aceasta pe æeful punctului de trecere 

æi pe æeful biroului vamal de control æi 

vãmuire la frontierã. 

(7) În cazul bolilor care impun instituirea 

carantinei, în situaåii care nu suferã amânare, 

autoritatea publicã centralã care rãspunde de 

sãnãtate æi/sau autoritatea publicã centralã 

care rãspunde de agriculturã, alimentaåie 

æi silviculturã iau/ia primele mãsuri de 

prevenire æi combatere a acestora, potrivit 

legii, pe care le comunicã de îndatã celorlalte 

autoritãåi interesate. În aceste cazuri controlul 

sanitar de specialitate æi mãsurile de 

prevenåie sanitarã se efectueazã în detaliu 

asupra tuturor persoanelor, mijloacelor 

de transport, mãrfurilor æi bunurilor. Cu 

sprijinul administraåiei publice locale se 

stabilesc spaåiile în care se aplicã mãsurile 

de profilaxie sanitarã, sanitar-veterinarã æi 

fitosanitarã. 

(8) În spaåiul destinat controlului 

sanitar-veterinar se organizeazã æi se 

aplicã mãsurile de prevenire a rãspândirii 

bolilor de la animale la om, stabilite de 

inspectorii sanitari veterinari, conform legii. 

În acest spaåiu agenåii economici autorizaåi 

sã efectueze serviciile prevãzute de legea 

sanitarã veterinarã organizeazã æi dispun 

instalaåiile necesare. 

ART. 21 

(1) Trecerea peste frontiera de stat de 

cãtre persoane fizice a armelor de vânãtoare, 

de tir æi muniåiilor aferente acestora, a 

armelor cu aer comprimat, precum æi a 

armelor de panoplie este permisã numai 

dacã acestea sunt înscrise în documentele 

de trecere a frontierei, de cãtre autoritãåile 

care au eliberat aceste documente sau au 

acordat vizã românã. 

(2) Persoanele care la intrarea în România 

au asupra lor arme æi muniåii, altele decât 

cele prevãzute la alin. (1), au obligaåia sã le 

depunã la poliåia de frontierã, urmând sã fie 

restituite proprietarului, potrivit legii. 

(3) Însoåitorii delegaåiilor strãine la nivelul 

æefilor de stat ori la nivel guvernamental, 

precum æi militarii pot avea asupra lor æi 

pot introduce în åarã arme de autoapãrare æi 

muniåiile aferente, pe bazã de reciprocitate, 

dacã acestea sunt notificate prin Ministerul 

Afacerilor Externe æi, respectiv, Ministerul 

Apãrãrii Naåionale sau Ministerul de 

Interne. 

(4) La trecerea frontierei de stat militarii 

români participanåi la operaåiuni în sprijinul 

pãcii sau în scopuri umanitare, la exerciåii 

militare comune cu unitãåi din alte state, 

precum æi foråele militare strãine care 

participã la activitãåi ce implicã intrarea, 

staåionarea sau tranzitarea teritoriului 

României conform tratatelor æi înåelegerilor 

internaåionale la care România este parte, 

pot avea asupra lor armamentul, tehnica de 

lupta æi muniåiile necesare, daca acestea sunt 

notificate prin Ministerul Apãrãrii Naåionale 

sau Ministerul Administraåiei æi Internelor. 

ART. 22 

(1) Armele de vânãtoare, de tir, cu aer 

comprimat, muniåiile pentru acestea, precum 

æi armele de panoplie aflate asupra cãlãtorilor 

în tranzit, pe care aceætia le-au declarat, se 

sigileazã la intrarea în åarã de cãtre personalul 

poliåiei de frontierã. 

(2) Pe timpul tranzitãrii teritoriului 

României cãlãtorilor le este interzis sã 


3

înstrãineze armele æi muniåiile sau sã rupã 

sigiliile aplicate. La ieæirea din åarã se verificã 

integritatea æi autenticitatea sigiliilor æi dacã 

datele de identificare a armelor æi muniåiilor 

corespund cu cele înscrise în documentul 

de trecere a frontierei de stat. Dacã sigiliile 

nu sunt intacte ori datele nu corespund cu 

cele înscrise în documentele de trecere a 

frontierei de stat sau armele æi muniåiile au 

fost înstrãinate integral ori în parte, cãlãtorilor 

în cauzã li se întrerupe cãlãtoria pânã la 

clarificarea situaåiei de cãtre autoritãåile 

competente. 

(3) Tranzitarea prin România a armelor 

de vânãtoare sau de tir æi a muniåiilor 

corespunzãtoare, aparåinând unor persoane 

juridice strãine, se face cu aprobarea 

prealabilã a æefului direcåiei teritoriale a 

poliåiei de frontierã competente. 

ART. 23 

(1) Armele æi muniåiile prevãzute la art. 

21 alin. (1) æi (2), care nu au fost declarate, 

precum æi alte arme æi muniåii descoperite cu 

ocazia controlului pentru trecerea frontierei 

de stat se reåin în vederea confiscãrii æi se 

predau pe bazã de proces-verbal autoritãåilor 

competente. 

(2) Persoanele în cauzã se reåin æi se 

predau autoritãåilor competente în vederea 

clarificãrii situaåiei lor. 

ART. 24 

Dispoziåiile art. 21 æi 23 se aplicã æi în 

cazul substanåelor explozive, al materialelor 

biologice cu potenåial de contaminare 

în masã, al substanåelor stupefiante sau 

psihotrope æi al medicamentelor care 

conåin substanåe stupefiante sau psihotrope 

în cantitãåi mai mari decât cele necesare 

pentru tratamentul personal, precum æi al 

dispozitivelor sau recipientelor încãrcate cu 

substanåe toxice sau radioactive aflate asupra 

persoanelor sau, dupã caz, în mijloacele de 

transport rutiere, feroviare, navale ori aeriene 

care trec frontiera de stat românã. 

ART. 25 

(1) La autoturismele, autobuzele, 

autocarele, automarfarele æi celelalte 

mijloace de transport rutiere care intrã sau ies 

din åarã controlul pentru trecerea frontierei se 

efectueazã în punctele de trecere rutiere. 

(2) În punctele de trecere, în cazul 

transporturilor multimodale, controlul 

mijloacelor prevãzute la alin. (1) se 

efectueazã înainte de îmbarcarea/debarcarea 

în/de pe mijlocul de transport naval, aerian 

sau feroviar. 

ART. 26 

Controlul pentru trecerea frontierei al 

trenurilor se efectueazã în staåia de frontierã 

sau, pe parcurs, între staåia de frontierã æi o 

staåie interioarã. 

ART. 27 

(1) La navele care intrã sau ies din 

porturile româneæti în/din curse externe 

controlul pentru trecerea frontierei se 

efectueazã în punctele de trecere portuare. 

(2) La navele care urmeazã sã opreascã 

în porturile situate pe Dunãre, în care nu 

funcåioneazã puncte de trecere, controlul 

pentru trecerea frontierei se efectueazã în 

primul port, situat în amonte sau în aval de 

acest port, în care funcåioneazã un punct 

de trecere. La ieæirea din åarã controlul se 

efectueazã în portul de unde pleacã nava 

în cursã externã, în situaåia în care în 

acesta existã un punct de trecere; în caz 

contrar, navele respective sunt obligate 

sã opreascã pentru control în unul 

dintre porturile Galaåi, Sulina, Tulcea, 

Constanåa-sud sau Moldova Veche. 

(3) La navele sub pavilion strãin care 

navigheazã în sectorul Dunãrii de Jos, între 

porturile Sulina æi Brãila, controlul pentru 

trecerea frontierei se efectueazã la intrare 

în portul Sulina, iar la ieæire, în unul dintre 

porturile Brãila, Galaåi, Tulcea sau Sulina, 

dacã din aceste porturi navele pleacã direct 

în cursele externe. Controlul navelor care 

navigheazã prin canalul Dunãre-Marea 

Neagrã se efectueazã la intrare în portul 

Constanåa-sud, iar la ieæire, în ultimul port 

românesc din care navele pleacã în cursã. 

(4) În portul Cernavoda se controleazã 

numai acele nave care sosesc sau pleacã 

în cursã externã din portul Basarabi, Poarta 

Alba, Medgidia sau Cernavodã. 

(5) Controlul pentru trecerea frontierei 

se efectueazã în portul Sulina asupra tuturor 

navelor care navigheazã prin acesta spre 

porturile Reni sau Ismail; în portul Sulina 

nu sunt supuse controlului navele româneæti 

æi strãine care vin din aceste porturi æi nu 

se opresc într-un port românesc, precum æi 

navele de mãrfuri æi pasageri sub pavilion 

românesc care navigheazã între porturile 

Constanåa, Sulina, Galaåi æi Brãila, la intrarea 

æi la ieæirea din sectorul Dunãrii de Jos. 

(6) Navele sub pavilion strãin care 

navigheazã în aval pe Dunãrea interioarã æi 

urmeazã sã o tranziteze cu oprire efectueazã 

controlul la intrarea în åarã în portul Cãlãraæi, 

iar pentru ieæirea din åarã, în ultimul port din 

care pleacã, dacã este organizat punct de 

trecere a frontierei, sau în portul Galaåi. 

Pentru navigaåia în amonte de acest sector 

al Dunãrii controlul la intrarea în åarã se 

efectueazã în portul Galaåi, iar pentru ieæirea 

din åarã, în ultimul port din care pleacã 

nava, dacã este organizat punct de trecere a 

frontierei, sau în portul Cãlãraæi. 

(7) Navele sub pavilion strãin care 

navigheazã în tranzit fãrã oprire pe Dunãrea 

interioarã sau pe canalul Dunãre - Marea 

Neagrã sunt supuse controlului în portul 

Cãlãraæi, respectiv în portul Galaåi. 

ART. 28 

(1) În cazul în care în rada portului 

a eæuat o navã sau la bordul unei nave a 

izbucnit un incendiu, navele de salvare sau 

cele desemnate sã intervinã pentru salvare 

pot sã iasã în rada pentru acordare de ajutor, 

fãrã a li se efectua controlul pentru trecerea 

frontierei. Aceste situaåii se aduc la cunoætinåa 

æefului punctului de trecere, de îndatã, de 

cãtre cãpitãnia portului. 

(2) Când în port a izbucnit un incendiu 

sau a apãrut un pericol iminent care 

afecteazã siguranåa navelor ori care pune 

în pericol siguranåa navelor, acestora li se 

permite ieæirea din port în radã, fãrã a li se 

efectua controlul pentru trecerea frontierei. 

ART. 29 

(1) Activitatea de cãutare æi salvare a vieåii 

omeneæti în marea teritorialã se organizeazã 

æi se desfãæoarã pe baza acordurilor bilaterale 

dintre statele riverane Mãrii Negre, încheiate 

în conformitate cu prevederile Convenåiei 

internaåionale (SAR) din 1979 privind 

cãutarea æi salvarea pe mare, adoptatã la 

Hamburg la 27 aprilie 1979. 

(2) Delimitarea regiunilor de cãutare/ 

salvare între statele riverane Mãrii Negre nu 

este legatã de delimitarea liniei de frontierã. 

(3) Serviciile de cãutare æi salvare se 

desfãæoarã în conformitate cu principiul 

primului sosit la locul unde are loc 

activitatea de cãutare æi salvare, dacã prin 

acordurile bilaterale ale României cu statele 

riverane Mãrii Negre nu se stabileæte altfel. 

Salvatorul este obligat sã îæi anunåe prezenåa 

æi motivul acesteia în apele teritoriale ale 

României sau deasupra acestora, prin staåia 

radiocoastã care va informa imediat cãpitãnia 

portului în a cãrei zonã de jurisdicåie se aflã 

salvatorul æi inspectoratul judeåean al poliåiei 


(4) Pentru îndeplinirea prevederilor 

alin. (1) æi numai în scopul cãutãrii locului 

de producere a accidentelor maritime æi 

al salvãrii supravieåuitorilor, cu excepåia 

cazurilor în care statele riverane Mãrii Negre 

convin altfel, se autorizeazã intrarea imediatã 

în/deasupra mãrii teritoriale a României a 

unitãåilor de salvare aparåinând celorlalte 

state riverane. 

ART. 30 

(1) Controlul documentelor privind 

identitatea strãinilor, membri ai echipajelor 

navelor care executã voiaje internaåionale, 

æi a pasagerilor pentru trecerea frontierei 

se efectueazã cu respectarea prevederilor 

Hotãrârii Guvernului nr. 1.335/2000 pentru 

aprobarea Normelor metodologice de punere 

în aplicare a prevederilor Convenåiei privind 

facilitarea traficului maritim internaåional 

(FAL), adoptatã la Londra la 9 aprilie 1965, 

cu modificãrile æi completãrile ulterioare. 

(2) La navele româneæti de transport de 

mãrfuri care, din motive justificate, sunt 

obligate sa staåioneze în rada portului, 

accesul la uscat al membrilor echipajelor 

este permis cu aprobarea æefului punctului 

de trecere. În acest caz controlul navelor 

se executã dupã intrarea lor în port, iar 

controlul carnetelor de marinar se efectueazã 

la coborârea pe uscat. 

ART. 31 

(1) Membrilor echipajelor navelor aflate 

în rada portului, asupra cãrora la sosire nu s-a 

efectuat controlul pentru trecerea frontierei, li 

se poate acorda asistenåã medicalã cu accesul 

medicului la bord, la cererea comandanåilor 

de navã æi cu aprobarea æefului punctului 


(2) În baza avizului organelor sanitare 

competente debarcarea marinarilor strãini 

în vederea internãrii în unul dintre spitalele 

oraæului portuar se aprobã de æeful punctului 

de trecere, la cererea cãpitãniei portului. 

ART. 32 

(1) Marinarii rãmaæi pe teritoriul 

României dupã plecarea navei se vor 

prezenta la agenåia companiei de navigaåie 

de care aparåine nava, pentru a li se rezolva 

situaåia. Dacã în localitatea portuarã nu 

existã agenåie de navigaåie, æeful punctului 

de trecere permite marinarilor plecarea din 

åarã cu altã navã. 

(2) Marinarilor strãini aflaåi pe nave în 

porturile româneæti, care urmeazã sã se 

deplaseze în interes de serviciu într-un alt 

port sau într-o altã localitate de pe teritoriul 

României, pentru a lua legãtura cu misiunea 

diplomaticã sau cu oficiul consular al statului 

ai cãrui cetãåeni sunt, li se acordã, la cerere, 

viza de intrare. Cererea de vizã se rezolvã 

prin agenåia de navlosire sau prin agenåia de 

navigaåie a statului de care aparåine nava ori 

de cãtre æefii punctelor de trecere. În cazul 

deplasãrii marinarilor spre alte state li se 

acordã vize de tranzit. 

(3) Trecerea oricãrui membru al 

echipajului unei nave strãine în echipajul 

altei nave strãine, aflatã în unul dintre 

porturile româneæti, se face prin modificarea 

corespunzãtoare de cãtre comandanåii celor 

douã nave a listelor cuprinzând echipajul 


acestora, cu acordul agenåilor navelor. 

Listele cuprinzând echipajele sunt prezentate 

la cãpitãnia portului, la æeful punctului de 

trecere a frontierei la biroul vamal æi la biroul 

direcåiei de sãnãtate publicã din port de cãtre 

agenåii navelor. 

ART. 33 

(1) La navele de pasageri sub pavilion 

românesc sau sub pavilion strãin, precum æi 

la pasagerii aflaåi pe navele de mãrfuri care 

vin sau pleacã în/din România controlul 

documentelor la trecerea frontierei se 

efectueazã asupra persoanelor æi bunurilor 

la debarcarea æi, respectiv, îmbarcarea la/de 

pe nave. 

(2) Accesul pasagerilor strãini la uscat este 

permis numai dupã îndeplinirea formalitãåilor 

legale pentru trecerea frontierei de stat. 

ART. 34 

Æefii misiunilor diplomatice, oficiilor 

consulare, precum æi æefii reprezentanåelor 

organizaåiilor internaåionale aflate pe 

teritoriul României, în limitele convenåiilor 

la care statul român este parte, au acces 

la bordul navelor de comerå strãine aflate 

în porturile sau apele teritoriale româneæti, 

în baza cãråilor de identitate eliberate de 

Ministerul Afacerilor Externe. 

ART. 35 

Accesul la bord al membrilor de familie 

ai marinarilor strãini îmbarcaåi pe navele 

aflate în porturile româneæti care navigheazã 

între porturile Constanåa, Sulina æi Moldova 

Veche se face pe baza paæapoartelor ori a 

altor documente de trecere a frontierei, la 

cererea comandantului navei æi cu avizul 

æefului punctului de trecere. 

ART. 36 

(1) În aeroporturi controlul pentru trecerea 

frontierei se face la plecarea æi la sosirea 

aeronavelor în/din curse internaåionale. Când 

din cauze de foråã majorã o aeronavã de 

transport internaåional nu îæi poate continua 

cursa æi cãlãtorii în tranzit nu au legãturi 

imediate, acestora li se permite, la cerere, 

accesul în localitate pânã la îmbarcarea în 

prima aeronavã sau tranzitarea teritoriului 

României cu alte mijloace de transport, în 

baza vizei de tranzit acordate în punctul de 

trecere, potrivit legii. 

(2) În cazul în care aeronavele care 

efectueazã curse internaåionale aterizeazã 

din cauze de foråã majorã pe aeroporturi 

care nu sunt destinate traficului internaåional, 

situate în afara zonei de frontierã, controlul 

pentru trecerea frontierei se asigurã de cãtre 

unitatea de poliåie æi autoritatea vamalã cele 

mai apropiate. 

(3) Cãlãtorilor în tranzit, cu escalã în 

România, nu li se efectueazã controlul 

paæapoartelor dacã nu pãrãsesc aerogara, 

cu excepåia situaåiilor deosebite ce reclamã 

efectuarea acestui control. 

ART. 37 

Avioanele militare româneæti æi strãine 

æi echipajele lor, atunci când aterizeazã 

sau decoleazã de pe aeroporturi româneæti 

deschise traficului internaåional, se supun 

regulilor prevãzute la art. 36. 

SECÅIUNEA a 3-a 

Accesul, circulaåia æi alte activitãåi ce se 

desfãæoarã în zona de frontierã æi în punctele 

de trecere a frontierei de stat. 

ART. 38 

(1) Zborurile aeronavelor civile care 

executã operaåiuni aeriene în spaåiul 

aferent zonei de frontierã vor fi comunicate 

Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã 

de cãtre operatorii aerieni care efectueazã 

zborurile respective, cu cel puåin o orã 

înainte de decolare, cu precizarea tipului 

æi înmatriculãrii aeronavei, a itinerarului æi a 

orarului de zbor. 

(2) Zborurile având drept scop acordarea 

asistenåei medicale sau a ajutorului umanitar 

de urgenåã, efectuate în spaåiul aerian 

aferent zonei de frontierã, se comunicã 

Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã 

de cãtre operatorii aerieni care executã 

zborurile respective, înainte de decolare, cu 

precizarea tipului æi înmatriculãrii aeronavei, 

a itinerarului æi a orarului de zbor. 

(3) Zborurile menåionate la alineatele 

precedente, pentru care, conform 

reglementãrilor aeronautice în vigoare, 

este necesarã obåinerea unei autorizaåii de 

survol, se comunicã Inspectoratului General 

al Poliåiei de Frontierã de cãtre Autoritatea 

Aeronauticã Civilã Românã în momentul 

emiterii autorizaåiei respective. 

(4) Prevederile prezentului articol nu 

se aplicã în cazul zborurilor efectuate 

pe cãile aeriene alocate traficului aerian 

internaåional. 

ART. 39 

În zona de frontierã, pe adâncimea de 

500 metri de la linia de frontierã cãtre interior, 

cu avizul direcåiei teritoriale a poliåiei de 

frontierã competente, se pot executa activitãåi 

cum sunt: mineritul, exploatãrile de åiåei, de 

gaze, de ape minerale, de ape termale, 

exploatãrile forestiere, balastiere sau de 

cariere, lucrãrile de îmbunãtãåiri funciare æi 

irigaåii, îndiguirile, lucrãrile sau construcåiile 

pe cursurile de apã, lucrãri de asigurare 

a condiåiilor de navigaåie, construcåiile æi 

amenajãrile turistice, de agrement sau de 

altã naturã, cercetãrile sau prospectãrile 

geologice. 

ART. 40 

Pescuitul industrial æi sportiv în apele 

de frontierã, apele maritime interioare æi în 

marea teritorialã se efectueazã, în condiåiile 

legii, în locurile æi sectoarele stabilite de 

autoritãåile competente, cu avizul prealabil 

al æefului inspectoratului judeåean al poliåiei 


ART. 41 

Bãrcile æi ambarcaåiunile înmatriculate 

potrivit legii, aflate pe apele de frontierã 

æi apele maritime interioare, se pãstreazã 

în locurile stabilite de cãpitãniile de port 

sau, dupã caz, de autoritãåile administraåiei 

publice locale, cu avizul æefilor sectoarelor 

poliåiei de frontierã, luându-se mãsuri de 

cãtre cei care le deåin, pentru a se preveni 

folosirea acestora la trecerea ilegalã a 

frontierei de stat, la practicarea contrabandei 

sau la alte activitãåi ilicite. 

Art. 41 a fost modificat de LEGEA nr. 243 

din 29 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL 

OFICIAL nr. 302 din 8 mai 2002. 

ART. 42 

(1) Activitãåile de agrement æi sportive 

în apele de frontierã se pot desfãæura cu 

aprobarea cãpitaniei de port sau, dupã caz, 

a administraåiei publice locale æi cu avizul 

æefului sectorului poliåiei de frontierã. 

(2) În apele de frontierã, în marea 

interioarã æi în marea teritorialã navele cu 

excursioniæti, precum æi orice altã navã sau 

ambarcaåiune nu au voie sã acosteze decât în 

porturi sau în alte locuri special amenajate în 

acest scop. În caz de foråã majorã acostarea 

se poate face în orice punct de pe malul 

românesc, anunåându-se cea mai apropiatã 

formaåiune localã a poliåiei de frontierã 

sau, în lipsa acesteia, a poliåiei. Dispoziåiile 

acestui alineat nu se aplicã cetãåenilor români 

posesori de bãrci. 

(3) Avizul direcåiei teritoriale a poliåiei 

de frontierã competente este obligatoriu 

pentru navele æi ambarcaåiunile strãine care 

navigheazã pe Dunãrea interioarã, pe braåul 

Tulcea æi braåul Sulina. 

ART. 43 

Pãæunatul animalelor este permis în 

timpul zilei pânã la fâæia de protecåie a 

frontierei de stat, la frontiera externã, sau 

pânã la culoarul de frontierã, la frontiera 

internã, iar noaptea, pânã la 500 metri faåã 

de acestea, cãtre interior, în locurile stabilite 

de autoritãåile administraåiei publice locale 

æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de 

frontierã. 

ART. 44 

(1) Vânãtoarea de-a lungul frontierei de 

stat pe adâncimea de 500 metri de la fâæia 

de protecåie a frontierei de stat, la frontiera 

externã, sau de la culoarul de frontierã, 

la frontiera internã, cãtre interior, pentru 

frontiera de uscat, æi de la limita terenului 

inundabil, pentru frontiera de apã, este 

interzisã. 

(2) Vânãtoarea organizatã a animalelor 

de pradã, pe adâncimea prevãzutã la alin. 

(1), este admisã numai ziua æi numai de 

la fâæia de protecåie a frontierei de stat, 

la frontiera externã, sau de la culoarul de 

frontierã, la frontiera internã, cãtre interior, 

pe baza hotãrârilor consiliilor locale æi cu 

avizul prealabil al æefului sectorului poliåiei 


ART. 45 

(1) Orice activitate în punctele de trecere 

a frontierei de stat, alta decât efectuarea 

controlului de frontierã, se poate desfãæura 

numai dupã obåinerea prealabilã a avizului 

din partea æefului direcåiei teritoriale a poliåiei 

de frontierã competente sau a æefului structurii 

de coordonare a punctelor de trecere 

aeroportuare, a autoritãåilor administraåiei 

publice locale æi a altor autoritãåi prevãzute 

de lege, dupã caz. 

(2) Încãlcarea condiåiilor prevãzute în 

avizul eliberat conform alin. (1) poate duce 

la retragerea avizului æi la sancåionarea 

contravenåionalã a titularului acestuia. 

ART. 46 

(1) Persoanelor care se deplaseazã sau 

care desfãæoarã diferite activitãåi în apropierea 

frontierei de stat le este interzis: 

a) sã tragã cu arma peste frontiera de 

stat; 

b) sã deterioreze sau sã distrugã semnele 

de frontierã, instalaåiile sau mijloacele tehnice 

de pazã ale poliåiei de frontierã; 

c) sã utilizeze focul deschis fãrã luarea 

mãsurilor pentru împiedicarea propagãrii 

focului la vecinãtãåi; 

d) sã fixeze pe bandã magneticã, pe 

hârtie sau alt suport imagini care sã redea 

poråiuni din teritoriul statelor vecine; 

e) sã facã schimb de obiecte sau 

corespondenåã peste frontiera de stat, în 

alte puncte decât cele destinate prin lege 

acestui scop; 

f) sã desfãæoare activitãåi care pot polua 

apele, marea, aerul sau solul în zona de 

frontierã, precum æi apele maritime aflate 

sub jurisdicåia statului român; 

g) sã poarte convorbiri neautorizate peste 

linia de frontierã; 

h) sã comitã fapte, gesturi sau sã profereze 

expresii jignitoare la adresa statului vecin sau 

a cetãåenilor acestuia. 


5

(2) Restricåiile prevãzute la alin. (1) lit. 

d), e) æi g) sunt aplicabile doar în situaåia în 

care acestea sunt prevãzute în acordurile sau 

convenåiile privitoare la frontierã încheiate de 

România cu statele vecine. 

ART. 47 

În situaåii deosebite, pe timpul unor 

acåiuni ale poliåiei de frontierã, se poate 

opri temporar accesul æi desfãæurarea unor 

activitãåi în apropierea frontierei de stat în 

afara localitãåilor. Aceste mãsuri vor fi aduse 

la cunoætinåã autoritãåilor administraåiei 

publice locale æi populaåiei în timp util. 

CAP. 4 

Sistemul de Informare Naåional privind 

circulaåia persoanelor æi bunurilor prin 

frontierã (SIF) 

SECÅIUNEA 1 

Dispoziåii privind înfiinåarea, scopul 

funcåionãrii æi gestionarea SIF 

ART. 48 

Se înfiinåeazã Sistemul de Informare 

Naåional privind circulaåia persoanelor 

æi bunurilor prin frontierã, denumit în 

continuare SIF, sistem unitar la nivel naåional, 

prin care se åine evidenåa, se prelucreazã 

æi se valorificã informaåiile cu privire la 

criminalitatea transfrontalierã æi infracåiunile 

de frontierã, la persoane æi bunuri. 

ART. 49 

(1) Scopul funcåionarii SIF constã în 

sprijinirea acåiunilor de menåinere a ordinii 

publice æi siguranåei naåionale æi aplicarea 

prevederilor legale cu privire la circulaåia 

persoanelor æi bunurilor pe teritoriul 

României. 

(2) Autoritatea publicã centralã care 

gestioneazã æi rãspunde de SIF este Ministerul 


ART. 50 

(1) SIF cuprinde acele categorii de 

date referitoare la persoane fizice æi bunuri 

care sunt furnizate de autoritãåile publice, 

denumite în continuare autoritãåi semnalate, 

necesare asigurãrii respectãrii regimului 

juridic al frontierei de stat, precum æi altor 

interese legitime ale statului. 

(2) Autoritãåile semnalate rãspund de 

veridicitatea datelor introduse sau transmise 

pentru a fi introduse în SIF. 

ART. 51 

Utilizarea SIF se face cu respectarea 

dispoziåiilor legale privind protecåia datelor, 

precum æi protecåia persoanei împotriva 

prelucrãrii automate neautorizate a datelor 

referitoare la persoane. 


Funcåionarea SIF 

ART. 52 

În SIF pot sã introducã date, sã le 

modifice, sã le æteargã æi sã le prelucreze 

autoritãåile cu atribuåii în domeniul apãrãrii 

naåionale, ordinii publice æi siguranåei 

naåionale, cele cu atribuåii în domeniul 

respectãrii regimului juridic al frontierei de 

stat, precum æi autoritatea judecãtoreascã, 

potrivit competenåelor legale, pe baza 

protocoalelor încheiate de Ministerul 

Administraåiei æi Internelor cu fiecare 

autoritate. 

ART. 53 

(1) Cu privire la persoane sunt introduse 

urmãtoarele date: 

a) numele æi prenumele, numele anterior, 

pseudonimele sau poreclele care au fost 

eventual înregistrate separat; 

b) semnele fizice particulare, obiective 

æi inalterabile; 

c) prima litera a celui de-al doilea 

prenume; 

d) data æi locul naæterii; 

e) sexul; 

f) cetãåenia; 

g) menåiunea cã persoanele în cauzã sunt 

înarmate, dupã caz; 

h) menåiunea cã persoanele în cauzã sunt 

violente, dupã caz; 

i) motivul semnalãrii; 

j) mãsura care trebuie luatã. 

(2) Includerea altor date cu privire la 

persoane se face potrivit legii. 

ART. 54 

Datele privind strãinii semnalaåi ca 

inadmisibili sunt introduse în SIF în temeiul 

unei comunicãri fãcute de o autoritate 

administrativã sau judecãtoreascã, potrivit 

legii. 

ART. 55 

(1) Datele privind persoanele cãutate în 

vederea extrãdãrii sau expulzãrii se introduc 

sau se transmit de cãtre autoritatea care a 

dispus mãsura, potrivit legii. 

(2) În situaåia în care motivul semnalãrii 

este sãvâræirea unei infracåiuni, autoritatea 

semnalatã comunicã, o datã cu semnalarea, 

documentele æi urmãtoarele informaåii care 

privesc cazul: 

a) autoritatea care a emis cererea; 

b) începerea urmãririi penale, existenåa 

unui mandat de arestare, a unui mandat de 

aducere ori a unei hotãrâri judecãtoreæti 

executorii; 

c) natura æi calificarea juridicã a 

infracåiunii; 

d) descrierea circumstanåelor sãvâræirii 

infracåiunii, inclusiv momentul, locul, gradul 

de participare la infracåiuni a persoanei 

semnalate; 

e) consecinåele infracåiunii, în mãsura 

posibilitãåilor. 

ART. 56 

(1) Datele privind persoanele dispãrute se 

introduc de organele abilitate ale Ministerului 

Administraåiei æi Internelor æi ale Ministerului 

Justiåiei. 

(2) În SIF pot fi introduse, de cãtre 

autoritãåile autorizate sau la solicitarea 

autoritãåilor interesate, æi date referitoare 

la persoanele care necesitã o formã de 

protecåie, potrivit legii. 

ART. 57 

(1) Pentru a preveni sãvâræirea 

infracåiunilor de frontierã æi ameninåãrilor la 

ordinea publicã în SIF pot fi introduse date 

provizorii referitoare la persoane sau bunuri, 

în scopul urmãririi lor æi al controlului la 

frontierã, dacã: 

a) exista indicii temeinice cã persoana 

în cauzã intenåioneazã sã comitã sau comite 

infracåiuni; 

b) aprecierea persoanei în cauzã permite, 

în temeiul faptelor sancåionate de lege, 

comise pânã în prezent, sã se presupunã cã 

aceasta va comite æi în viitor alte asemenea 

fapte. 

(2) O semnalare poate fi introdusã în 

SIF de cãtre sau la cererea autoritãåilor 

responsabile pentru siguranåa naåionalã, 

dacã permite sã se presupunã cã informaåiile 

prevãzute la alin. (4) sunt necesare pentru 

prevenirea unei ameninåãri grave din partea 

persoanei în cauzã sau a altor ameninåãri 

grave pentru siguranåa internã æi externã a 

României. 

(3) În cadrul supravegherii sub acoperire 

urmãtoarele informaåii pot fi culese æi 

introduse în SIF, în totul sau în parte, cu 

ocazia controlului la frontierã sau a altor 

controale poliåienesti æi vamale efectuate în 

interiorul åãrii: 

a) faptul ca persoana sau vehiculul 

semnalat a fost gãsit; 

b) locul, momentul sau motivul 

verificãrii; 

c) itinerarul æi destinaåia cãlãtoriei; 

d) persoanele care însoåesc persoana în 

cauzã sau ocupanåii vehiculului; 

e) vehiculul utilizat; 

f) obiectele transportate; 

g) circumstanåele în care a fost gãsitã 

persoana sau vehiculul. 

(4) Cu ocazia culegerii informaåiilor 

se iau mãsuri pentru a nu pune în pericol 

caracterul discret al supravegherii. 

(5) În cadrul controlului specific 

menåionat la alin. (1) persoanele, vehiculele 

æi bunurile transportate pot fi percheziåionate, 

pentru realizarea scopului prevãzut la alin. 

(2) æi (3); dacã controlul specific nu este 

autorizat, acesta se va transforma, în mod 

automat, în supraveghere. 

ART. 58 

(1) Datele privind bunurile cãutate 

pentru a fi confiscate sau pentru a fi utilizate 

ca probe într-un proces penal se introduc 

în SIF. 

(2) Dacã în urma unei cãutãri se 

descoperã existenåa unei semnalãri privind 

un bun gãsit, poliåia de frontierã contacteazã 

autoritatea semnalatã pentru a conveni 

asupra mãsurilor necesare; în acest scop 

pot fi transmise æi date cu caracter personal, 

cu respectarea prevederilor legale privind 

protecåia datelor cu caracter personal. 

(3) În SIF se introduc date referitoare la 

urmãtoarele categorii de bunuri: 

a) vehiculele cu motor cu o capacitate 

cilindricã mai mare de 50 cmc, furate sau 

pierdute; 

b) remorcile æi rulotele care au o 

masã netã mai mare de 750 kg, furate sau 

pierdute; 

c) armele de foc furate sau pierdute; 

d) formulare cu regim special, în alb, 

furate sau pierdute; 

e) documentele care atestã identitatea 

persoanei (documente de identitate, 

paæapoarte, permise de conducere), care au 

fost furate sau pierdute; 

f) bancnotele sau titlurile de valoare 

suspecte; 

g) alte bunuri cu regim special, potrivit 

legii, furate sau pierdute. 

ART. 59 

(1) În afara autoritãåilor prevãzute la 

art. 52 alin. (1) pot avea acces la datele 

introduse în SIF æi alte autoritãåi publice, 

în baza protocolului încheiat cu Ministerul 


(2) Autoritãåile prevãzute la alin. (1) æi 

cele prevãzute la art. 52 alin. (1), stabilite sã 

utilizeze baza de date a SIF, vor comunica 

Ministerului Administraåiei æi Internelor, 

pentru autorizare, structurile proprii 

desemnate sã utilizeze SIF. Autorizarea va 

cuprinde datele care se pot cãuta æi scopul 

pentru care poate fi efectuatã cãutarea. 

(3) Mijloacele tehnice æi costurile 

necesare realizãrii accesului se asigurã de 

fiecare autoritate interesatã, cu respectarea 

cerinåelor de naturã tehnicã impuse de 

gestionarul SIF. 



Controlul 

ART. 60 

(1) Orice autoritate dintre cele prevãzute 

la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) poate 

reproduce date introduse în SIF de altã 

autoritate numai cu acordul acesteia æi numai 

pentru îndeplinirea atribuåiilor legale. 

(2) Semnalãrile autoritãåilor altor state, 

care au un sistem similar de informare, la 

care Poliåia de Frontierã Românã, Poliåia 

Românã sau Direcåia Generalã a Vãmilor 

are acces conform unui document bilateral, 

se utilizeazã în conformitate cu prevederile 

acelui document. 

ART. 61 

(1) Orice modificare a scopului utilizãrii 

datelor din SIF se face cu acordul autoritãåii 

Române sau strãine semnalate æi numai 

pentru a preveni o ameninåare gravã æi 

iminentã pentru interesul public, ordinea 

publicã æi siguranåa naåionalã ori sãvâræirea 

altor fapte grave. 

(2) Datele nu pot fi utilizate în scopuri 

administrative; fac excepåie datele privind 

strãinii semnalaåi ca inadmisibili. 

ART. 62 

(1) Autoritãåile prevãzute la art. 52 alin. 

(1) æi la art. 59 alin. (1) sunt responsabile 

pentru exactitatea, actualitatea æi legalitatea 

introducerii datelor în SIF. Numai autoritatea 

în cauzã are dreptul sã modifice, din proprie 

iniåiativã sau la solicitarea gestionarului SIF, 

sã adauge sau sã æteargã datele pe care le-a 

introdus. 

(2) Dacã o altã autoritate, un alt organ al 

administraåiei de stat sau o altã persoanã, alta 

decât cea semnalatã, deåine probe ca unele 

date introduse în SIF nu corespund stãrii de 

fapt, informeazã fãrã întârziere gestionarul 

SIF, care are obligaåia sã cearã autoritãåii 

semnalate corectarea sau ætergerea datelor 

în cauzã. 

ART. 63 

Fiecare autoritate prevãzuta la art. 52 

alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) desemneazã 

un organ de control însãrcinat sã verifice 

corectitudinea introducerii datelor proprii în 

SIF sau dacã prelucrarea æi utilizarea acestor 

date nu încalcã drepturile persoanei la care 

se referã. În acest scop organul de control are 

acces la secåiunea de date proprii introduse 

în SIF. 

ART. 64 

(1) Datele introduse în SIF, referitoare la 

persoanele prevãzute la art. 56, se pãstreazã 

numai pe durata necesara atingerii scopului 

pentru care au fost furnizate. Necesitatea 

pãstrãrii acestor date se examineazã 

periodic, la un interval de cel mult 3 ani 

de la introducerea lor, de cãtre autoritatea 

semnalatã. Datele referitoare la bunuri 

æi obiecte se examineazã periodic, la un 

interval de cel mult 1 an. 

(2) Organul de control poate stabili, dupã 

caz, termene de examinare mai scurte, dacã 

împrejurãrile sau faptele semnalate permit 

acest lucru. 

(3) Gestionarul SIF informeazã autoritãåile 

prevãzute la art. 52 alin. (1) æi la art. 59 alin. 

(1) despre ætergerile de date programate în 

sistem, acordând un preaviz de o lunã. 

(4) Autoritatea semnalatã poate decide 

în termenul de examinare sã menåinã 

semnalarea, dacã menåinerea ei este 

necesarã scopurilor pentru care a fost 

fãcutã. Orice prelungire fãcutã trebuie 

comunicatã gestionarului SIF. Dispoziåiile 

alin. (1) sunt aplicabile æi pentru 

semnalãrile care au fost prelungite. 

ART. 65 

(1) Celelalte date, altele decât cele 

prevãzute la art. 64, sunt pãstrate cel mult 

10 ani, datele referitoare la documentele 

de identitate eliberate æi la bancnotele 

înregistrate cel mult 5 ani, iar cele referitoare 

la vehiculele cu motor, remorci æi rulote cel 

mult 3 ani. 

(2) Dupã intervalul de timp prevãzut la 

alin. (1) datele respective se mai pãstreazã 

timp de un an într-o arhivã constituitã la 

gestionarul SIF. Arhiva se va putea consulta 

numai în scopul verificãrii ulterioare a 

exactitãåii æi legalitãåii introducerii datelor 

în SIF. Dupã trecerea acestui interval datele 

vor fi distruse. 

ART. 66 

Fiecare autoritate prevãzuta la art. 52 

alin. (1) æi la art. 59 alin. (1) rãspunde pentru 

orice prejudiciu cauzat unei persoane prin 

utilizarea fiæierului SIF. 

ART. 67 

(1) Fiecare autoritate prevãzuta la art. 52 

alin. (1) æi art. 59 alin. (1) adoptã, în ceea ce 

priveæte domeniul sãu de responsabilitate din 

cadrul SIF, mãsurile necesare pentru: 

a) a preveni accesul oricãrei persoane 

neautorizate la instalaåiile utilizate pentru 

prelucrarea datelor personale; 

b) a preveni citirea, copierea, modificarea 

sau eliminarea suporturilor de date de cãtre 

persoane neautorizate; 

c) a preveni introducerea neautorizatã 

a unor date în fiæier æi orice consultare, 

modificare sau ætergere neautorizatã a unor 

date personale introduse în fiæier; 

d) a preveni utilizarea sistemului de 

prelucrare automatã a datelor de cãtre 

persoane neautorizate prin intermediul 

echipamentelor de transmitere a datelor; 

e) a garanta cã, în ceea ce priveæte 

utilizarea unui sistem automat de prelucrare a 

datelor, persoanele autorizate au acces numai 

la datele pentru care sunt responsabile; 

f) a garanta cã se pot controla æi stabili 

autoritãåile cãrora li s-au transmis date 

personale prin echipamentul de transmitere 

a datelor; 

g) a garanta cã se poate controla æi stabili, 

ulterior, care date personale au fost introduse 

în sistemul de prelucrare automatã a datelor, 

precum æi momentul æi persoanele care le-au 

introdus; 

h) a preveni citirea, copierea, 

modificarea sau ætergerea datelor personale 

în timpul transmiterii lor sau al transportului 

suporturilor de date. 

(2) Pentru prelucrarea datelor în Secåiunea 

sa, fiecare autoritate poate desemna numai 

persoane cu calificare specialã, supuse 

controalelor de securitate la accesul în 

spaåiile de lucru æi la instalaåiile utilizate 

pentru prelucrarea datelor personale. 

CAP. 5 

Rãspunderi æi sancåiuni 

ART. 68 

Încãlcarea dispoziåiilor prevãzute în 

prezenta ordonanåa de urgenåã atrage, 

dupã caz, rãspunderea penalã, civilã, 

contravenåionalã sau administrativã a 

persoanei vinovate. 

ART. 69 

Pentru faptele prevãzute la art. 46 lit. f) 

poliåiætii de frontierã æi organele specializate 

ale administraåiei publice centrale æi locale 

aplicã prevederile dispoziåiilor legale privind 

protecåia mediului. 

ART. 70 

(1) Intrarea sau ieæirea din åarã prin 

trecerea ilegalã a frontierei de stat constituie 

infracåiune æi se pedepseæte cu închisoare de 

la 3 luni la 2 ani. 

(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) 

a fost sãvâræitã în scopul sustragerii de la 

executarea unei pedepse, fapta se pedepseæte 

cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. 

(3) Tentativa faptelor prevãzute la alin. 

(1) æi (2) se pedepseæte. 

Alin. (3) al art. 70 a fost introdus de 

LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003 publicatã 

în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29 


ART. 71 

(1) Racolarea, îndrumarea sau cãlãuzirea 

uneia sau mai multor persoane în scopul 

trecerii frauduloase a frontierei de stat, 

precum æi organizarea acestor activitãåi 

constituie infracåiunea de trafic de migranåi 

æi se pedepseæte cu închisoare de la 2 la 7 

ani. 

(2) Dacã fapta prevãzutã la alin. (1) 

este de naturã a pune în pericol viaåa sau 

securitatea migranåilor ori a-i supune pe 

aceætia unui tratament inuman sau degradant, 

pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani. 

(3) Dacã fapta prevãzutã la alin. (2) a 

avut ca urmare moartea sau sinuciderea 

victimei, pedeapsa este închisoarea de la 10 

la 20 de ani. 

(4) Tentativa faptelor prevãzute la alin. 

(1) æi (2) se pedepseæte. 

Art. 71 a fost modificat de LEGEA 

nr. 39 din 21 ianuarie 2003 publicatã 

în MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29 


ART. 72 

Abrogat. 

Art. 72 a fost abrogat de LEGEA nr. 39 din 

21 ianuarie 2003 publicatã în MONITORUL 

OFICIAL nr. 50 din 29 ianuarie 2003. 

ART. 73 

Bunurile æi valorile care au servit sau care 

au fost destinate sã serveascã la sãvâræirea 

infracåiunilor prevãzute la art. 70 æi 71 ori 

care au fost obåinute prin sãvâræirea acestor 

infracåiuni, dacã sunt ale infractorului, se 

confiscã. 

ART. 74 

Orice utilizare a datelor din SIF care nu 

este conformã cu dispoziåiile legii constituie 

abuz în serviciu contra intereselor persoanelor 

æi se pedepseæte conform Codului penal. 

ART. 75 

Sunt contravenåii, dacã potrivit legii 

penale nu constituie infracåiuni, urmãtoarele 

fapte: 

a) tragerea cu arma peste frontierã de 

stat, deteriorarea ori distrugerea semnelor 

de frontierã, a instalaåiilor sau mijloacelor 

tehnice de pazã, supraveghere æi control 

ale Poliåiei de Frontierã Române, utilizarea 

focului deschis fãrã luarea mãsurilor pentru 

împiedicarea propagãrii focului la vecinãtãåi, 

în apropierea liniei de frontierã; 

b) aducerea în România de cãtre 

transportatorii aerieni, navali sau tereætri a 

cetãåenilor strãini sau apatrizi fãrã documente 

de trecere a frontierei, cu documente sau vize 

false ori falsificate, sau ascunæi în mijloacele 

de transport; 

c) refuzul sub orice formã de a permite 

autoritãåilor de frontierã vizitarea aeronavelor, 

navelor, mijloacelor de transport rutiere sau 

feroviare, a magaziilor, hambarelor æi a altor 

locuri ce prezintã interes pentru controlul 

de frontierã; 


7

d) refuzul unei persoane de a da relaåii 

pentru stabilirea identitãåii sale, de a se 

legitima cu actele de identitate ori de a 

prezenta la control bagajele sau mijloacele 

de transport, la cererea organelor poliåiei de 

frontierã sau ale poliåiei; 

e) accesul la uscat fãrã aprobarea æefului 

punctului de trecere al membrilor echipajelor 

navelor româneæti de transport de mãrfuri 

care din motive justificate sunt obligate sã 

staåioneze în raza portului; neprezentarea 

dupã plecarea navei a marinarilor rãmaæi 

pe teritoriul României, la agenåia companiei 

de navigaåie de care aparåine nava, pentru 

a li se rezolva situaåia; accesul la bord al 

membrilor de familie ai marinarilor strãini 

îmbarcaåi pe navele aflate în porturile 

româneæti care navigheazã între porturile 

Constanåa, Sulina æi Moldova Veche fãrã 

paæaport ori alte documente de trecere a 

frontierei sau fãrã avizul æefului punctului 

de trecere; desfãæurarea oricãrei activitãåi în 

punctele de trecere a frontierei de stat, alta 

decât efectuarea controlului de frontierã, 

fãrã avizul æefului direcåiei teritoriale a 

poliåiei de frontierã competente, al æefului 

structurii de coordonare a punctelor de 

trecere aeroportuare, al administraåiei publice 

locale sau al altei autoritãåi prevãzute de lege, 

dupã caz; 

f) accesul persoanelor în fâæia de 

protecåie a frontierei de stat pânã la culoarul 

de frontierã sau malul apelor, dupã caz, fãrã 

documente de identitate sau fãrã aprobarea 

administraåiei publice ori fãrã avizul æefului 

formaåiunii locale a poliåiei de frontierã; 

accesul persoanelor pentru efectuarea unor 

activitãåi dincolo de fâæia de protecåie a 

frontierei de stat, în situaåia în care aceasta 

se constituie mai în adâncime, precum æi 

în insulele æi ostroavele aparåinând statului 

român, situate în apele de frontierã, prin 

alte locuri sau în alte condiåii decât cele 

stabilite de administraåia publicã localã 

sau fãrã avizul æefului formaåiunii locale a 

poliåiei de frontierã; accesul persoanelor în 

insulele æi ostroavele de formaåiune nouã din 

apele de frontierã înainte de determinarea 

apartenenåei acestora; desfãæurarea 

activitãåilor prevãzute la art. 39 fãrã avizul 

direcåiilor teritoriale ale poliåiei de frontierã; 

efectuarea pescuitului în apele de frontierã 

în alte locuri sau în alte sectoare decât cele 

stabilite de autoritãåile competente; pãstrarea 

bãrcilor æi ambarcaåiunilor aflate pe apele de 

frontierã sau pe apele maritime interioare în 

alte locuri decât cele stabilite de autoritãåile 

competente sau neluarea de cãtre cei care le 

deåin a mãsurilor necesare pentru a preveni 

folosirea acestora la trecerea ilegalã a 

frontierei de stat, la practicarea contrabandei 

sau la alte activitãåi ilicite; desfãæurarea 

activitãåilor de agrement æi sportive în apele 

de frontierã fãrã aprobarea cãpitãniei de port 

sau, dupã caz, a administraåiei publice locale 

ori fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de 

frontierã; acostarea fãrã drept a navelor, 

ambarcaåiunilor cu excursioniæti în alte locuri 

decât porturile sau locurile special amenajate 

în acest scop sau lipsa avizului direcåiei 

teritoriale a poliåiei de frontierã competente 

în cazul navelor æi ambarcaåiunilor strãine 

care navigheazã pe Dunãrea interioarã pe 

braåul Tulcea æi braåul Sulina; pãæunatul 

animalelor în timpul zilei dincolo de fâæia 

de protecåie a frontierei de stat, la frontierã 

externã sau dincolo de culoarul de frontierã, 

la frontiera internã; pãæunatul animalelor în 

timpul nopåii în alte locuri decât cele stabilite 

de autoritãåile administraåiei publice locale 

sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei de 

frontierã; vânãtoarea de-a lungul frontierei 

de stat, pe adâncimea de 500 metri de 

la fâæia de protecåie a frontierei de stat, 

la frontierã externã, sau de la culoarul de 

frontierã, la frontierã internã, cãtre interior, 

pentru frontierã de uscat, æi de la limita 

terenului inundabil, pentru frontierã de 

apã; desfãæurarea vânãtorii, prevãzutã la art. 

44 alin. (2), fãrã avizul prealabil al æefului 

sectorului poliåiei de frontierã; fixarea pe 

bandã magneticã, pe hârtie sau pe alt suport 

a imaginilor care redau poråiuni din teritoriul 

statelor vecine, de cãtre persoanele care se 

deplaseazã sau care desfãæoarã diferite 

activitãåi în apropierea frontierei de stat, dacã 

acest lucru este prevãzut în acordurile sau 

convenåiile privitoare la frontierã încheiate 

de România cu statele vecine; purtarea 

de convorbiri neautorizate peste linia de 

frontierã, dacã acest lucru este prevãzut 

în acordurile sau convenåiile privitoare la 

frontierã încheiate de România cu statele 

vecine; comiterea sau proferarea de cãtre 

persoanele care se deplaseazã sau desfãæoarã 

activitãåi în apropierea frontierei de stat de 

fapte, gesturi sau expresii jignitoare la adresa 

statului vecin ori a cetãåenilor acestuia, dacã 

acestea sunt prevãzute în acordurile sau 

convenåiile privitoare la frontierã încheiate 

de România cu statele vecine. 

Partea introductiva æi litera f) ale art. 75 

au fost modificate de LEGEA nr. 243 din 

29 aprilie 2002 publicatã în MONITORUL 

OFICIAL nr. 302 din 8 mai 2002. 

ART. 76 

(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75 se 

sancåioneazã dupã cum urmeazã: 

a) cu închisoare contravenåionalã de la 15 

zile la 3 luni sau cu amenda de la 5.000.000 

lei la 50.000.000 lei cele de la lit. a); 

b) cu amenda de la 30.000.000 lei la 

150.000.000 lei cele de la lit. b); 

c) cu amenda de la 5.000.000 lei la 

25.000.000 lei cele de la lit. e); 

d) cu amenda de la 3.000.000 lei la 

15.000.000 lei cele de la lit. c) æi d); 

e) cu amenda de la 1.000.000 lei la 

10.000.000 lei cele de la lit. f). 

(2) Sancåiunea prevãzutã la alin. (1) lit. 

b) se aplicã transportatorului pentru fiecare 

persoanã transportatã. 

(3) Prevederile prezentei ordonanåe 

de urgenåã se completeazã cu dispoziåiile 

Ordonanåei Guvernului nr. 2/2001 privind 

regimul juridic al contravenåiilor. 

(4) Cuantumul amenzilor se actualizeazã 

prin hotãrâre a Guvernului. 

Alin. (3) al art. 76 a fost modificat de 

LEGEA nr. 243 din 29 aprilie 2002 publicatã 

în MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 8 mai 

2002. 

ART. 77 

(1) Contravenåiile prevãzute la art. 75 

se constatã æi sancåiunile se aplicã, potrivit 

legii, dupã caz, de cãtre personalul Poliåiei de 

Frontierã Române, al Poliåiei Române sau de 

cãtre împuterniciåii autoritãåilor administraåiei 

publice locale. 

(2) În cazul sancåiunilor cu amenda 

contravenientul poate face plângere, în 

termen de 15 zile de la comunicarea 

procesului-verbal de constatare a 

contravenåiei æi de aplicare a sancåiunii, la 

instanåa de judecatã, potrivit legii. 

(3) În cazul contravenåiilor prevãzute 

la art. 75 lit. a), dacã agentul constatator 

apreciazã ca sancåiunea amenzii este 

îndestulãtoare, aplica amenda. În caz contrar 

procesul-verbal de constatare a contravenåiei 

se trimite de îndatã judecãtoriei în a cãrei 

raza teritorialã a fost sãvâræitã contravenåia, 

pentru judecarea cauzei æi aplicarea 

sancåiunii. Participarea procurorului este 

obligatorie. Împotriva hotãrârii instanåei se 

poate face cerere de reexaminare de cãtre 

contravenient sau procuror în termen de 24 

de ore de la pronunåare, pentru procuror 

æi contravenientul prezenåi, sau de la 

comunicare, când contravenientul a lipsit 

la dezbateri. 

(4) Sancåiunea închisorii contravenåionale 

poate fi aplicatã minorilor numai dacã au 

împlinit vârsta de 16 ani; în acest caz limitele 

sancåiunii prevãzute în prezenta ordonanåã 

de urgenåã se reduc la jumãtate. 

(5) În cazul minorilor care nu au împlinit 

vârsta de 16 ani se aplicã prevederile legii 

privind regimul ocrotirii unor categorii de 

minori. 

Alin. (2) æi (3) ale art. 77 au fost 

modificate de LEGEA nr. 243 din 29 aprilie 

2002 publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 

302 din 8 mai 2002. 

ART. 78 

Din sumele rezultate din amenzile 

aplicate conform art. 76, precum æi din 

valorificarea bunurilor de contrabandã sau a 

altor bunuri supuse confiscãrii, conform legii, 

o cota de 50% va reveni Poliåiei de Frontierã 

Române, Poliåiei Române sau autoritãåii 

publice locale din care face parte agentul 

constatator. Aceasta suma se reåine integral 

ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, 

æi va fi repartizatã astfel: 20% pentru 

premierea persoanelor care au descoperit 

sãvâræirea faptei æi au aplicat sancåiunea, iar 

80% pentru finanåarea cheltuielilor materiale 

æi de capital; sumele rãmase necheltuite la 

sfâræitul fiecãrui an se reporteazã în anul 

urmãtor, având aceeaæi destinaåie. 

ART. 79 

Amenzile aplicate persoanelor fizice sau 

juridice strãine pot fi plãtite æi în valutã liber 

convertibilã, prin transformarea amenzilor 

din lei în valutã convertibilã, la cursul 

valutar oficial în vigoare la data sãvâræirii 

contravenåiei. 

CAP. 6 

Dispoziåii finale æi tranzitorii 

ART. 80 

Dispoziåiile prezentei ordonanåe de 

urgenåã se completeazã cu prevederile 

acordurilor, convenåiilor æi altor înåelegeri 

internaåionale în materie, încheiate de 

România cu teråe state, ratificate potrivit 

legii. 

ART. 81 

Ministerul Administraåiei æi Internelor 

va elabora normele de aplicare a prezentei 

ordonanåe de urgenåã, pe care le va supune 

Guvernului spre adoptare în termen de 40 de 

zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei 

ordonanåe de urgenåã. 

ART. 82 

La intrarea în vigoare a prezentei 

ordonanåe de urgenåã se abrogã Legea nr. 

56/1992 privind frontierã de stat a României, 

republicata în Monitorul Oficial al României, 

Partea I, nr. 396 din 24 august 2000, precum 

æi orice alte dispoziåii contrare.

Nr. 5/2006 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?