Nr. 5/2006 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Frontiera României va fi cea mai modernã - afirmã Directorul Unitãåii de Management al Proiectului – Direcåia de Implementare a Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei (UMP-DISISF), subcomisar Florin-Marius DUMITRU - Domnule director, vã rog sã prezentaåi, pe scurt, ce înseamnã UMP-DISISF. - Unitatea de Management a Proiectului – Direcåia de Implementare a Sistemului Integrat de Securitate a Frontierei (UMP-DISISF) a fost înfiinåatã prin OMAI nr. I/0505 din 16.01.2006 în cadrul IGPF æi este subordonatã nemijlocit inspectorului general al Poliåiei de Frontierã. În structura direcåiei funcåioneazã urmãtoarele servicii æi compartimente: Serviciul Suport Program; Serviciul Tehnic; Serviciul Echipamente Furnizate de Guvern; Serviciul Comercial; Financiar; Secretariat æi Documente Clasificate. Direcåia este organizatã æi are prevãzute un numãr de 50 de posturi (45 posturi de ofiåer æi 5 posturi de agent). Principalele atribuåiile ale UMP- DISISF sunt stabilite prin prevederile H.G. nr. 1865/2005 pentru modificarea æi completarea H.G. nr. 943/2001 privind înfiinåarea Grupului interministerial român pentru managementul integrat al frontierei de stat (Anexa nr.1) æi OMAI nr. 1185/06.01.2006 privind managementul Programului “Sistem Integrat de Securitate a Frontierei” (SISF), acestea constând în coordonarea, monitorizarea, realizarea æi implementarea SISF. În baza OMAI 1104/2005 directorul UMP-DISISF are calitatea de ordonator teråiar de credite. Prin Scrisoarea de Delegare a Autoritãåii, nr. 32778/ 17.04.2006, directorul UMP-DISISF a fost numit directorul subprogramului nr. 29 din cadrul Programului „Securitatea æi supravegherea frontierei de stat”. 4 – De ce a fost nevoie sã se înfiinåeze aceastã structurã în cadrul Poliåiei de Frontierã? - Necesitatea înfiinåãrii unei astfel de structuri a rezultat din mai multe considerente: complexitatea proiectului æi a contractului, valoarea mare a investiåiei, importanåa socialã, economicã æi politicã a implementãrii cu succes a acestui proiect atât pentru România cât æi pentru UE, conætientizarea necesitãåii existenåei unei structuri specializate æi înalt profesionalizatã dedicatã exclusiv realizãrii æi implementãrii SISF. UMP-DISISF asigurã interfaåa dintre IGPF, ca utilizator final æi firma European Defence and Space Company (EADS). Sistemul integrat pentru securitatea frontierei reprezintã principalul instrument tehnic de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a României æi de susåinere a misiunilor de prevenire æi combatere a infracåionalitãåii transfrontaliere. SISF face parte din categoria sistemelor complexe æi are în componenåã subsisteme mari aflate în strânsã relaåionare. Subsistemele SISF sunt, conform contractului cu firma EADS, urmãtoarele: Control la frontierã, Supraveghere a frontierei, Infrastructurã (de comunicaåii æi sedii operative), Comunicaåii fixe, Comunicaåii voce – date, Comunicaåii mobile analogice æi digitale (în standard TETRA), Informatic on-line de bazã, Informatic on-line de rezervã (IT–Back-up), Suport logistic integrat (operare, mentenanåã, instruire). – Având în vedere cã în paginile revistei am publicãm, în serial, sistemul integrat de securizare a frontierei, vã rog sã precizaåi care este valoarea investiåiei æi cum va fi apreciatã frontiera României, dupã implementarea SISF, comparativ cu restul segmentelor din frontiera Uniunii Europene. - Costurile aferente realizãrii SISF sunt estimate în jurul sumei de 1100 milioane euro, aceætia fiind repartizaåi astfel: 524,5 mil. euro credit guvernamental (contractul încheiat cu EADS); 180 mil. euro - programe PHARE; aprox. 400 mil. euro – programe Schengen Facility. Aceste subsisteme vor integra æi componentele dezvoltate prin finanåare de la buget sau prin proiecte Phare cu care este exclusã suprapunerea investiåionalã. La finalizarea acestui program frontiera României va fi cu siguranåã cea mai modernã æi probabil impenetrabilã frontierã a Europei. - Ce reprezintã acest proiect pentru munca poliåistului de frontierã? - Pentru poliåistul de frontierã SISF va reprezenta un ajutor extraordinar în îndeplinirea cu succes a misiunilor sale de bazã. În acelaæi timp este nevoie de instruire, de schimbarea unor mentalitãåi, de modificarea unor proceduri datoritã gradului înalt de tehnicizare al SISF. Poliåistul de frontierã va trebui sã se familiarizeze rapid cu tehnici, tehnologii, echipamente æi aplicaåii software noi æi performante. A consemnat Marius IONESCU
Instantanee personale Subcomisar drd. ing. Florin-Marius DUMITRU Data æi locul naæterii: 10 ianuarie 1968, Ploieæti. Starea civilã: cãsãtorit, o fetiåã. Studii: - Doctorand al Universitãåii Politehnice Bucureæti; - Curs postuniversitar “Managementul securitãåii informaåiilor æi al activitãåilor criptografice”, Academia Tehnicã Militarã, 2003; - Academia Tehnicã Militarã, Facultatea de Electronicã æi Informaticã, Secåia Transmisiuni, promoåia 1992. Carierã profesionalã: - aprilie 2006 – prezent – Director al UMP-DISISF/MAI; - 2003 – aprilie 2006 – ofiåer INFOSEC (securitatea informaåiilor din reåelele de calculatoare æi telecomunicaåii ) în DCI/MApN; - 1996 – 2003 cercetãtor ætiinåific în Agenåia pentru Tehnici æi Tehnologii Militare/MApN; - 1995 – 1996 inginer proiectant æi æef atelier interconectare centre – Baza191/MApN; - 1993 – 1995 æef atelier fabricaåii electronice æi maæini de luptã – Baza191/ MApN; - 1992 – 1993 æef atelier reparaåii tehnicã militarã – B115Trs./MApN; Experienåã profesionalã: - Proiectarea, instalarea, darea în funcåiune æi up-grade-ul centrelor de telecomunicaåii din programul RTP- STAR al MApN (1995-2006); - Coordonarea unor proiecte de telecomunicaåii æi informaticã: • Implementarea sistemul telefonic secretizat al MApN • Implementarea sistemului GSM criptat în SMG (Statul Major General) /MApN • Sistemul de criptare a comunicaåiilor de pe fregata “Regele Ferdinand” • Subsistemul de criptare al sistemului de videoteleconferinåã al MApN; - Membru în diverse grupuri de lucru ale SMG/MApN æi ale unor structuri NATO; - Fundamentarea æi elaborarea de hotãrâri de guvern, specificaåii tehnice, Dispoziåii æi Norme de exploatare pentru diverse echipamente æi soluåii software în domeniul telecomunicaåiilor æi INFOSEC; - Elaborarea æi publicarea a peste 20 de articole æi lucrãri în reviste sau susåineri în sesiuni de comunicãri ætiinåifice în åarã æi în strãinãtate; - Cursuri de specializare æi perfecåionare la instituåii æi firme din åarã æi din strãinãtate. Limbi strãine: - Englezã - 3,3,3,2 STANAG 6001. Terorismul – ameninåãri curente æi tendinåe Terorismul æi în mod particular terorismul extremist islamic va rãmâne o ameninåare majorã asupra securitãåii Europei în viitorul imediat. Statele membre ale Uniunii Europene sunt ameninåate de riscuri interne æi externe. Desigur cã nu peste tot în Europa riscurile sunt resimåite la fel iar caracteristicile ameninåãrilor sunt diferite. Datoritã posibilitãåii de a cãlãtori dintr-un stat în altul fãrã nici un control de frontierã în cea mai mare parte a Europei, fiecare stat membru UE poate fi afectat de cãtre activitãåi teroriste altele decât clasicele atentate. Grupãrile internaåionale teroriste, astãzi în mare parte de sorginte extremistislamicã, în legãturi strânse cu reåeaua Al- Quaeda, reprezintã ameninåarea externã pentru statele membre UE. Totodatã, interesele europene în afara graniåelor UE sunt luate drept åinte posibile de cãtre celulele teroriste de peste tot în lume, dovedind cã reåeaua Al-Quaeda æi organizaåiile simpatizante rãmân o foråã în plin dinamism, cu potentã teroristã. Deæi reåeaua Al-Quaeda însãæi nu a desfãæurat nici un atentat terorist în interiorul UE, atentatele sale au vizat interesele europene din strãinãtate æi totodatã, au inspirat celulele teroriste locale din Europa, lucru demonstrat în chip tragic cu ocazia atentatelor din Madrid æi Londra. La ora actualã existã numeroase grupãri teroriste naåionale, în mare parte dezvoltate pe miæcãrile separatiste, care reprezintã o ameninåare internã pentru unele state europene. Un astfel de fenomen, cu un impact variabil asupra celorlalte state membre UE, poate fi întâlnit în Franåa, Spania æi Irlanda de Nord. Dar o creætere a acestui tip de ameninåare cauzatã de teroriætii de extremã stânga æi de dreapta (ex.: miæcãrile anarhice, violarea drepturilor animalelor, violenåele împotriva mediului înconjurãtor) este puåin probabilã astãzi. Totodatã, nu pot fi trecute cu vederea acåiunile unor persoane singulare dar care împãrtãæesc ideologii comune. Terorismul, prin natura sa în permanentã schimbare æi evoluåie, presupune un nivel înalt de vigilenåã, alertã continuã din partea autoritãåilor însãrcinate cu apãrarea ordinii publice. Colaborare antidrog În ziua de 27 aprilie a.c., la sediul Æcolii de Perfecåionare a cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova a fost semnat un protocol de colaborare între aceastã instituåie si Centrul de Prevenire, Evaluare æi Consiliere Antidrog Mehedinåi, cu aplicare pe tot cursul anului 2006. Aceastã colaborare a fost impusã de necesitatea unei munci comune în educarea tineretului pentru prevenirea consumului de droguri æi a altor substanåe æi produse care provoacã dependenåã, alcool, tutun. Protocolul a fost deja pus în aplicare prin desfãæurarea în cadrul Æcolii Oræova a unei activitãåi educativ-informative cu elevii-viitori agenåi ai Poliåiei de Frontierã privind pericolul social al acestui flagel. Gheorghe OSVAT Sursa: Europol 2006 Psihologii celor douã instituåii prezente la activitate vor analiza reacåiile æi vor formula propuneri cãtre organizatorii acestor activitãåi pentru a fi cât mai atractive. Dorin LÃCRARU 5
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3: • DIN SUMAR • v - Interviu cu D
Page 7 and 8: Poliåia de Frontierã combaterii t
Page 9 and 10: Suspecåi de complicitate la crimã
Page 11 and 12: Documente de cãlãtorie false sau
Page 13 and 14: Combaterea migraåiei ilegale - obi
Page 15 and 16: æi fito-sanitare), rent-a-car, res
Page 17 and 18: Rolul æefului de turã în organiz
Page 19 and 20: OFICIAL ÆI DIPLOMATIC AMERICAN (E-
Page 21 and 22: client cu o ofertã generoasã, sub
Page 23 and 24: 5513 5344 DEVK Allgemeine Versicher
Page 25 and 26: infracåiunea la regimul frontierei
Page 27 and 28: LA ÎNÃLÅAREA UNUI EROU De mai bi
Page 29 and 30: procesului educativ - æcolar al co
Page 31 and 32: Orientului Mijlociu æi aæa mai de
Page 33 and 34: La Editura Economicã a apãrut car
Page 35: Dragã prietene, De când tu ai ple
Page 38 and 39: CAP. 3 Regimul juridic al frontiere
Page 40 and 41: înstrãineze armele æi muniåiile
Page 42 and 43: (2) Restricåiile prevãzute la ali
Page 44: d) refuzul unei persoane de a da re

Nr. 5/2006 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?