Nr. 5/2006 - Politia de Frontiera

Oamenii de lângã noi
Grigore Leæe:
„Ne aflãm în situaåia stranie în care artistul
doreæte sã fie asimilat åãranului, iar åãranul
artistului”
Subinspector
Mirela Claudia Paæca
S-a nãscut în data de 2 noiembrie
1974 în Cãlãraæi, este absolventã a
Facultãåii de Agronomie Bucureæti,
specializarea Management Agricol
æi a Facultãåii de Drept din cadrul
Universitãåii Ecologice Bucureæti.
Începând cu 1 septembrie
2005 este ofiåer în cadrul
Compartimentului Management
Resurse Umane din cadrul IJPF
Tulcea, unde este delegatã. Înainte
de a lucra la Poliåia de Frontierã a
lucrat la o firmã de pazã æi protecåie,
în domeniul coordonãrii, apoi
æase luni în industria alimentarã,
în Occident. Alegerea meseriei
actuale a fost determinatã, între
altele, de uniforma de poliåist,
care impune respect, viaåa de om
al legii æi, nu în ultimul rând, de
siguranåã respectiv salariul decent.
Îæi doreæte sã lucreze în continuare
la sediul inspectoratului, dar nu la
resurse umane ci în domeniul
relaåiilor publice. Noi am întâlnit-o
în biroul purtãtorului de cuvânt, de
la care încearcã sã „fure” meseria.
Ca pasiuni, dupã ce s-a gândit preå
de câteva clipe ne-a menåionat, în
ordine, cãlãtoriile, natura, lectura.
Însã pune cea mai puternicã
pasiune în educaåia fetiåei sale,
Bianca Maria, în vârstã de 10 ani.
Se considerã o fire puternicã æi
spune cã a fost primitã foarte bine
de colegi. De acum aæteaptã o viaåã
mai bunã, pentru ea æi fetiåã.
Îæi doreæte sã fie sãnãtoasã æi sã
fie fericitã, alãturi de Bianca Maria.
Noi îi urãm sã i se împlineascã
dorinåa æi sã aibã satisfacåii în
noua profesie.
„Ce este cântatul?...
Cântatul este o necesitate. Omul dacã
nu ar cânta ar muri. Este un har, este un
dar transcedental, este un noroc de la
Dumnezeu.
Cântecelor li se spun hori: hore în
grumaz, înturnatã, adâncatã, moroæeneascã.
De ce cântã omul?... Pentru cã aæa îi vine: de
pildã, de osteneala bãtrâneåilor. Când cântã
omul?... Când îi vine. Care este diferenåa
dintre muzica tradiåionalã româneascã æi
muzica lãutãreascã åigãneascã?... Muzica
româneascã exprimã un sentiment de
dragoste, de dor, de jale; muzica de mahala
exprimã exaltare trupeascã. Åãranul cântã
pentru a-æi exprima un sentiment, lãutarii
o fac pentru a câætiga bani. Unii se slujesc
de folclor, alåii slujesc folclorul. Pe pãmânt
avem douã æanse: credinåa æi arta.”
Invitatul „Conferinåei de Joi” de la Ministerul
Administraåiei æi Internelor din 18 mai a.c. a
fost Grigore Leæe, profesor-doctor asociat de
etnomuzicologie la Universitatea Bucureæti,
cel mai mare rapsod al Åãrii Lãpuæului æi
unul dintre puåinii interpreåi care continuã
sã cânte muzicã popularã „adevãratã”.
În repertoriul lui gãsim melodii vechi, provenind din
folcorul autentic al zonei æi marcând evenimente
importante din viaåa omului (doine, cântece de dor,
cântece de cãtãnie etc.) Pe lângã vocea deosebitã,
interpretul cântã æi la diverse instrumente, cum ar
fi fluierul, cavalul, tilinca æi toaca.
Pe parcursul conferinåei Grigore Leæe s-a referit
Aniversare: 15 ani de activitate
La data de 5 iunie 1991 a fost înfiinåatã
Asociaåia Naåionalã a Cadrelor Militare în
Rezervã æi în Retragere din MAI, persoanã juridicã
apoliticã, cu scop nepatrimonial, constituitã
prin libera voinåã a ofiåerilor, maiætrilor militari
æi subofiåerilor proveniåi din structurile MAI în
vederea desfãæurãrii în comun a unor activitãåi cu
caracter educativ, cultural, de recreere æi odihnã
æi pentru a le reprezenta drepturile æi interesele.
Rolul asociaåiei este de a apãra demnitatea de
militar în rezervã sau în retragere, de sprijinire a
unitãåilor MAI precum æi de promovare a drepturilor
æi intereselor legitime ale membrilor sãi.
Asociaåia funcåioneazã sub patronajul MAI
æi colaboreazã cu toate organele æi instituåiile de
la ceea ce s-a întâmplat cu muzica åãrãneascã în
anii comunismului, când a devenit fie un instrument
de propagandã politicã, fie „muzicã de companie”,
preluând rolul muzicii lãutãreæti.
Domnia sa, prin tema “Situaåia actualã a
muzicii tradiåionale”, a dorit sã tragã un semnal
de alarmã cu privire la “situaåia dezastruoasã în
care se aflã muzica tradiåionalã româneascã æi
mai ales asupra percepåiei æi receptãrii publice
a actului folcloric tradiåional”, la faptul cã
doina mai existã doar în câteva regiuni ale
åãrii æi anume Bucovina, Oltenia, Muntenia
subcarpaticã æi Maramureæ.
În încheiere, Grigore Leæe a spus cã „este
esenåialã conservarea muzicii tradiåionale care, la
fel ca arta plasticã, arhitectura æi folclorul literar,
a individualizat opera unor muzicieni români
deveniåi universali precum George Enescu sau
Bela Bartok. Mai mult, în contextul procesului de
globalizare pe care îl experimentãm, arta grefatã
pe etnic va fi aceea care va asigura identitatea
culturalã a popoarelor.
Ætefan ANDREESCU
stat, cu organizaåii apolitice sau alte persoane
juridice particulare care-æi desfãæoarã activitatea
potrivit legilor române æi realizeazã schimburi
de experienåã æi documentare cu alte asociaåii
similare din åarã æi strãinãtate.
În ziua de 6 iunie a.c., la Centrul Cultural
al MAI, a fost marcat acest eveniment printro
deosebitã organizare a unei festivitãåi care
a inclus un bilanå al activitãåii asociaåiei,
înaintãri în grad, înmânãri de diplome æi
plachete, rostiri de mesaje æi o masã festivã.
Colonel (r.) Ovidiu DRANGA,
Preæedinte al Filialei Bucureæti æi
vicepreæedinte al ANCMRR-MAI
32