Nr. 5/2006 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Crima organizatã æi traficul cu autoturisme de lux Traficul cu autoturisme de lux furate s-a dovedit a fi o activitate în „vogã“ pentru lumea interlopã transnaåionalã, fiind extrem de bine organizat la nivelul multor state europene. Drept urmare, poliåiætii de frontierã se confruntã cu aceste reåele internaåionale de traficanåi, organizate minuåios pentru ca obåinerea profiturilor æi întreaga activitate ilegalã sã nu fie periclitatã prin depistarea vreunuia dintre membrii reåelei. Ingeniozitatea traficanåilor, modurile de operare, precum æi tehnicile folosite la falsificarea documentelor sau a seriilor poansonate s-au perfecåionat, acest flagel fiind în strânsã legãturã cu criminalitatea organizatã transfrontalierã. Autoturismele de lux cele mai cãutate pe piaåã sunt mãrcile „Mercedes”, „BMW”, „Audi” æi „VW”. În topul persoanelor implicate în acest fenomen infracåional se menåin cetãåenii italieni, moldoveni, ucraineni, sârbi, bulgari æi români. Tot mai multe reåele internaåionale de traficanåi de maæini de lux cu ramificaåii în Italia, Germania æi Ungaria aduc ilegal maæini furate din Occident pentru a fi vândute pe piaåa auto româneascã æi ruseascã. Traficul cu autovehicule furate a luat o amploare deosebitã æi vizeazã, în special, furtul autoturismelor de lux din åãrile Uniunii Europene æi SUA, apoi valorificarea acestora pe diferite filiere, în åãrile Europei de Est æi în Orientul Apropiat. România deåine o poziåie-cheie în ecuaåia traficului internaåional cu autoturisme furate, atât ca åarã de tranzit, cât æi ca piaåã de desfacere a autoturismelor care fac obiectul traficului ilegal. Mai mult, s- a observat ca fenomenul a înregistrat mutaåii, în ceea ce priveæte implicarea mai activã a cetãåenilor de origine arabã, turcã æi ucraineanã, în preluarea autoturismelor traficate pe filiera italianã æi comercializarea acestora pe pieåele Orientului Apropiat. Din cazuistica înregistratã, din Rapoartele Interpol precum æi din informaåiile primite de la instituåiile cu care Poliåia de Frontierã coopereazã în contracararea acestei activitãåi infracåionale, au fost identificate mai multe filiere ce acåioneazã la nivelul åãrii noastre. Astfel, filiera italianã acåioneazã pe urmãtoarele rute: Italia (Spania, Portugalia) - Austria - Ungaria - România; Italia - Slovenia - Croaåia - Iugoslavia - România; Italia - Slovenia - Croaåia - Iugoslavia - Bulgaria - România; Germania - Italia - Grecia - Macedonia - Iugoslavia - România sau Macedonia - Bulgaria – România; filiera germanã activeazã pe ruta Germania – Austria – Ungaria – România; filiera esticã, pe traseul România – Republica Moldova – Ucraina – Rusia, în timp ce filiera transatlanticã îæi desfãæoarã activitatea infracåionalã pe ruta Canada – SUA – åãrile din fosta URSS. Cea mai activã filierã rãmâne în acest moment cea italianã, care acåioneazã pe ruta Italia – Austria – Ungaria – România, precum æi pe ruta Italia – Grecia – Macedonia – Slovenia – Bulgaria – România. Reåelele sunt organizate pe douã tipuri - specializate în furtul autoturismelor de lux æi specializate în sustragerea autoturismelor de categorie mijlocie. Acestea, la rândul lor, se organizeazã în entitãåi mai mici (specializate pe diverse activitãåi), care sunt divizate în subgrupuri cu un scop foarte clar: în cazul arestãrii unuia dintre membrii bandei sã nu existe posibilitatea descoperirii æi a altor persoane implicate æi, ulterior, a întregii reåele. Primii paæi ai activitãåii infracåionale sunt fãcuåi de cãtre membrii grupei de recunoaætere, care au ca scop identificarea maæinilor corespunzãtoare cererii, locul de parcare æi perioadele de staåionare etc, precum æi firmele ce închiriazã astfel de autoturisme. Ulterior, informaåiile culese sunt transmise grupei tehnice, care are ca obiect de activitate confecåionarea documentelor false (acte de proprietate, taloane de înmatriculare etc.), a altor chei æi plãcuåelor de înmatriculare etc, intrând în rol grupa de transport, ce are ca principale atribuåii „toaletarea” maæinii (îi schimbã culoarea, aplicã numerele de înmatriculare, poansoneazã seria falsã a caroseriei), scoaterea maæinilor furate peste graniåã æi predarea acestora la destinaåia finalã grupei de valorificare – comercializare. Ultima grupã este cea de siguranåã (de acoperire) æi este utilizatã cu precãdere de infractorii italieni sau bulgari, având ca sarcinã supravegherea æi derularea în toate fazele a faptelor infracåionale. Cu ajutorul acestei grupe, în situaåia în care unul din membrii oricãreia dintre grupãrile enumerate anterior este depistat sau interceptat de cãtre autoritãåile cu competenåã, imediat este anunåatã organizaåia criminalã cu privire la „cãderea verigii” respective. Modurile de operare utilizate de traficanåi au cunoscut o diversificare deosebitã în ultimii ani. Astfel, a apãrut frauda la asigurãri – furtul maæinii este „aranjat” de comun acord cu proprietarul care, dupã „consumarea furtului” (contra unui comision de 20 – 30% din valoarea acestuia æi predarea cheilor, a actelor de proprietate, a unei procure de folosinåã a maæinii unui membru al reåelei), reclamã dispariåia æi apoi întocmeæte formalitãåile pentru încasarea asigurãrii. Furtul la comandã – grupa de valorificare „recruteazã” potenåialul 20
client cu o ofertã generoasã, sub preåul pieåei æi ulterior obåinerii acceptului, „comandã” grupãrii care se ocupã cu furtul autoturismului cu marca æi anul de fabricaåie dorite. Deturnarea (frauda la firmele de asigurãri) – grupa de falsificare a documentelor racoleazã, de regulã, o persoanã de condiåie modestã, care contra unei sume modice acceptã sã deschidã pe numele sãu un cont bancar iar în baza acestuia æi a unui paæaport fals închiriazã de la firme de profil autoturismul cerut la comandã. Reabilitarea radierii – una dintre cele mai noi metode folosite – constã în cumpãrarea de la proprietarul unui autovehicul avariat a documentelor mijlocului de transport, care sunt folosite apoi pentru a introduce în circulaåie o altã maæinã cu aceeaæi marcã æi tip, modificând în prealabil elementele de identificare ale acesteia. O altã modalitate des utilizatã este modificarea unei cifre din cele 17 caractere care formeazã seria caroseriei; cifrele respective se æterg prin poansonare æi, cu actele false pregãtite deja înainte de intrarea în åarã, se pot înscrie foarte uæor în circulaåie. Modalitãåile în care elementele infractoare acåioneazã au creat convingerea cã existã anumite zone ale unui autovehicul care sunt supuse intervenåiei pentru a se putea crea o nouã identitate. Faptul cã un autovehicul a fost furat poate fi recunoscut æi ca urmare a studierii transformãrilor fizice ale aspectului exterior æi interior provocate prin acåiunea directã cu diferite obiecte tari. Se acåioneazã cu precãdere în zona volanului, la contactul general, se scot firele æi se leagã pe direct, se deterioreazã carcasa, sistemul de siguranåã al volanului. De asemenea, cheia de contact poate fi uæor înlocuitã, însã nu va fi niciodatã ca cea originalã, prezentând un profil denaturat. Identificarea unei chei contrafãcute este relativ uæor de realizat, întrucât cele originale sunt purtãtoare ale semnului mãrcii producãtorului sau tipului de maæinã, care nu pot fi reproduse. Portierele pot fi uæor deschise cu ajutorul diferitelor lamele metalice, însã vor rãmâne urme ale deteriorãrii periei de la geam. La æasiu se vor putea observa modificãri la seria caroseriei, totale sau paråiale. La unele maæini, de o parte æi de alta a caroseriei este ætanåatã sigla producãtorului (de exemplu „Mercedes”), care scapã de regulã infractorilor. Sunt observate urme de chituiri sau cositoriri lângã noua serie poansonatã iar acolo unde seria este prinsã în nituri se vor remarca urme de deteriorare. Mãdãlina Florentina CORA, IJPF Arad, PTF Nãdlac Reacåii la articolul ,,Avertismentul - o sancåiune contravenåionalã controversatã?’’ publicat în nr. 4/2006 Apreciez iniåiativa revistei Frontiera æi colegului Vasile Morar de a publica opinii asupra soluåionãrii problematicii mai puåin lãmurite de unele actele normative în scopul îmbunãtãåirii muncii profesionale æi comunicãrii interne a poliåiætilor de frontierã. Art. 38 din O.G.nr.2/2001, cu modificãrile æi completãrile ulterioare, prevede cã: ,,avertismentul se adreseazã oral atunci când contravenientul este prezent la constatarea contravenåiei æi sancåiunea este aplicatã de agentul constatator’’. În cele mai multe cazuri, contravenientul este descoperit în flagrant, ocazie cu care agentul constatator analizeazã împrejurãrile sãvâræirii contravenåiei, modul æi mijloacele de sãvâræire, scopul urmãrit, urmarea produsã, circumstanåele personale ale contravenientului æi gradul de pericol social al faptei æi aplicã, dupã caz, amendã contravenåionalã sau avertismentul verbal. Organele competente trebuie sã înteleagã cã orice sancåiune juridicã, inclusiv cea contravenåionalã, nu reprezintã un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile sã se aplice sancåiunea amenzii. Sancåiunile juridice nu constituie mijloace de rãzbunare ale societãåii, ci de prevenire a sãvâræirii faptelor ilicite, de educare a persoanelor vinovate. Spre exemplu: Forma scrisã a avertismentului este necesarã în cazul unei tamponãri uæoare a unui autovehicul, document fãrã de care nu se pot efectua reparaåiile sau nu poate fi folositã asigurarea obligatorie ori Casco. De asemenea, sunt situaåii când forma scrisã a avertismentului sau a avertismentului publicat este cerutã expres de legi, precum: Legea nr. 33/1991, O.G. nr.24/ 1993 etc. În concluzie, agentul constatator, atunci când constatã sãvâræirea unei contravenåii, completeazã un procesverbal de constatare æi aplicã amendã contravenåionalã doar în cazul în care are competenåã de aplicare conferitã de actul normativ respectiv. În caz contrar, agentul constatator va trimite procesul-verbal organului competent pentru aplicarea sancåiunii prin rezoluåie scrisã. Dacã în urma analizei împrejurãrilor de sãvâræire a contravenåiei considerã cã este suficient aplicarea avertismentului verbal, îl va aplica, sens în care nu va mai întocmi proces-verbal. Altfel spus, dacã în actul normativ nu se fac menåiuni despre avertisment (verbal, scris, publicat etc.) se va aplica regula generalã din O.G. nr.2/2001, adicã se va adresa avertismentul verbal, doar în situaåia când contravenientul este prezent la constatarea contravenåiei æi sancåiunea este aplicatã de agentul constatator respectiv. În cazul când nu sunt îndeplinite aceste douã condiåii se va completa un proces-verbal ce va fi trimis organului competent pentru aplicarea sancåiunii prin rezoluåie scrisã. Dacã organul respectiv stabileæte drept sancåiune ,,avertisment’’, procesulverbal se va comunica contravenientului æi va fi socotit avertisment executat în formã scrisã. Fac menåiunea cã în majoritatea cazurilor contravenienåii sunt descoperiåi chiar în momentul sãvâræirii faptelor de cãtre agenåii noætri constatatori, problema privind avertismentul scris fiind legatã de competenåa de aplicare a sancåiunii, care revine unui alt organ. Puåine la numãr sunt situaåiile când agentul de poliåie de frontierã are competenåã de aplicare a sancåiunii, iar contravenientul nu este prezent, caz în care varianta avertismentului scris poate fi dispusã æi de cãtre organele poliåiei de frontierã. Neproductiv este faptul cã unele structuri operative ale P.F.R. menåin „obiceiul” de a îmbunãtãåi artificial indicatorii de performanåã cu avertismente consemnate în proceseverbale de contravenåie, epuizând astfel inutil formularele tipizate din carnetele de procese-verbale. Dorel TUDOSE, æef Birou C.I.T./ D.P.F. Iaæi 21
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v - Interviu cu D
Page 5 and 6: Instantanee personale Subcomisar dr
Page 7 and 8: Poliåia de Frontierã combaterii t
Page 9 and 10: Suspecåi de complicitate la crimã
Page 11 and 12: Documente de cãlãtorie false sau
Page 13 and 14: Combaterea migraåiei ilegale - obi
Page 15 and 16: æi fito-sanitare), rent-a-car, res
Page 17 and 18: Rolul æefului de turã în organiz
Page 19: OFICIAL ÆI DIPLOMATIC AMERICAN (E-
Page 23 and 24: 5513 5344 DEVK Allgemeine Versicher
Page 25 and 26: infracåiunea la regimul frontierei
Page 27 and 28: LA ÎNÃLÅAREA UNUI EROU De mai bi
Page 29 and 30: procesului educativ - æcolar al co
Page 31 and 32: Orientului Mijlociu æi aæa mai de
Page 33 and 34: La Editura Economicã a apãrut car
Page 35: Dragã prietene, De când tu ai ple
Page 38 and 39: CAP. 3 Regimul juridic al frontiere
Page 40 and 41: înstrãineze armele æi muniåiile
Page 42 and 43: (2) Restricåiile prevãzute la ali
Page 44: d) refuzul unei persoane de a da re

Nr. 5/2006 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?