Nr. 9/2005 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Sãnãtate „E” sau nu „E” De parcã nu ar fi fost de ajuns noianul de boli care se revarsã asupra bietului organism, boli cu care ne luptãm zi de zi, cu toate mijloacele, de la ceaiuri æi priæniåe, pânã la tratamentele costisitoare cu medicamente de ultimã generaåie æi operaåii sofisticate cu laser, în ultima vreme se contureazã, din ce în ce mai mult, un duæman perfid, pe care noi l-am adus în casã æi l-am poftit la masã. Din ce în ce mai multe simptome, mai multe boli sunt descoperite sau definite ca având legãturã cu acestã patologie. Este vorba despre alimentaåia actualã, creatã industrial, pentru omul modern, grãbit, care nu mai are timp pentru gãtitul tradiåional, nici nu mai are surse de legume din grãdina proprie, ori de carne din gospodãria tradiåionalã. Globalizarea, industrializarea æi distrugerea micilor producãtori au dus la apariåia foråãrii vitezei de creætere a vegetalelor æi a animalelor de consum, pentru a face faåã cererii, din ce în ce mai mari, a marilor oraæe æi a marilor furnizori de alimente semi æi gata preparate. De fapt, toate acestea, îæi au originile în falsitatea comercialã, menitã strict pentru profit æi fãrã interes despre impactul asupra organismului uman. Produsele vegetale æi animale trebuie sã aibã aspect comercial, sã fie mai mari, mai frumoase, mai colorate, sã creascã mai repede decât a prevãzut natura, sã fie mai rezistente la transport æi manipulat, pentru cã altfel profitul suferã. Din aceste motive, zeci de ani de zile, institutele de cercetare au fãcut tot felul de studii pentru a putea interveni æi a modifica, inclusiv codul genetic, în aæa fel încât sã poatã influenåa creæterea celulei dupã dorinåa clientului. Din fericire, dupã o perioadã destul de lungã, care a însemnat afectarea a cîteva generaåii de oameni, au apãrut æi cercetãrile care au demonstrat toxicitatea unora/multora dintre aditivii alimentari folosiåi, din ce în ce mai mult, în industria alimentarã mondialã. Din acest motiv, nutriåioniætii în colaborare cu toate ramurile medicinei, cu institutele de cercetare din domeniul sãnãtãåii publice, al alimentaåiei, al producåiei de produse de origine vegetalã æi animalã, au dezvoltat rapid cercetãrile, care în acest moment, au ca scop, identificarea æi folosirea doar a acelor aditivi alimentari, folositori în industria alimentarã, dar æi inofensivi asupra organismelor vii, din punct de vedere al toxicitãåii æi potenåialului mutagen/inclusiv carcinogen. 30 Frontiera - nr. 9/2005 Aditivii alimentari reprezintã cea mai nouã provocare în materie de nutriåie. Aceætia, cunoscuåi sub numele de „Euri” sunt consideraåi pe plan mondial a treia cauzã a mortalitãåii, dupã consumul de droguri æi medicamente, dupã accidentele de circulaåie, iar consumul lor duce la distrugerea sistemului imunitar æi apariåia variatelor forme de tumori benigne æi maligne. În cele câteva episoade ne propunem sã vã prezentãm ce sunt aditivii alimentari, care sunt aditivii alimentari folosiåi, produsele în care aceætia se gãsesc, precum æi efectele nocive pe care a c e æ t i a le produc etc. Literatura de specialitate defineæte aditivii alimentari ca substanåe care se folosesc la prepararea unor produse alimentare în scopul ameliorãrii calitãåii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii moderne de prelucrare, cât æi pentru a prelungi durata de pãstrare a acestora, sau pentru a le îmbunãtãåi gustul, culoarea, mirosul, consistenåa etc. Din nefericire, consumatorii nu sunt suficient de bine informaåi cu privire la efectele pe care aceæti aditivi le genereazã în timp. Aditivul alimentar reprezintã orice substanåã care nu este consumatã ca aliment în sine, care are sau nu valoare nutritivã æi care se adaugã intenåionat, cu scop tehnologic în timpul producerii, procesãrii, preparãrii, tratãrii, ameliorãrii, transportului æi stocãrii unui aliment devenind un component sau afectând într-un fel caracteristicile alimentelor la care se utilizeazã. Aditivii alimentari aparåin urmãtoarelor categorii: n conservanåi – substanåe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterãrii produse de microorganisme n antioxidanåi – substanåe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidãrii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii) n acidifianåi – substanåe care cresc aciditatea alimentelor, imprimându-le un gust acru n substanåe-tampon – folosesc la reglarea æi la menåinerea PH-ului specific alimentului n antispumanåi – se folosesc pentru reducerea æi prevenirea spumei n emulsificatori – substanåe care fac posibilã formarea æi menåinerea unui amestec omogen între douã sau mai multe faze nemiscibile n agenåi de gelificare – substanåe care permit æi care ajutã la formarea gelurilor n stabilizatori – substanåe care fac posibilã menåinerea proprietãåilor fizicochimice ale alimentelor, menåinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc. n substanåe de îngroæare – substanåe care au capacitatea de a mãri vâscozitatea produselor alimentare n îndulcitori – substanåe (altele decât zahãrul) care se utilizeazã pentru a da gust dulce alimentelor n coloranåi naturali æi coloranti de sintezã n agenåi de afânare – substanåe care contribuie la creæterea volumului alimentelor fãrã a modifica valoarea energeticã n antiaglomeranåi n potenåiatori de aromã – menåin æi amplificã aroma specificã alimentului n substanåe – suport – faciliteazã transportul æi utilizarea aditivilor fãrã a modifica proprietãåile pe care se bazeazã utilizarea lor n enzime – folosite în industria alimentarã n aromatizanåi – se împart în trei categorii n substanåe aromate naturale – se obåin din materii prime de origine vegetalã sau animalã n substanåe identic naturale – sunt identice din punct de vedere al compoziåiei cu aromele naturale, componentele fiind obåinute prin sintezã n substanåe artificiale – se obåin prin sintezã, având structura æi compoziåia diferite de cele naturale; E-urile sunt prezente în mai toate produsele alimentare: preparate din carne, brânzeturi, lactate, conserve din carne, conserve de legume, dulceåuri, dulciuri, bãuturi rãcoritoare etc. În numãrul viitor vã vom prezenta un minidicåionar de E-uri, constând în: prezentarea acestora (tipul æi denumirea), alimentele în care se regãsesc, cât æi prezenåa sau nu a efectelor nocive ale acestora. - Va urma - Colectiv de medici umani æi veterinari din cadrul Serviciului Sãnãtate Publicã æi Sanitar- Veterinarã a Direcåiei Medicale a MAI
FILIERÃ TRANSNAÅIONALÃ DESTRUCTURATÃ ÎN URMA UNEI COOPERÃRI EXEMPLARE «Decapitarea» filierei – principala consecinåã a «Trilateralei» de la Moraviåa, la care au participat æefii celor trei poliåii de frontierã æi ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga. Specialiætii structurii de combatere a migraåiei ilegale æi traficului de persoane din cadrul D.P.F. Timiæoara au obåinut date æi informaåii referitoare la existenåa unei vaste filiere transnaåionale, specializate în derularea operaåiunilor de migraåie ilegalã pe relaåiile: Republica Moldova-România- Ungaria-Austria-Italia ; Republica Moldova-România-Uniunea Serbia æi Muntenegru - Croaåia - Italia. Utilizandu-se mijloacele æi metodele specifice, informativ-operative, în colaborare cu S.I.I.P.I. æi S.R.I. Timiæ, cu CURS DE INIÅIERE ÎN CARIERÃ În ziua de 22 septembrie a.c., la sediul Centrului de Formare æi Perfecåionare Constanåa a avut loc deschiderea oficialã a Cursului de iniåiere în carierã a celor 160 de agenåi de poliåie proveniåi din sursã externã, festivitate deschisã de directorul acestei instituåii, comisarul-æef Daniel Olah, invitaåi fiind directorul DPF Constanåa, comisar-æef Ene Tudorel æi æeful IJPF Constanåa, comisar Octavian Tobã. În alocuåiunea de deschidere, directorul Centrului a adresat cursanåilor un mesaj centrat pe motivaåia învãåãrii æi asumarea responsabilitãåilor: ,,- Ca viitori poliåiæti de frontierã veåi purta rãspunderea gestionãrii unei frontiere care asigurã ordinea æi siguranåa atât pentru populaåia României cât æi pentru cele 685 milioane de cetãåeni ai comunitãåii europene.” Din anul 2003 æi pânã în prezent, Centrul de Formare æi Perfecåionare Constanåa a pregãtit 694 de agenåi de poliåie de frontierã proveniåi din sursã internã (politiæti de frontierã angajaåi pe bazã de contract) care poliåiile din Ungaria æi Uniunea Serbia æi Muntenegru, atât direct cât æi prin intermediul S.E.C.I., æi sub directa supraveghere a D.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Timiæoara, au fost identificaåi æi monitorizaåi principalii membrii ai filierei, respectiv cinci cetãåeni din Republica Moldova æi un cetãåean român. Cele æase persoane s-au constituit într-un grup infracåional organizat, structurat pe nivele, cu atribuåii, reponsabilitãåi diferenåiate æi precis delimitate, sub aspectul racolãrii, transportului, cãlãuzirii æi gãzduirii migranåilor. Din probele administrate, rezultã faptul cã numiåii Victor E. æi Timur L, cetãåeni din Republica Moldova, aveau rolul de a racola migranåii din Republica Moldova, direct sau prin intermediari, (Victor E. fiind un fost procuror æi luptãtor în Afganistan) dupã care aceætia erau transportaåi în Timiæoara, unde erau preluaåi de cãtre Dumitru B. æi Oleg D., cetãåeni din Republica Moldova æi de Valentin P., cetãåean român, ce aveau rolul de a-i transporta, caza æi cãlãuzi peste frontierã. Numitul Ghenadi R., cetãåean din Republica Moldova, asupra cãruia a fost gãsitã suma de 14 500 euro, avea rolul de trezorier al reåelei, fiind în legãturã directã cu coordonatorul acesteia, din Republica Moldova, fost colonel din poliåia acestui stat. Acesta avea în responsabilitate achitarea costurilor în prezent îæi desfãæoarã activitatea la IJPF Constanåa, Tulcea, Brãila, Ialomiåa, Baza de Reparaåii Brãila æi Centrul de Instrucåie æi Dresaj Câini Ciorani. În cadrul Centrului de Formare æi Perfecåionare Constanåa funcåioneazã 12 sãli de curs, amenajate în sprijinul desfãæurãrii activitãåilor didactice, un laborator de tacticã a poliåiei de frontierã, un laborator de informaticã æi comunicaåii, precum æi un poligon legate de cazare, transport æi cãlãuzire a migranåilor, acåiune ce era coordonatã direct de æeful reåelei, fost ofiåer, aflat în Republica Moldova. Cele 25 de persoane urmau sã plãteascã între 2500 æi 3000 de euro fiecare, pentru transport, cazare æi cãlãuzire, parte din sumã fiind achitatã la plecarea din åara de origine, iar diferenåa la ajungerea la destinaåie, de aceastã datã suma urmând a fi plãtitã de membrii familiilor migranåilor, coordonatorului reåelei. În cauzã s-a colaborat permanent cu autoritãåile maghiare care, pe baza informaåiilor furnizate de partea românã, au reuæit reåinerea a încã opt persoane, precum æi cu autoritãåile similare din Republica Moldova æi Uniunea Serbia æi Muntenegru, în vederea identificãrii tuturor membrilor filierei reåelei æi anihilarea acestora. În data de 14 septembrie a.c. organizatorii reåelei au fost prezentaåi Tribunalului Timiæ, cu propunere de arestare preventivã, pentru sãvâræirea infracåiunilor de iniåiere, aderare sau sprijinire a unui grup infracåional organizat æi trafic de migranåi, instanåa dispunând emiterea mandatelor de arestare preventivã, iar cei 25 de migranåi au fost puæi sub urmãrire pentru sãvâræirea infracåiunii de tenativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, în grup. Viorel ALEXE æcoalã reprezentând fâæia de protecåie a frontierei de stat, la scarã redusã. Centrul mai dispune æi de o salã documentarã, dotatã cu materiale didactice: note de curs planæe, instrucåiuni etc. æi legislaåia necesarã actualizatã la zi. Atât conducerea centrului, cât æi personalul cu atribuåii didactice, din cele trei compartimente de învãåãmânt, pe lângã pregãtirea de specialitate au æi calificare în domeniul psihopedagogic iar nouã ofiåeri formatori æi-au perfecåionat pregãtirea cu specialiæti din Uniunea Europeanã. Centrul dispune de cantinã proprie pentru pregãtirea hranei æi douã sãli pentru servit masa cu o capacitate de 200 de locuri. Pentru cazarea cursanåilor, existã douã dormitoare cu 60 de locuri, fãrã alte condiåii (lipsã apã caldã, salã duæ). Pentru atingerea obiectivelor stabilite, conducerea Centrului a iniåiat æi deruleazã relaåii strânse de cooperare æi parteneriat extern cu instituåii locale de învãåãmânt - Universitatea „Spiru Haret” æi Casa Corpului Didactic Constanåa, precum æi relaåii de colaborare cu Biroul Judeåean pentru Strãini. Frontiera - nr. 9/2005 Costel STANCIU 31
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v Interviu cu dir
Page 5 and 6: „Poliåia de Frontierã împreun
Page 7 and 8: … ÎN DRUM SPRE EUROPA ... MAI AP
Page 9 and 10: Vicepreæedintele CE Franco Frattin
Page 11 and 12: În ceea ce priveæte dotarea, adju
Page 13 and 14: Pentru a ni se face o prezentare a
Page 15 and 16: RESTRUCTURAREA IGPF 1 OCTOMBRIE 200
Page 17 and 18: Software-ul specia-lizat pentru sup
Page 19 and 20: Viza românã - 2004 1 2 3 4 5 6 1.
Page 21 and 22: O R D I N U L MINISTRULUI ADMINISTR
Page 23 and 24: AFACERI CU CANABIS LA TG. FRUMOS Æ
Page 25 and 26: Ætiri PFR activitãåile sunt desf
Page 27 and 28: doar cu aprobarea judecãtorului, l
Page 29: Jurãmânt de credinåã Miercuri,
Page 33 and 34: Mens sana in corpore sano În perio
Page 35 and 36: De ce? - De ce „prescurtare” es

Nr. 9/2005 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?