nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 10/200636 PAGINI

û

1


2

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •

Negocieri cu Republica Moldova

pentru facilitarea regimului de vize

Ministrul Administraåiei æi Internelor,

Vasile Blaga, a participat în data de 5

octombrie a.c. la reuniunea Consiliului

Justiåie æi Afaceri Interne al Uniunii

Europene, în cadrul cãreia a fost adoptatã,

printre altele, decizia de a mandata

Comisia în vederea demarãrii negocierilor

cu Republica Moldova pentru facilitarea

regimului de vize.

Uniunea Europeanã a încheiat deja

un astfel de acord cu Rusia æi a început

negocierile în acest sens cu Ucraina. De

asemenea, sunt în curs de negociere cu

statele din Balcanii de vest.

Un eventual acord de facilitare a

vizelor nu ar oferi cetãåenilor moldoveni

posibilitatea de a circula liber, dar ar putea

include facilitãåi cum ar fi exceptarea de

la plata taxelor pentru anumite tipuri

de vize, eliberarea de vize cu multiple

intrãri æi simplificarea documentelor care

trebuie prezentate pentru a dovedi scopul

cãlãtoriei.

Problema exceptãrii de la plata

taxelor este una deosebit de importantã

pentru cetãåenii moldoveni. Noua taxã

de prelucrare a vizei, perceputã în contul

autoritãåilor europene, în valoare de 60

euro, reprezintã echivalentul unui salariu

lunar sau a douã pensii în R. Moldova.

În aceste condiåii, taxa de vizã pentru

cetãåenii moldoveni s-ar putea reduce la

35 de euro.

Necesitatea unei atitudini mai ferme

din partea Chiæinãului în privinåa migraåiei

ilegale a fost subliniatã de toåi reprezentanåii

statelor UE, precum æi de vicepreæedintele

Comisiei Europene, Franco Frattini.

Prevederile finale ale acordului

depind de mandatul încredinåat Comisiei

Europene de cãtre Consiliu æi, respectiv, de

negocierile cu autoritãåile moldovene.

România va introduce obligativitatea

vizelor pentru cetãåenii Republicii Moldova

începând cu data de 1 ianuarie 2007, în

conformitate cu angajamentele asumate

faåã de Comisia Europeanã.

Ministrul român al administraåiei

æi internelor a anunåat cã România

intenåioneazã sã ofere cetãåenilor

moldoveni aceleaæi facilitãåi în privinåa

condiåiilor de cãlãtorie pe care state ca

Ungaria sau Grecia le acordã minoritarilor

unguri sau greci din afara graniåelor acestor

åãri.

Comisia Europeanã a sugerat, de

asemenea, ca statele membre sã înfiinåeze

un centru comun de acordare a vizelor

la Chiæinãu, având în vedere faptul cã în

Republica Moldova existã foarte puåine

facilitãåi consulare, ceea ce îi pune adesea

pe cetãåenii moldoveni în situaåia de a

cãlãtori pentru a obåine o vizã la Bucureæti,

Moscova sau Kiev.

Controlul comun la trecerea

frontierei, urgentat de PFR

În perioada 23-25 octombrie a.c., o

delegaåie de experåi români din cadrul

IGPF, împreunã cu reprezentanåi ai

autoritãåilor de frontierã bulgare, s-au aflat

într-o vizitã de documentare la frontierele

Austriei cu Slovacia æi Ungaria.

În cadrul vizitei, ce a inclus discuåii

procedurale æi documentare la faåa

locului, în punctele de frontiera Kittsee,

situat la graniåa dintre Austria æi Slovacia,

æi Nickelsdorf, aflat la frontiera ungaroaustriacã,

specialiætii români s-au pus

la curent cu ultimele aspecte referitoare

la controlul comun æi modalitãåile de

efectuare a acestuia, pe modelul deja

aplicat de statele membre.

Procedurile de implementare a

conceptului de control comun la

frontierele interne ale României se aflã în

stare avansatã de aplicare, pânã în prezent,

fiind desfãæurate numeroase întâlniri atât

la nivel înalt, cât æi la nivel de experåi, cu

partea ungarã æi cu cea bulgarã.

Modalitãåile stabilite în urma întâlnirilor

de lucru pe aceastã problematicã sunt

urmãtoarele: - realizarea controlului la o

singurã oprire în punctul de frontierã situat

pe teritoriul unuia din state; - realizarea

controlului la o singurã oprire pe teritoriul

celor douã pãråi, fiecare efectuând

controlul pentru intrarea pe teritoriul

propriului stat (controlul pe diagonalã), în

echipe mixte: poliåiæti de frontierã români,

împreunã cu poliåiæti de frontierã bulgari,

respectiv maghiari.

Astfel, cetãåenii români care doresc sã

treacã frontiera spre Ungaria sau Bulgaria,

viitoarele graniåe interne ale Uniunii

Europene, vor fi supuæi unui singur control,

la intrarea în aceste åãri.

Totodatã, aceastã modalitate permite

utilizarea, de cãtre fiecare stat, a numãrului

maxim de artere de control la intrarea în

propria åarã, în funcåie de valorile de trafic,

fapt ce va reduce considerabil timpii de

aæteptare æi va fluidiza traficul în punctul

de trecere a frontierei.

Detalii privind aspectele financiare, de

personal, tehnice, operative, vor fi stabilite

în perioada urmãtoare, prin acordurile

ce urmeazã a fi încheiate între pãråile

implicate în acest proces.

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 658

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator:

Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:

inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Copertele I æi IV: Gabi Crãciun æi

Iulian Puicã

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector

6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF

Bucureæti, deschis sub nr.

RO81TREZ7005009XXX000252,

la Direcåia de Trezorerie æi

Contabilitate Publicã a Municipiului

Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr

Inspector Alexandru BARBU

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

31 octombrie 2006

Preå: 3 lei (RON)

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu

se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

û


• DIN SUMAR •

v Interviu realizat cu directorul

Æcolii de Formare Iniåialã æi

Continuã a Personalului PF

Timiæoara comisar - æef de poliåie

Andrei Radu-Victor

pag. 4-6

O carierã, un vis împlinit,

un nou drum, un om

de omenie

v Droguri oprite înainte sã ajungã

pe „piaåa neagrã”

pag. 8-9

v

Pe meleaguri arãdene

pag. 10-15

v Æedinåa Consiliului Consultativ

Superior al I.G.P.F ........... pag. 7

v Ætiri ................... pag. 16-17

v Criminalisticã ... pag. 18-19

v Concurs .................... pag. 23

v Drogurile ............. pag. 24-25

v Divertisment ..... pag. 34-35

Revista conåine supliment

legislativ, 8 pagini

û

Proaspãt absolvent al Æcolii de ofiåeri - Specialitatea Tancuri, acum 36

de ani, lt. Dumitru Popescu al a fost repartizat la Comandantul Naåional

al Jandarmeriei unde æi-a început cariera militarã. Æapte ani mai târziu a

terminat Facultatea de Asigurare Logisticã, ceea ce i-a oferit æansa sã se

afirme într-un domeniu care avea sã–i aducã atâtea împliniri. În 1994 a

absolvit Colegiul Naåional de Apãrare, iar cinci ani mai târziu a obåinut

titlul de Doctor în ætiinåe militare.

De-a lungul carierei a lucrat numai pe probleme ce privesc domeniul

tehnic, pe rând în cadrul Comandamentului Naåional al Jandarmeriei,

Direcåiei Tehnice,

Direcåiei Generale de

Logisticã æi Direcåiei

M a n a g e m e n t

Logistic. La începutul

anului 2001 i s-a

oferit æansa sã ocupe

funcåia de adjunct al

inspectorului general

al PFR, pe probleme

de logisticã. În

aceastã funcåie s-a

remarcat ca un bun

manager care avea

întotdeauna soluåii

la problemele apãrute, întinzând o manã de ajutor subordonaåilor care

treceau prin perioade mai dificile. De fiecare datã avea o vorbã sau un

sfat bun pentru fiecare subordonat ori colaborator reuæind sã insufle

tuturor, atunci când lucrurile nu mergeau cum æi-ai fi dorit, o energie

pozitivã.

În acest an, ziua Sfântului Dumitru i-a oferit chestorului principal de

poliåie Dumitru Popescu prilejul de a sãrbãtori, în prezenåa conducerii

IGPF, a colegilor æi subordonaåilor, ziua numelui æi, totodatã, posibilitatea

de a spune rãmas bun perioadei de activitate. Cu vocea-i tremurândã a

mulåumit tuturor pentru felicitãri: “N-o sã întrerup niciodatã legãtura cu

instituåia care m-a desãvâræit într-un domeniu de activitate. Nu puteam

sã fac singur aceastã treabã fãrã ajutorul dumneavoastrã. Ceea ce s-a

realizat nu este meritul meu ci al colegilor, fãrã de care nu se putea

face nimic din tot ceea ce s-a realizat. Eu am fãcut doar un colaj æi vã

mulåumesc pentru posibilitatea oferitã de a mã desãvâræi profesional”.

Conducerea IGPFR împreunã cu toåi colegii „mici æi mari” de pe

fruntariile româneæti îi ureazã tânãrului colaborator Dumitru Popescu

pensie lungã, sãnãtate æi împliniri personale pe drumul vieåii.

Nelu POP,

inspectorul general al PFR

3


„A fi poliåist de frontierã

înseamnã un munte

de rãspundere,

un fluviu de obligaåii

æi o coloanã a infinitului

regãsitã în demnitate”

Interviu realizat cu directorul Æcolii de Formare

Iniåialã æi Continuã a Personalului PF Timiæoara

comisar - æef de poliåie Andrei Radu-Victor

- Domnule director, comparaåi

æcoala de la Timiæoara cu o pasãre

Phoenix...

- Cred cã este o comparaåie fireascã,

æi purtãm aceastã discuåie într-o instituåie

de formare a Poliåiei de Frontierã, la

Timiæoara, despre care ar fi trebuit sã se

vorbeascã la timpul trecut.

Apreciez în mod deosebit coerenåa

æi responsabilitatea factorilor implicaåi

ce au sprijinit instituåia, deæi la data de

31 decembrie a.c., Centrul de Formare

æi Perfecåionare Timiæoara ar fi trebuit sã

fie sortit pieirii. Acest lucru nu numai cã

nu se va întâmpla dar proiecåia realistã

a necesarului de pregãtire a determinat

ca, începând cu 1 ianuarie a.c. Centrul

de Formare æi Perfecåionare Timiæoara

sã se redimensioneze æi sã-æi schimbe

denumirea în Æcoala de Formare

Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã Timiæoara, trecând

pe componenta de formare iniåialã a

agenåilor proveniåi din sursã externã,

cu angajarea dezvoltãrii componentei

de formare continuã dupã încheierea

acestei etape.

Activitãåile desfãæurate în acest an au

asigurat iniåierea în carierã a 920 agenåi

de poliåie de frontierã proveniåi din sursã

externã, în modulul I, din 15 IJPF- uri.

Cu data de 24 septembrie pregãtim

în modulul II agenåii cursanåi care au

absolvit modulul I.

4

- Aåi argumentat în mai multe

situaåii necesitatea unei æcoli a

Poliåiei de Frontierã la Timiæoara.

Pe ce v-aåi bazat?

- Locaåia æcolii în municipiul Timiæoara

oferã oportunitãåi deosebite privind

formarea æi specializarea personalului,

unele dintre acestea particularizând

instituåia la nivelul åãrii prin aceea

cã oferã posibilitatea de efectuare a

practicii, simultan, la frontiera pe uscat

æi pe apã, în PTF aeroportuar, feroviar,

naval æi rutier, atât la frontiera externã

cât æi la frontiera internã. Timpul necesar

deplasãrii pentru activitãåile practice în

structurile operative este de maxim o orã

æi jumãtate. De asemenea, foarte buna

colaborare pe care o avem cu Direcåia

Regionalã Vamalã Timiæoara æi Serviciul

Public Comunitar pentru Evidenåa æi

Eliberarea Paæapoartelor Timiæ ne ajutã

în procesul de formare a personalului.

- Vorbiåi cu real respect despre

personalul didactic al æcolii æi

întotdeauna începeåi cu „Colegii

mei…”.

- Personalul didactic are o bogatã

experienåã în domeniul operativ,

acoperind necesitãåile imediate æi

proiecåiile ofertei curriculare pentru

perioada postaderare.

Asistãm la o competiåie a personalului

æcolii, în care „partenerii de joc” sunt

reprezentaåi de necesitatea perfecåionãrii

æi propria exigenåã, întrucât, mai ales

la catedrã, autoritatea se exercitã prin

competenåã æi har didactic. În acest sens,

14 ofiåeri din cadrul æcolii au absolvit

cursuri postuniversitare de dezvoltare a

abilitãåilor æi obåinerea competenåelor

necesare în calitate de formatori în cadrul

unei instituåii de învãåãmânt a cãrei

identitate se contureazã în ritm accelerat.

Posibilitãåile nelimitate de

documentare æi colaborare pe diferite

domenii specifice, cu instituåiile

academice din municipiul Timiæoara,

constituie un punct tare în formarea

unor poliåiæti cu un standard profesional

comparabil cu al partenerilor din statele

Uniunii Europene.

În æcoalã s-a iniåiat æi se deruleazã

un proiect de formare continuã a

personalului implicat în procesul

instructiv-educativ, materializat prin

activitãåi practice de pregãtire psihopedagogicã

æi metodicã, astfel încât

calea de transmitere a cunoætinåelor

sã fie una interactivã, provocatoare,

în sensul dezvoltãrii deprinderilor

poliåiætilor de frontierã în a studia pentru

a fi conectaåi „on line” la prevederile

legale æi concretul profesiei.

- Sunteåi un duæman al teoretizãrii

în scopul teoretizãrii. Se resimte

û


acest lucru în activitatea æcolii?

- O atenåie deosebitã acordãm

æedinåelor practic-aplicative, în mod

special celor referitoare la întocmirea

actelor de constatare æi sancåionare,

aplicãrii corecte a legislaåiei specifice,

depistãrii falsurilor în documentele de

trecere æi identificãrii persoanelor prin

metoda portretului-vorbit.

În scopul optimizãrii randamentului

profesional am iniåiat æi derulãm

protocoale cu instituåii de specialitate

din municipiul Timiæoara, concretizate

prin activitãåi complementare de tip

profesional, desfãæurate în timpul afectat

studiului.

În acest sens s-au desfãæurat activitãåi

de instruire teoreticã æi practicã, la

Serviciul Public Comunitar pentru

Evidenåa æi Eliberarea Paæapoartelor

Timiæ, pentru cunoaæterea modului de

lucru pe fluxul de tipãrire æi securizare

a paæapoartelor, pentru familiarizarea

cursanåilor cu paæaportul românesc

din momentul în care acesta primeæte

o identitate.

Fiecãrei serii de cursanåi i-au fost

prezentate teme sectoriale (modalitãåi

de recunoaætere a drogurilor, efectele

drogurilor, legislaåia antidrog, modalitãåi

de ascundere a drogurilor, etc.) æi

materiale specifice domeniului, de cãtre

personalul specializat din cadrul Brigãzii

de Combatere a Crimei Organizate Timiæ

æi al Centrului de Prevenire, Evaluare æi

Consiliere Antidrog Timiæ. Activitatea o

derulãm pe întreaga perioadã a anului

2006.

Toate activitãåile sunt desfãæurate în

scopul conferirii unui rãspuns eficient

orizontului de aæteptare al cursanåilor

æi mai ales solicitãrilor din domeniul

operativ.

Ne-am propus æi am stabilit

elementele de principiu pentru

configurarea unui parteneriat cu

Institutul Naåional al Administraåiei -

Centrul Teritorial Timiæoara, în vederea

Instantanee personale

Comisar - æef de poliåie ANDREI RADU - VICTOR

Data æi locul naæterii: 24 aprilie 1959, municipiul Blaj, judeåul Alba.

Starea civilã: cãsãtorit, doi copii.

Studii:

- Curs postuniversitar de management

- Studii aprofundate - Sociologia Instituåiilor Politice æi Administrative

- Facultatea de Sociologie æi Psihologie– Universitatea de Vest

Timiæoara, profilul Sociopsihopedagogie, specializarea sociologie

- Æcoala militarã de ofiåeri activi “Nicolae Bãlcescu” - Sibiu

- Liceul teoretic «Iacob Mureæianu» Blaj

Experienåã profesionalã:

- director Æ.F.I.C.P.P.F. Timiæoara

- æef Centrul de Formare æi Perfecåionare

- æef Birou Cabinet

- ofiåer specialist în domeniile: operaåii, organizare – mobilizare, P.T.F.,

coordonare misiuni, analizã riscuri

- redactor revista Frontiera;

- comandant pluton

Limbi strãine: francezã, englezã.

Preocupãri: istoria, arta fotograficã, jurnalistica,

Apreciazã: simplitatea oamenilor deosebiåi, oamenii care cred

în valorile echipei.

Detestã: fabricanåii lui NU, oamenii care se cred perfecåi.

Defecte pe care crede cã le are: suficient de multe încât sã fie departe

de perfecåiune.

desfãæurãrii unor activitãåi de pregãtire

comune, conduse de specialiætii

aparåinând celor douã instituåii.

- Am sesizat cã puneåi accent pe

respectarea valorilor morale.

- Este un lucru normal æi necesar.

Atunci când eæti informat, riscul

greæelilor este diminuat. Folosim orice

ocazie pentru a conætientiza cursanåii de

importanåa omului poliåist de frontierã.

Autoritatea conferitã prin lege este goalã

dacã nu este clãditã pe verticalitate. Este

dureros atunci când unii calcã efectiv în

picioare munca semenilor în profesie,

care æi-au respectat un principiu de viaåã

în a nu negocia demnitatea.

Prezentãm atât situaåiile pozitive cât

æi cele negative, neuitând proverbul:

„Învaåã din greæelile altora, cã nu ai

timp sã le sãvâræeæti pe toate.”

În demersul nostru nu suntem

singuri. Împreunã cu ofiåeri din cadrul

Serviciului Independent de Informaåii

æi Protecåie Internã Timiæ æi din

Directia Teritorialã Anticorupåie Timiæ

s-au desfãæurat activitãåi de informare

legislativã æi prelucrare cazuisticã cu

personalul propriu æi cursanåii în scopul

prevenirii actelor æi faptelor de corupåie,

menåinerii unei conduite conforme cu

statutul de funcåionar public cu statut

special.

Insistãm foarte mult pe înåelegerea

faptului cã a fi poliåist de frontierã

înseamnã un munte de rãspundere,

un fluviu de obligaåii æi o coloanã a

infinitului regãsitã în demnitate.

- Cum reuæiåi sã supliniåi lipsa,

pentru moment, a unei dotãri

optime?

û

5


- Prin efortul propriu al

personalului æcolii s-a reuæit pânã

în prezent crearea unor mijloace

intuitive obiectuale æi imagistice

necesare æcolii.

Dotarea æcolii cu mijloace de

mobilitate, audiovizuale, tehnicã

de calcul æi aparaturã specificã

Poliåiei de Frontierã reprezintã

încã un capitol al proiecåiilor,

cele folosite aparåinând D.P.F.

Timiæoara, I.J.P.F. Timiæ æi altor

instituåii ale M.A.I. care susåin

æcoala pentru buna desfãæurare a

procesului de învãåãmânt.

Un sprijin real în îmbunãtãåirea

bazei materiale didactice l-au

reprezentat diversele lucrãri în

format electronic, primite de la

I.G.P.F., apariåiile editoriale de

specialitate asigurate gratuit de

cãtre Editura M.A.I., astfel încât

la ora actualã fondul documentar

al æcolii este îmbunãtãåit.

Suntem optimiæti întrucât

reabilitarea æcolii nu solicitã fonduri

mari, åinând cont cã dispunem de o

infrastructurã apreciabilã.

Pentru activitatea de pregãtire

æi instruire a personalului Poliåiei

de Frontierã, æcoala dispune de

urmãtoarele spaåii destinate procesului

de învãåãmânt :

- 10 sãli de clasã, cu o capacitate de

30 locuri fiecare;

- un spaåiu destinat laboratorului de

informaticã;

- o bazã sportivã în administrarea

I.J.P.F. Timiæ ;

- un poligon de tragere æi terenuri

de instruire æi antrenament, pentru

desfãæurarea æedinåelor practicaplicative,

folosite în comun cu celelalte

structuri ale Poliåiei de Frontierã ce au

locaåia în municipiul Timiæoara.

Æcoala poate oferi spaåii de cazare

pentru 100 de cursanåi, astfel:

- 2 dormitoare cu o capacitate totalã

de 60 de locuri, pentru bãrbaåi;

- 2 dormitoare cu o capacitate totalã

de 40 de locuri, pentru femei;

- grupuri sanitare æi bãi care asigurã

condiåii minime de confort æi menåinerea

igienei personale æi colective;

Servirea mesei se asigurã

în condiåii deosebite în spaåiile

aparåinând I.J.P.F. Timiæ.

Ne-am propus ca, împreunã

cu specialiætii, sã elaborãm un

proiect de reabilitare a æcolii, în

scopul folosirii spaåiilor pentru

laboratoare æi sãli de specialitate

moderne, o infobibliotecã æi, de

ce nu, un poligon al secolului

XXI. Soluåii existã, trebuie

sã valorificãm oportunitãåile

deosebite ale acestei locaåii,

astfel încât atunci când ne

referim la æcoala de la Timiæoara

sã o asociem cu o instituåie de

învãåãmânt modernã, eficientã,

aflatã cu adevãrat într-un palier

european.

Avem promisiuni pe

aceastã linie, iar în momentul

materializãrii lor vom reveni

în paginile „Frontierei” cu

mulåumirile de rigoare.

- Atunci când vã referiåi

la revista „Frontiera”, se schimbã

ceva.

- Revista «Frontiera» reprezintã

pentru mine o zonã sensibilã, am lucrat

în redacåia acesteia. Este o rãspundere

deosebitã, pentru ziarist æi cititor

deopotrivã, sã se afle întotdeauna în

slujba legii æi adevãrului. Suntem mai

buni atunci când suntem sinceri, fiindcã

nu întotdeauna ceea ce este confortabil

este æi util.

A consemnat

Gabriel CRÃCIUN

6

û


Iaæi 19-20 octombrie 2006

Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al

Parafrazând gândurile poetului care

spune „Ridicã-te Ætefane æi vezi-åi fiii ...“,

în zi de toamnã târzie ce se coboarã

lin peste Moldova, „care nu e doar

a noastrã, ci a urmaæilor, urmaæilor

noætri”, Consiliul Consultativ al Poliåiei

de Frontierã s-a adunat în dulcele târg

al Ieæilor pentru a „pune în dreaptã

mãsurã toate câte s-au fãcut æi câte mai

sunt grabnic de pus la cale”, dupã cum

ar spune cronicarul, pentru bunul mers

al treburilor de la margine de åarã æi mai

nou, de Uniune.

Æi pentru cã vorbim

de Uniune, abia de treci

hotarul de la Milcov æi auzi

cum sunã clopotele pentru

a-l saluta pe Ætefan cel Mare

în drumul Iaæilor, în toate

cele ce sunt ale Moldovei,

cu „oameni mari la sfat æinåelepåi

cum n-au mai stat”:

veseli, blânzi æi de grabã

vãrsãtori de gânduri cinstite

pentru mai binele hotarelor

acestei åãri, fiindcã aæa este

moldoveanul æi asemeni lui

oamenii de la frontierã.

Când strugurii se coc pe

domoalele coline, strãjerii

nu au vreme de pierdut:

åara æi Europa privesc cu

dejde Poliåia de Frontierã Românã,

care, sub aprigã „sabie” a gândului de

bine s-aæterne la rânduirea treburilor

fruntariilor.

Æ-aæa s-au aæezat cei ce ocârmuiesc

toate cele ce revin acestei instituåii pentru

cinstitã æi rãspunzãtoare sarcinã, la

æedinåa Consiliului Consultativ Superior

al Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã pe trimestrul III/2006.

Lucrãrile æedinåei au avut loc în

perioada 19-20 octombrie, la sediul

Æcolii de Formare Iniåialã æi Pregãtire

Continuã a Poliåiætilor de Frontierã,

unitate de învãåãmânt amenajatã æi

organizatã pentru a pregãti poliåiæti de

frontierã la standarde europene.

În cadrul æedinåei au fost prezentate:

• Activitatea Poliåiei de Frontierã în

perioada 1 ianuarie - 30 septembrie a.c.

• Evoluåia analizei de risc ca instrument

esenåial în activitatea Poliåiei de

Frontierã • Stadiul derulãrii programelor

logistice, eficienåa utilizãrii mijloacelor

de transport/mobilitate æi a aparaturii

destinate îndeplinirii misiunilor specifice,

asigurarea mijloacelor necesare pentru

securizarea frontierei • Evaluarea

nivelului de pregãtire al personalului

Poliåiei de Frontierã Române din

PFR pe trimestrul III/2006

û

structurile teritoriale • Tendinåe ale

evoluåiei comportamentale în cadrul

Poliåiei de Frontierã • Reabilitarea æi

dotarea sediilor æi centrelor de pregãtire

a personalului Poliåiei de Frontierã

• Eficienåa procesului de învãåãmânt

în evoluåia pregãtirii poliåiætilor de

frontierã în perspectiva integrãrii în UE

• Modalitãåile de aplicare practicã a

conceptului „managementul calitãåii“

• Evaluarea activitãåii desfãæurate în

PPF Aeroportuare, - Mãsuri pentru

optimizarea activitãåii în perspectiva

integrãrii în UE • Analiza activitãåii

desfãæurate în domeniul prevenirii

producerii accidentelor de circulaåie

æi Efectele implementãrii Sistemului

Integrat de Securitate a Frontierei asupra

acåiunilor PFR.

Cadrele de nivel superior de

conducere din instituåie au analizat

activitatea Poliåiei de Frontierã pe

toate liniile de muncã, realizãrile,

tendinåele æi cauzele ce influenåeazã

situaåiile specifice. Fiecare dintre temele

prezentate a fost însoåitã de discuåii,

participanåii prezentând propuneri æi

modalitãåi de rezolvare a sarcinilor.

Obiectiv esenåial în condiåia integrãrii

României în UE, realizarea Sistemului

Integrat de Securitate a Frontierei a

determinat concentrarea preocupãrilor în

direcåia identificãrii principalelor

modalitãåi de acåiune, avându-se în

vedere atât misiunile specifice ale

Poliåiei de Frontierã æi perspectiva

evoluåiei acestora, factorul uman,

tendinåele evoluåiei acestuia în

cadrul Poliåiei de Frontierã, cât

æi necesitatea asigurãrii cadrului

organizatoric æi material optim

pentru îndeplinirea sancåiunilor.

Respirându-l pe Eminescu æi

auzindu-l pe Enescu în clipele

ce se aætern peste Moldova,

toate problemele discutate æi-au

gãsit drum de rezolvare cãtre

cele patru zãri ale frontierei

noastre, participanåii la æedinåa

Consiliului Consultativ Superior

având, împreunã cu toåi cei care

fac parte din familia Frontierei, noi

sarcini de îndeplinit, dar æi mulåumirea

misiunilor îndeplinite.

Adela CEAN

7


DROGURI OPRITE ÎNAINTE SÃ AJUNGÃ

PE „PIAÅA NEAGRÔ

Ofiåeri din cadrul Direcåiei

de Combatere a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere din IGPF æi Brigada de

Combatere a Criminalitãåii Organizate

Bucureæti a I.G.P.R. au reuæit, sub

supravegherea æi cu participarea

procurorilor D.I.I.C.O.T. din cadrul

Parchetului de pe lângã Înalta Curte de

Casaåie æi Justiåie destructurarea unei

filiere româno-turce de traficanåi de

droguri de mare risc, care introducea

æi comercializa în România importante

cantitãåi de heroinã.

Monitorizarea activitãåilor

infracåionale s-a desfãæurat pe o

perioadã de aproximativ 4 luni, sub

supravegherea procurorilor D.I.I.C.O.T.

din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta

Curte de Casaåie æi Justiåie, æi cu sprijinul

Serviciului Român de Informaåii.

La data de 23 octombrie a.c., pe

raza municipiului Constanåa, ofiåerii

poliåiei de frontierã au prins în flagrant 5

membri ai filierei, în timp ce intenåionau

sã introducã pe “piaåa drogurilor” din

România aproximativ 10 kilograme de

heroinã. A doua zi, au fost efectuate

descinderi simultane, la mai multe locaåii

din Bucureæti, fiind depistaåi alåi 9 membri

ai grupãrii. La percheziåii s-au mai gãsit

300 grame de heroinã pregãtitã pentru

vânzare, 3 kg cofeinã, substanåã ce se

foloseæte în amestec cu heroina æi 10

comprimate de metadonã.

În urma acåiunilor derulate în zilele de

23 æi 24 octombrie, au fost identificate æi

reåinute 14 persoane care fac parte din

aceastã reåea, urmând ca cercetãrile

sã fie extinse pentru stabilirea întregii

activitãåi infracåionale. Totodatã, ca

urmare a probatoriului administrat, au

fost indisponibilizate douã autoturisme,

7.857 lei, 16.500 euro, 10.000 USD,

precum æi aproximativ 700 grame

bijuterii din aur.

8

Filmul acåiunii:

21 .09.2006

- În urma unor informaåii intrate în

posesia ofiåerilor Direcåiei de Combatere

a Infracåionalitãåii Transfrontaliere (DCIT)

din cadrul IGPF, unul din membrii

grupului de traficanåi urma sã primeascã

o cantitate de cocainã destinatã

pieåei de desfacere a drogurilor

din România.

Astfel, o echipã a DCIT

– Serviciul de Combatere a

Traficului cu Substanåe Interzise,

împreunã cu luptãtorii SASI

s-a deplasat într-o locaåie

bucureæteanã, pentru efectuarea

flagrantului.

Cetãåeanul român Gheorghe

V., în vârstã de 39 de ani -

destinatar al mãrfii æi cetãåeanul

belgian de origine turcã Ozdemir

O., în vârstã de 38 de

ani – însoåitor al mãrfii

au fost reåinuåi de

poliåiætii de frontierã,

în timp ce ridicau un colet

ce conåinea aproximativ 400

grame de cocainã.

Pe numele celor doi au

fost emise mandate de arestare

preventivã pentru 29 de zile,

pentru trafic internaåional de

droguri de mare risc.

Cercetãrile au fost extinse în acest caz,

ulterior, identificându-se æi alåi membri ai

filierei, care, timp de mai bine de o lunã

au fost atent monitorizaåi.

20.10.2006

- Poliåiætii de frontierã intrã în posesia

unei informaåii de ultimã orã, din care

rezultã cã un transport important de

heroinã urmeazã sã ajungã în România,

din direcåia Turcia.

21.10.2006

Ora 14.00 - Informaåia se confirmã,

transportul urmând sã soseascã în Portul

Constanåa, pe o navã sub pavilion turcesc

– “Yilmaz Kaptan”, încãrcatã cu materiale

de contrucåii.

Ora 00.00 - nava soseæte în rada

Portului Constanåa, pânã la momentul

acostãrii fiind supravegheatã permanent

de ambarcaåiunile Poliåiei de Frontierã.

22.10.2006

0ra 12.00 - Doi cetãåeni turci - Kaya

B., zis Hagi, æi Akkaya N., zis Ilmaz - æi

un român – Marian F., monitorizaåi de

poliåiætii de frontierã încã de la plecarea

din Bucureæti, ajung în Portul Constanåa,

fiind în cãutarea unei ambarcaåiuni

uæoare pentru a prelua marfa de pe nava

aflatã încã în radã.

Ora 14.00 – Din cauza

faptului cã nu au reuæit sã

închirieze ambarcaåiunea de

care aveau nevoie, cei trei decid

sã se întoarcã în Bucureæti,

urmând sã revinã a doua zi în

Portul Constanåa.

23.10.2006

Ora 09.00 - Nava “Yilmaz

Kaptan” acosteazã în dana 38 a

Portului Constanåa;

Ora 09.05 – Poliåiætii de frontierã

încep formalitãåile specifice de control

asupra ambarcaåiunii æi a echipajului,

membri acestuia fiind, de asemenea,

atent supravegheaåi.

Ora 11.30 - Atât informaåiile deåinute

de ofiåerii Poliåiei de Frontierã, cât æi

anumite indicii clare existente în urma

controlului, au condus la confirmarea

û


faptului cã o importantã cantitate de

droguri transportatã pe navã urma sã fie

livratã.

Ora 11.30 – Începe monitorizarea a

doi marinari turci de pe nava “Yilmaz

Kaptan”, care coborâserã de pe

ambarcaåiune cu o geantã sport.

Ora 13.00 – Dupã mai multe manevre

de autoverificare, cei doi marinari se

întâlnesc, în centrul oraæului Constanåa,

cu destinatarii mãrfii – Kaya B., Akkaya

N. æi Marian F.

Ora 13.10 – Poliåiætii de frontierã

din cadrul IGPF, sub coordonarea

procurorului D.I.I.C.O.T., realizeazã

flagrantul, în urma cãruia s-au gãsit, în

geanta sport, 11 pachete învelite în bandã

adezivã.

Ora 13.15 – Ofiåerii IGPF i-au condus

pe cei cinci, reåinuåi dupã realizarea

flagrantului, la sediul Direcåiei de Poliåie

de Frontierã Constanåa.

Ora 13.30 – Odatã ajunæi în incinta

clãdirii DPF Constanåa, poliåiætii de

frontierã au efectuat testul cu trusa

Narcotest, pe substanåa existentã în cele

11 colete – în cantitate de aproximativ

zece kilograme. Substanåa a reacåionat

pozitiv la heroinã.

Ora 16.00 – Echipa de ofiåeri ai

poliåiei de frontierã, împreunã cu cele

cinci persoane reåinute, pleacã spre

Bucureæti.

24.10.2006

Ora 3.00 – Dupã finalizarea

documentaåiei specifice, la sediul

D.I.I.C.O.T., procurorii încep audierea

celor în cauzã, în vederea identificãrii

tuturor membrilor reåelei æi stabilirii

întregii activitãåi infracåionale.

Ora 9.00 – O echipã formatã

din poliåiæti de frontierã, sub directa

coordonare a procurorului D.I.I.C.O.T.,

a descins la o adresã din Bucureæti

– Aleea Capidava nr. 31-35 – unde

locuiau cetãåenii turci Kaya B. æi Akkaya

N. În locaåia respectivã au mai fost gãsite

aproximativ trei kilograme de substanåã

de culoare albã, care, în urma testãrii cu

aparatul Narcotest, a reacåionat pozitiv la

cofeinã. În aceeaæi locaåie, au mai fost

descoperite ustensile folosite, atât pentru

prepararea drogurilor, cât æi pentru

consumul acestora.

û

URMÃRIRE ÎN NOAPTE ...

Un autoturism, plin ochi cu åigãri, la

vreme de searã, care nu a oprit la semnalul

regulamentar al poliåistului de frontierã, a

fost oprit dupã o urmãrire spectaculoasã de

aproximativ 8 km.

În data de 25 octombrie a.c., pe timpul

executãrii unei misiuni pentru prevenirea

æi combaterea fenomenului infracåional

transfrontalier, poliåiætii de frontierã

din cadrul SPF Sighet au observat un

autoturism care se deplasa cu vitezã mare

pe comunicaåia Bistra - Petrova.

Cu toate cã poliåiætii de frontierã erau

echipaåi cu veste reflectorizante æi au

fãcut semnalul regulamentar de oprire cu

paleta, æoferul autoturismul nu numai cã nu

a oprit, dar a trecut în trombã, cu intenåia

vãditã de a scãpa de control.

Poliåiætii de frontierã s-au angajat în

urmãrirea autoturismului æi, dupã 7-8 km de

raliu cu viteze de peste 100 km/h, au reuæit

sã-l ajungã æi sã-l determine sã se opreascã.

La controlul autoturismului condus de

cãtre cetãåeanul român Vasile H.(39 ani),

domiciliat în loc.Valea Viæeului, poliåiætii

de frontierã au descoperit 20 saci de rafie,

plini cu åigãri de provenienåã ucraineanã

(10.000 pachete marca „Ronson”), în

Contrabanda æi traficul ilegal cu

åigãri au prezentat în cursul acestui

an o mare provocare pentru poliåiætii

de frontierã sãtmãreni. La frontiera cu

Ucraina fenomenele de acest gen s-au

intensificat alarmant în ultima perioadã.

În încercarea de a obåine profituri mari

în timp foarte scurt, multe persoane s-au

profilat pe comeråul ilicit cu produse din

tutun. Majoritatea cazurilor de acest gen

se înregistreazã la Punctul de Trecere a

Frontierei Halmeu. Aici a fost ridicatã în

vederea confiscãrii cea mai mare capturã

de åigãri din acest an înregistratã la IJPF

Satu Mare.

În noaptea de 4 spre 5 octombrie,

un automarfar ce aparåine unei firme din

Bucureæti a ajuns la PTF Halmeu pentru

valoare de 25.000 lei (valoarea pieåei).

Persoana respectivã a fost sancåionatã cu

amenda de 100.000 lei de cãtre comisari

ai Gãrzii Financiare -Maramureæ, pentru

încãlcarea prevederilor art.190 lit.C din

O.G. 92/2003, marfa a fost confiscatã iar

Biroul Poliåiei Rutiere Sighet a luat mãsura

suspendãrii permisului de conducere,

pentru faptul cã nu a oprit la semnalul

regulamentar al poliåistului.

Ioan DUNCA

Capturã impresionantã

de åigãri la PTF Halmeu

a intra în åarã. Æoferii, doi cetãåeni din

Craiova, au declarat cã tirul este încãrcat

cu diverse bunuri din Suedia care urmeazã

sã ajungã la mai multe firme din România.

La controlul de frontierã, echipa comunã

formatã din lucrãtori vamali æi poliåiæti

de frontierã au avut unele suspiciuni cu

privire la sigiliul aplicat pe automarfar.

În momentul în care prelata tirului a fost

desfãcutã s-a dovedit cã suspiciunile

vameæilor æi ale poliåiætilor de frontierã au

fost îndreptãåite. Jumãtate din marfa aflatã

în tir erau, de fapt, baxuri cu åigãri: 440 la

numãr. În total 220.000 pachete de åigãri

mãrcile Ronson æi Saint George, toate cu

timbru ucrainean.

Cu toate acestea, cei doi conducãtori

auto susåineau cã nu ætiau nimic despre

modul în care au ajuns åigãrile în autotrenul

cu care ei s-au prezentat la intrarea în åarã.

Mai mult, pe baxurile cu åigãri au fost gãsite

fragmente de urme palmare ce aparåin

unuia dintre æoferi.

Dupã ce a fost inventariatã, marfa a fost

ridicatã în vederea confiscãrii. Autoritatea

vamalã i-a sancåionat contravenåional pe

conducãtorii auto cu suma de 7.500 lei.

Totodatã, celor doi craioveni le-au fost

întocmite acte premergãtoare începerii

urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunilor de folosire de documente

nereale æi rupere de sigiliu.

Oana TOTOREAN

9


Pe meleaguri arãdene

Scurtã Monografie

Frontiera cu Republica Ungarã, în zona

de competenåã a IJPF Arad, începe la borna

B1, pe malul drept al râului Mureæ, la trei

km jumãtate sud-vest de localitatea Nãdlac

æi continuã spre nord, strãbãtând Câmpia

Aradului æi o parte din Câmpia Criæurilor,

pânã la borna D 146, pe malul stâng al

râului Criæul Negru, la aproximativ 500 m

de ieæirea de vest din localitatea Ant.

Pe teritoriul judeåului Arad, frontiera de

stat are o lungime de 128, 472 km. De-a

lungul frontierei de stat sunt organizate, în

structura IJPF Arad, patru sectoare: Nãdlac

(36,4 km), Turnu (28,8 km), Curtici, (30,7

km) æi Vãræand (32,3 km).

Zona de frontierã cuprinde o fâæie

de teren de æes, de 50 km de la linia de

frontierã spre interior, în partea centralã

a marginii de est a Câmpiei Panonice æi o

parte din Câmpia Criæurilor, între localitãåile

Ant æi Socodor, Câmpia Mureæului care se

subdivide în douã unitãåi de relief mai

importante, Câmpia Aradului, la nord de râul

Mureæ, între localitãåile Socodor æi Arad æi

Câmpia Vingãi, la sud de râul Mureæ.

Din punct de vedere hidrografic zona de

frontierã aparåine bazinelor: Mureæ, Criæul

Alb æi Criæul Negru, în zonã existând o reåea

vastã de canale cu orientãri diferite.

În zona de frontierã suprafaåa de

teren este destinatã în cea mai mare parte

activitãåilor agricole æi într-o mai micã

mãsurã pãæunatului, fâneåelor, livezilor æi

viilor. Clima este continental-moderatã, cu

ierni nu prea reci æi veri relativ cãlduroase,

cu precipitaåii reduse.

Vegetaåia din zona de frontierã, în

special de-a lungul râurilor æi canalelor

se caracterizeazã prin predominarea

formaåiunilor zonale de silvostepã, prin

prezenåa pãdurilor æi a vegetaåiei abundente,

care din punct de vedere operativ, mai ales

în perioada primãvarã–toamnã, faciliteazã,

ca æi acoperire, acåiunile persoanelor care

intenåioneazã sã treacã ilegal frontiera de

stat prin zona verde.

În zona de frontierã sunt 65 de localitãåi,

dintre care un municipiu, în care este æi

sediul IJPF Arad, trei oraæe (Chiæineu Criæ,

Curtici æi Nãdlac), 26 de comune æi 35

de sate, cu o populaåie de peste 335.000

locuitori, din care 75,12%, români, 16,66%

maghiari, 2,30% germani, 2,68% romi,

3,21% slavi.

În zona de frontierã, exceptând

Municipiul Arad, care are o populaåie de

190.114 locuitori, oraæul Nãdlac are 8.458

de locuitori, Chiæineu Criæ 9.021 de locuitori,

oraæul Curtici 9.987 de locuitori æi oraæul

Pecica 12.930 de locuitori, iar celelalte

comune æi sate au o populaåie cuprinsã

între 200 la 6000 de locuitori.

Unul dintre inspectoratele

cele mai active

La sediul inspectoratului comisarulæef

Florin Opriæa, purtãtorul de cuvânt al

instituåiei æi primul nostru interlocutor ne-a

povestit cã în 1959 s-a înfiinåat Batalionul de

Grãniceri Arad, iar în 1964 s-a reorganizat

având patru companii în subordine. În 1999

s-a schimbat denumirea în Sectorul Poliåiei

de Frontierã Arad, aflat în subordinea

Direcåiei Poliåiei de Frontierã Timiæ, iar la

1 iulie 2000 s-a transformat în Inspectoratul

Judeåean al Poliåiei de Frontierã Arad.

Al doilea aeroport din vest

Primul obiectiv vizitat a fost Aeroportul

Internaåional Arad. Punctul Poliåiei de Frontierã

al Aeroportului Internaåional Arad este situat la

ieæirea de sud din municipiu. Este unul dintre

cele mai importante puncte de frontierã

aeroportuare de pe graniåa de vest a åãrii, dupã

cel de la Timiæoara. În Arad se gãseæte æi cel

mai important Centru de Dirijare a Zborurilor

din sud-estul Europei.

De la æeful de punct, comisarul Marius

Moldovan, am aflat cã dotarea aeroportului

este conformã standardelor europene

pentru asigurarea transporturilor aeriene

internaåionale, iar traficul destul de redus.

Sunt aproximativ 1000 de cãlãtori pe lunã,

existând 70 de curse numai de la æi spre

Valencia, Spania. Începând cu anul urmãtor

se prefigureazã o creætere importantã a

traficului æi spre alte åãri, cum ar fi Germania

sau Italia. Existã chiar æi curse cargo spre æi

dinspre Budapesta.

Personalul este compus din 13 lucrãtori,

care lucreazã în ture de 24 cu 72 de ore.

Deæi nu este un punct care prezintã o

zonã infracåionalã activã, agentul-æef Darius

Æimon a descoperit într-o încãrcãturã de la

Cargo, ce venea din Columbia, 118 grame

de cocainã ascunse în tãlpicile unei perechi

de adidaæi.

10

û


La concurenåã cu Boræul

Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt am

fãcut urmãtoarea escalã la sediul SPF

Nãdlac, situat în Punctul de Frontierã cu

acelaæi nume. Situaåia sectorului ne-a fost

prezentatã de cãtre æeful acestuia, comisarulæef

Constantin Maftei, împreunã cu æeful de

punct, subcomisarul Cosmin Boldiæ.

Sectorul are o dezvoltare de front de

36,437 km, la frontiera cu R Ungarã, având

în zona de competenåã trei comune æi

oraæul Nãdlac, unde existã cea mai mare

comunitate de slovaci. Punctul de Trecere a

Frontierei Nãdlac, care este situat pe DN 7,

la aproximativ 450 m de ieæirea de vest din

localitatea Nãdlac, este al doilea punct de

frontierã, din punct de vedere al intensitãåii

traficului, de pe graniåa de vest a åãrii, dupã

PTF Boræ. Are corespondent pe teritoriul

maghiar Punctul de Frontierã Nagylac, este

organizat pe opt piste de circulaåie (patru pe

ieæire æi patru pe intrare), este dotat pentru

efectuarea controlului la toate categoriile de

autovehicule æi dispune pe sensul de intrare

în åarã de un terminal pentru tiruri. Traficul

se desfãæoarã în majoritatea anului

în condiåii de fluiditate optimã, 3-10

minute la controlul de frontierã, cu

un trafic normal de 7-8.000 persoane

æi 4-500 camioane în 24 de ore, mai

puåin în perioada sezonului de varã æi a

principalelor sãrbãtori religioase (lunile,

aprilie - mai, iulie - august, decembrie

- ianuarie) când se produc aglomerãri

(15-20.000 persoane în 24 de ore) iar

coada la automarfare se întinde pânã

la cinci km.

În jurul punctului de frontierã se

gãsesc amplasate staåii moderne de

benzinã, restaurante, un hotel æi un

motel, locuri pentru distracåii, iar pe

sensul de ieæire din åarã, magazine cu

regim Duty-free.

S e c t o r u l

dispune de

160 lucrãtori

ai poliåiei de

frontierã, din

care jumãtate

îæi desfãæoarã

activitatea în

punct, prin

rotaåie. Æeful

de punct nu

are nici un

subordonat prin stat,

dar rãspunde pentru

întreaga activitate

care se desfãæoarã

aici.

O turã de serviciu

este compusã din trei

ofiåeri: æeful de turã,

æeful de grupã la zona verde æi cel de grupã

din PPF, care este responsabil cu cercetarea

penalã. În turã lucreazã 30-40 de agenåi,

împãråiåi la zona verde æi în punctul de

trecere a frontierei, iar planificarea se face

de cãtre æeful de turã.

De la începutul anului æi pânã în prezent

au fost 225 de evenimente, cu 286 de

persoane. Infracåiunile predominante sunt

falsurile privind identitatea, documente false

sau falsificate, tentative la trecerea ilegalã a

frontierei. De asemenea, traficul cu åigãri

este „un fenomen social la nivel local”. La

frontiera verde au avut loc 21 de evenimente,

fiind reåinute în tentativã de trecere ilegalã 55

de persoane, majoritatea în grupuri de 2-3,

în timp ce prin punct, în luna iulie, au fost

descoperite 11 persoane care erau ascunse

într-un tir ce transporta marfã.

Tehnica din dotare este mulåumitoare faåã

de anii trecuåi, când datoritã calculatoarelor

existau întârzieri mari care duceau la

formarea cozilor. În prezent mai sunt

probleme doar cu cititoarele optice.

În punct l-am întâlnit æi pe æeful de turã,

û

11


comisarul Sorin Lupaæu, care ne-a povestit o

pãåanie dinainte de Revoluåia din 1989, de

care mulåi îæi aduc aminte. În anul respectiv

era ofiåer de grãniceri la Batalionul de

Grãniceri Arad unde avea în responsabilitate

o anumitã poråiune de graniåã. La un sfâræit

de sãptãmânã a fost plecat la o nuntã

în cealaltã parte a åãrii iar în acest timp

au trecut frontiera 1081 de oi cu tot cu

ciobani. A fost trecut în rezervã æi arestat

pentru infracåiunea de abuz în serviciu. A

fost scãpat de evenimentele din decembrie

1989, când situaåia lui s-a reglementat æi a

fost reangajat.

Ne-am luat la revedere de la plaiurile

nãdlãcene, nu înainte de a fi opriåi pe

comunicaåie, chiar la ieæirea din localitatea

Pecica, de agentul principal Marius Hotãran

æi agentul Sorin Briciu. Aceætia îæi executau

misiunea de post control pe comunicaåia

respectivã æi pânã la ajungerea noastrã nu

înregistraserã nici un caz mai important.

Ne-am salutat, am discutat despre diferite

aspecte ale muncii de poliåist de frontierã æi

apoi am pornit mai departe.

12

Sectorul din zona parcului

de sonde

Urmãtoare noastrã oprire a fost SPF

Turnu. Æeful sectorului, comisarul-æef Dorel

Otlãcan, ne-a prezentat câteva date din zona

de responsabilitate. SPF Turnu se întinde

pe 28, 812 km la frontiera cu R. Ungarã.

Sectorul are în subordine PPF Turnu situat în

aceeaæi incintã, pe DN 7A, pe direcåia bornei

C 21, la 150 m de aceasta æi la aproximativ

400 m de ieæirea de vest din localitatea cu

acelaæi nume. Punctul a fost înfiinåat în 1993

ca punct de mic trafic, iar din 1995 a fost

deschis traficului internaåional. Este cel mai

mic punct de frontierã rutier din judeåul

Arad æi este al treilea ca mãrime dupã PTF

Nãdlac æi Vãræand, iar Punctul de Frontierã

Battonya este corespondentul maghiar celui

românesc.

PTF Turnu este organizat pe æase piste

de circulaåie (trei pe ieæire æi trei pe intrare)

æi dotat pentru efectuarea controlului la

toate categoriile de autovehicule, mai puåin

la automarfare. Traficul se desfãæoarã în

majoritatea anului în condiåii de fluiditate

maximã, 3000 de persoane pe zi æi 700 de

mijloace auto (3-4 minute, pentru efectuarea

controlului) mai puåin în perioada sezonului

de varã æi a principalelor sãrbãtori religioase

(lunile aprilie-mai, iulie-august, decembrieianuarie)

când se produc aglomerãri,

aproximativ 7.000 de persoane æi 1400 de

autoturisme în perioadele de vârf maxim.

Cu toate acestea punctul nu dispune de un

terminal pentru automarfare.

Personalul sectorului este format din

92 de lucrãtori, din care 13 ofiåeri. Turele

lucreazã în acelaæi regim binecunoscut de

12 cu 24 ore, fiind aproximativ 8 lucrãtori

în punct æi 7-8 la zona verde.

Ca dotare, sectorul dispune de douã

autoturisme Volkswagen, douã Nissan-uri

æi o autospecialã, acestea din urmã fiind

primite ca întãrire. Aparatura din dotarea

punctului este aproape la standardele cerute,

astfel cã æi timpul de control este scãzut.

Problemele sunt cu schimbarea pe

locurile de serviciu, deoarece nu dispun de

autoturismele necesare. Încadrarea este de

80%, majoritatea personalului fãcând naveta

din Arad cu maæina personalã.

Ca infracåiuni, în PPF au fost înregistrate

24 de falsuri sau uz de fals, 17 documente

false sau falsificate, 13 substituiri de

persoane, o maæinã furatã æi o armã de

vânãtoare descoperitã.

În zonã existã un parc de sonde la

care lucreazã peste 100 de muncitori.

Aceætia, împreunã cu populaåia din zonã,

sprijinã Poliåia de Frontierã, cu toate cã nu

existã nici un fond prin care oamenii sã fie

recompensaåi pentru aceasta. De asemenea,

se mai cooopereazã bine cu cu posturile de

poliåie æi cu partea maghiarã, cu care existã

întâlniri lunare sau atunci când situaåia o

impune ori de câte ori este nevoie.

Cel mai complex sector

La aproximativ 70 kilometri de Arad se

aflã sediul Sectorului Poliåiei de Frontierã

Curtici. Acesta a fost înfiinåat în luna iunie

2000 æi este responsabil de 30,7 km (sector

de tip I), limita stângã C-65 (SPF Turnu),

iar limita dreaptã D-54 (SPF Vãræand) æi

û


pentru o zonã de 30 km în interior de la

linia de frontierã, având cea mai complexã

activitate: zonã verde, zonã liberã, punct

cu specific feroviar æi unul RO-LA destinat

automarfarelor.

La sediul principal, care se aflã în clãdirea

Gãrii Curtici, am ajuns însoåiåi de comisarul

Ion Mareæ, unde am fost aæteptaåi de æeful

sectorului comisarul-æef Marius Teleman æi

æeful de punct comisarul Dan Bozga.

Sectorul Poliåiei de Frontierã are în

subordine mai multe puncte de trecere a

frontierei: PTF Curtici, situat în localitatea

cu acelaæi nume, îæi are sediul chiar în Gara

Curtici, pe una dintre cele mai importante

cãi ferate a åãrii: Bucureæti-Arad-Curtici-

Budapesta-Viena. Este unul dintre cele mai

mari puncte de frontierã feroviar din åarã,

având de controlat zilnic aproximativ 25 de

garnituri de trenuri de persoane æi marfã.

Corespondentul maghiar este Punctul de

Frontierã Lokoshaza. Traficul se desfãæoarã

în majoritatea anului în condiåii normale,

fiind necesar pentru efectuarea controlului la

trenurile de persoane cam 20-30 de minute æi

ceva mai mult timp pentru trenurile de marfã.

Situaåii excepåionale apar doar în cazurile

când trenurile au întârziere sau când apar

litigii a cãror rezolvare necesitã un timp de

aæteptare mai mare. Întrucât ætiam cã cel mai

dificil este sã lucrezi în puncte cu un astfel

de specific, întrucât eæti constrâns de timp

æi nu poåi reåine trenul am dorit sã afiæãm

cum decurge un control feroviar. Acesta,

la trenurile de cãlãtori, se desfãæoarã dupã

urmãtoarea metodologie: trenul este aæteptat

pe peron de cãtre echipele poliåiætilor de

frontierã. Aceætia sunt împãråiåi în trei grupe.

Douã se urcã pe la capetele trenului, în timp

ce restul supravegheazã de jos pentru a nu

coborî sau urca cineva. Grupele din tren se

întâlnesc la jumãtatea acestuia, în scopul de

a nu exista posibilitatea ca vreun cãlãtor sã

evite controlul poliåiætilor de frontierã.

Cu toate acestea existã æi o abatere de

la regula expusã, la trenul „Dacia”, datoritã

numãrului mare de cãlãtori, la care controlul

începe la Arad pe sensul de ieæire, iar la

intrare de la Curtici pânã la Arad.

În 24 de ore sunt controlate între 600

û

æi 1000 de persoane,

maximul fiind de

aproximativ 1500 în

luna august sau în

perioada sãrbãtorilor

mai importante.

Una dintre

problemele cu care se

confruntã colegii ce-æi

desfãæoarã misiunile la

controlul de frontierã

feroviar este constituitã

de lipsa cititoare optice

portabile æi a laptopurilor

cu ajutorul

cãrora verificarea

paæapoartelor sã fie

fãcutã pe loc æi nu la

sediul gãrii. Acestea

ar putea scurta

timpul de lucru æi

ar oferi posibilitatea

verificãrilor chiar

în tren, în prezenåa

cãlãtorului.

Punctul de

Trecere a

Frontierei

Zona Liberã

Curtici – Arad

A fost deschis

traficului în 1999 æi

este format din douã platforme: Curtici, ce

se întinde pe 75 ha, situatã pe comunicaåia

Curtici- Dorobanåi, la aproximativ doi km de

sediul sectorului, cu specific rutier æi feroviar,

mãrfuri æi persoane (pe o suprafaåã de 70

ha sunt construite hale de producåie æi de

depozitare în care îæi desfãæoarã activitatea

peste 900 de persoane); platforma Aeroport

Arad, funcåioneazã din luna mai 2002

în vecinãtatea Aeroportului Arad, pentru

activitãåi de transport mãrfuri pe calea aerului.

Pe o suprafaåã de 15 ha se construiesc hale

de producåie æi de depozitare, activitate la

care participã peste 100 de persoane.

Tot în cadrul sectorului, existã Punctul

de Trecere a Frontierei Vladimirescu,

deschis din 2002, care asigurã transportul

automarfarelor în sistem internaåional RO-

LA, pe direcåia Vladimirescu– Curtici– Wels

(Austria) æi retur. Traficul este de patru

garnituri de tren, ceea ce înseamnã cam 22

vagoane (dar nu întotdeauna complete) în

24 de ore (2 intrare, 2 ieæire). Locaåia este în

localitatea Vladimirescu, la aproximativ 30

km de sediul sectorului.

Personalul sectorului este de

150 de oameni, ce lucreazã în patru

ture. Un ofiåer æef de turã æi unul æef

de grupã, ce au în subordine 30 de

agenåi împãråiåi dupã cum urmeazã:

5-6 la controlul feroviar, ei fiind

cei care se urcã în tren, verificã

æi pun ætampila în paæapoarte iar

apoi completeazã taloanele cu

datele pentru implementare, 5-

6 care executã alte activitãåi de

supraveghere a trenurilor, controlul

exterior; câte unul sau doi agenåi la

Zonele Libere æi la PTF Vladimirescu

(aceætia primesc misiunea prin

telefon direct pe locul de serviciu

datoritã distanåei foarte mari), iar

restul executã misiuni la Zona

Verde. Serviciul se face prin rotaåie,

periodic, turele dispunând de douã

autoturisme Wolksvagen Transporter

æi trei autoturisme Dacia, precum æi

douã autospeciale cu termoviziune æi

trei Nissan-uri primite ca întãrire.

La nivelul sectorului au fost

reåinute în tentativã de trecere

ilegalã sau în cooperare cu

13


grãnicerii din R. Ungarã 40 de persoane,

cu 20 de evenimente, iar în punctele de

trecere a frontierei 33 de evenimente cu

41 de persoane. De asemenea, la RO-LA a

fost o descoperire de parfumuri æi confecåii

contrafãcute de peste un milion de euro.

14

Zona liberã cu cele

mai multe maæini

La Zona Liberã Curtici era de serviciu

agentul Remus Roza. Accesul aici se face în

baza cãråii de identitate æi a unei autorizaåii

de acces emisã de administraåia Zonei

Libere. Atribuåiile poliåistului de frontierã aici

sunt de a verifica sigiliile æi documentele æi

de a asigura accesul în zona liberã fãrã a

fi încãlcate legile în vigoare. Am remarcat

multitudinea maæinilor din zonã care urmau

sã plece cãtre alte destinaåii.

Am asistat, de asemenea, æi la un

control la RO-LA. Aici i-am putut întâlni

pe æeful punctului RO-LA, comisarul

Ovidiu Câmpeanu æi agenåii Ætefan

Toader æi Nicolae Banciu ce se ocupau de

formalitãåile automarfarelor care veneau din

Wels (Austria).

Debarcarea celor 23 de tiruri din tren

a durat aproximativ jumãtate de orã, dupã

care au urmat formalitãåile fãcute de Poliåia

de Frontierã încã jumãtate de orã. Am stat

apoi de vorbã cu un æofer de tir pentru a

ne explica avantajele sau dezavantajele

unei asemenea cãlãtorii. Cãlãtoria cu trenul

necesitã un timp mai mare æi aproximativ

350 euro în plus. Motivul pentru care recurg

la un astfel de transport îl constituie faptul

cã numãrul autorizaåiile de tranzit prin R.

Ungarã sunt limitate æi nu toåi æoferii reuæesc

sã o obåinã, astfel cã sunt nevoiåi sã apeleze

la aceastã variantã.

Sectorul cu cel mai mare

trafic de autocamioane

strãine

Ultimul nostru obiectiv din periplul

reportericesc pe meleagurile arãdene a

fost la cel mai depãrtat sector, la graniåa cu

judeåul Bihor, SPF Vãræand. Dupã aproape

100 de km am ajuns la sediul sectorului,

care, ca æi la celelalte se aflã în aceeaæi

clãdire cu Punctul Poliåiei de Frontierã. Aici

l-am întâlnit pe æeful de sector, comisarul-æef

Ion Câåescu, care cu amabilitate a rãspuns

întrebãrilor noastre.

Sectorul are 32,3 km lungime de front,

fiind brãzdat de Criæul Negru æi Criæul

Alb, perpendiculare pe frontierã, ce face

supravegherea sã fie mai dificilã. PPF

Vãræand se aflã situat pe malul stâng al

û


Criæului Negru, pe DN 79 A, pe direcåia

bornei D 108, la 250 m de aceasta æi la

aproximativ 250 m de ieæirea de vest din

localitatea Vãræand. Este al doilea punct de

frontierã rutier din judeåul Arad, dupã PTF

Nãdlac.

PPF Vãræand este organizat pe trei piste

pe ieæire æi trei pe intrare æi dotat pentru

efectuarea controlului la toate categoriile

de autovehicule, inclusiv pe sensul de

intrare în åarã PPF-ul dispune de un terminal.

Traficul se desfãæoarã în majoritatea anului

în condiåii de fluiditate normale, fiind

controlate 1200-1300 de persoane la intrareieæire

æi aproape 500 de tiruri în medie în 24

de ore, fiind necesare controlului cam 5-10

minute pentru fiecare. În schimb, în perioada

sezonului de varã æi a principalelor sãrbãtori

religioase (lunile aprilie - mai, iulie - august,

decembrie - ianuarie) se produc aglomerãri.

Majoritatea tirurilor care trec prin acest

punct sunt strãine.

Activitatea este desfãæuratã de 129

poliåiæti de frontierã, care locuiesc în

majoritate în zonele limitrofe punctului, doar

20% dintre ei fãcând naveta de la Arad. O

turã dispune de 18-20 de agenåi, împãråiåi la

„verde” sau în incinta punctului.

În zona de responsabilitate a fost redus

semnificativ traficul de åigãri, rareori gãsinduse

maxim 6-7 cartuæe, iar vânzãrile din Duty

Free sunt în concordanåã cu persoanele care

tranziteazã. Tentativele de trecere ilegalã au

fost descoperite în proporåie de 98%. De

asemenea, au scãzut foarte mult tentativele

de trecere cu documente false sau falsificate.

La PPF au fost ceva probleme cu cetãåenii

din Republica Moldova, care foloseau

documente de identitate false sau falsificate,

ori se substituiau altor persoane, dar în urma

schimburilor de experienåã æi a cooperãrii cu

colegii din PPF Albiåa s-a reuæit din timp sã

se afle modalitãåile ilegale folosite de cãtre

aceætia. Din totalul de 48 de lucrãri penale,

80% au fost la nivelul punctului.

Tehnica din dotare este destul de bunã,

reuæindu-se asigurarea mobilitãåii cu cele

douã autoturisme Nissan primite ca întãrire,

douã Volkswagen Transporter, o Dacia

Logan æi o autospecialã cu termoviziune.

Cât despre tehnica de la nivelul punctului,

aceasta nu este aæa cum ar impune situaåia

actualã. Calculatoarele sunt primite de la

Consiliul Judeåean prin comodat iar tehnica

de depistare a falsurilor este precarã,

falsurile descoperite aici datorându-se

profesionalismului lucrãtorilor.

Existã o cooperare foarte strânsã cu

partea maghiarã, foarte multe cazuri de

la zona verde fiind rezolvate împreunã cu

aceætia. Æefii de turã se întâlnesc zilnic,

stabilindu-se aranjarea turelor în raion

pentru a nu suprapune foråele æi existând un

permanent schimb de informaåii.

Înainte de a pleca am aflat cã poliåiætii

de frontierã de aici, au donat sume de bani

foætilor militari angajaåi pe bazã de contract

care nu æi-au terminat studiile æi, din acest

motiv, au trebuit sã-æi înceteze raporturile

de serviciu.

Mulåi dintre noi ætim cã peste nici trei

luni vom face parte din Uniunea Europeanã,

care va avea graniåa în estul României.

Atunci, la frontiera cealaltã a României,

punctele de frontierã române vor funcåiona

fãrã instituåia vamalã, controlul vamal fiind

efectuat doar la destinaåie, iar atunci când

este cazul în interior. Mai ætim totodatã cã

în viitor controlul poliåienesc de frontierã se

va desfãæura în comun cu colegii maghiari.

Rãmâne de vãzut însã dacã de la 1 ianuarie

2007 sau mai târziu.

Ætefan ANDREESCU

Gabriel CRÃCIUN

û

15


16

Kilometri de plase monofilament

descoperite la Dolj

Poliåiætii de frontierã doljeni au depistat

în nopåile de 9/10 æi 15/16 octombrie

a.c. un numãr impresionant de plase

monofilament asupra mai multor cetãåeni

din judeåul Olt, a cãror deåinere este

interzisã prin lege.

Prin urmare, poliåiætii de frontierã din

cadrul SPF Bechet au acåionat în baza

informaåiilor deåinute, ocazie cu care au

depistat, în data de 10 octombrie a.c., în

jurul orelor 1.00, pe numiåii Nelu U., de

29 ani æi Florinel O., de 36 ani, care aveau

asupra lor o barcã pneumaticã æi 40 de

plase monofilament cu o lungime totalã de

peste 800 m, precum æi cantitatea de 73

kg peæte. În urma celor constatate, poliåiætii

Patru cetãåeni români, dornici de a se

întoarce în România, au luat o tradiåionalã

„åeapã” de la un conaåional, care le-a

oferit un transport ieftin, rapid æi extrem

dedezavantajos.

Astfel, în data de 20 octombrie a.c.,

la PTF Boræ, jud. Bihor, s-au prezentat la

intrarea în åarã, cãlãtorind pe jos, numiåii

Constantina S., de 35 ani, Luminiåa

Daniela B., de 20 ani, Beniamin O., de

21 ani æi Vasile D., de 37 ani.

Dupã efectuarea controlului de

frontierã, cele (patru) persoane au solicitat

depunã o reclamaåie cu privire la un

cetãåean român, pe care l-au întâlnit

în Punctul de frontierã ungaro-austriac

Hegyeshalom - Nickelsdorf æi cu care s-au

înåeles sã-i transporte pânã în România, la

de frontierã au întocmit celor în cauzã

acte premergãtoare pentru sãvâræirea

infracåiunii de deåinere de unelte de

pescuit din plasã monofilament, iar

barca æi plasele au fost ridicate în vederea

confiscãrii. Totodatã, cele 73 kg de peæte

s-au distrus de cãtre reprezentantul poliåiei

fito-sanitare în prezenåa persoanelor în

cauzã, deoarece s-a constatat cã peætele

respectiv nu poate fi dat spre consum.

Tot poliåiætii de frontierã din cadrul

SPF Bechet l-au depistat în data de 15

octombrie a.c., în jurul orelor 3.00, pe

numitul Florentin P., de 36 ani, având

asupra sa o barcã pneumaticã æi 11

plase de pescuit tip monofilament cu

ÎNÆELAÅI ÆI CU BANII LUAÅI

localitatea de domiciliu a fiecãruia, contra

sumei de 190 euro, sumã pe care toåi cei

patru au plãtit-o fiecare în momentul în

care au urcat în autoturism.

Înåelegerea era ca dupã intrarea în

România æi efectuarea controlului de

frontierã, sã se întâlneascã cu cei în cauzã,

într-un loc pe care urma sã li-l comunice

telefonic.

În urma verificãrilor efectuate s-a

stabilit cã persoana care i-a transportat

pe cei patru pânã în Punctul de Frontierã

Artand – Ungaria (omolog PTF Boræ) se

numeæte Costel A., de 24 ani, acesta

intrând în România singur, cei patru fiind

coborâåi din maæinã, înainte de ieæirea

din Ungaria, spunându-le cã-i va aætepta

în incinta unei staåii de carburanåi din

Contrabandã cu åigãri la Tisa

În noaptea de 26/27 octombrie

a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul

SPF Sarasãu, au intensificat mãsurile

de supraveghere a frontierei de stat,

pentru combaterea contrabandei în

raionul de responsabilitate. La ora

23.50, poliåiætii de frontierã au auzit

zgomote în apropierea râului Tisa æiau

organizat o pândã, sã vadã ce se

întâmplã. La lumina lunii, trei persoane

trudeau din greu, sã scoatã din apã niæte

obiecte voluminoase, pe care apoi, le

stivuiau pe mal.

Dupã ce au stabilit modul de acåiune,

cei doi poliåiæti de frontierã au somat æi

au imobilizat suspectul care pãrea æeful

acåiunii, iar ceilalåi doi, profitând de

semi-întuneric æi de acoperirile din

teren, au reuæit sã fugã. Fuga, însã, a

fost fãrã folos, pentru cã, în cooperare

cu poliåiætii Postului de Poliåie Remeti,

pânã dimineaåa s-a reuæit identificarea æi

reåinerea celorlalåi doi contrabandiæti.

Luându-se mãsuri de cercetare

o lungime totalã de aproape 2000 m,

precum æi cantitatea de 240 kg peæte de

diferite specii. În urma celor constatate,

poliåiætii de frontierã i-au întocmit æi

acestei persoane acte premergãtoare

pentru sãvâræirea infracåiunii de

deåinere de unelte de pescuit din plasã

monofilament, iar barca æi plasele au fost

ridicate în vederea confiscãrii, urmând

ca la finalizarea cercetãrilor sã fie luate

mãsurile legale.

Dãnuå RUDÃREANU

zona adiacentã Punctului Boræ, bagajele

acestora rãmânând în autoturismul

acestuia.

Datoritã faptului cã æoferul în culpã

avea domiciliul în municipiu Suceava,

æi considerând-se cã acesta va urma sã

se deplaseze pe ruta Oradea - Cluj, s-a

luat legãtura cu Poliåia Aleæd, cãrora li s-

a solicitat sprijin în depistarea în trafic æi

reåinerea autoturismului cu care circula.

La puåin timp, sus-numitul a fost depistat

în trafic æi reåinut la ieæirea din localitatea

Aleæd, fiind preluat de un echipaj al

Poliåiei de Frontierã æi condus pentru

cercetãri în PTF Boræ.

Având în vedere cele constatate,

numitului Costel A. i-au fost întocmite

actele premergãtoare începerii urmãririi

penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor

de furt æi înæelãciune.

Mircea CHIOREAN

amãnunåitã a terenului, poliåiætii de

frontierã au descoperit 10 baxuri de

åigãri de provenienåã ucraineanã,

iar la ivirea zorilor, când s-au reluat

cercetãrile în apropierea frontierei, au

mai fost descoperite încã 20.

Din cercetãrile efectuate, a rezultat

faptul cã cei trei contrabandiæti,

domiciliaåi în localitatea Remeti, Dãnuå

S.(28 ani), Victor S.(27 ani) æi Florin M.(

20 ani), au plecat noaptea cãtre râul

Tisa, pentru a aduce åigãrile trecute cu o

barcã peste apã ... dar æi peste frontierã,

de trei cetãåeni ucraineni.

Cantitatea de 30 baxuri de åigãri

“RONSON”( 15.000 pachete), în valoare

de 52.719 lei a fost reåinutã în vederea

confiscãrii æi depozitatã în camera de

corpuri delicte a IJPF Maramureæ, iar

cei trei tineri sunt cercetaåi sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de contrabandã.

Ioan DUNCA

û


TUTUN ÎMPACHETAT

ÎN STRUGURI

În data de 7 octombrie a.c., în jurul

orei 5 dimineaåa, s-a prezentat în Punctul

de Trecere a Frontierei Albiåa pentru

a intra în România, la volanul unui

autoturism Lada Niva, cetãåeanul din R.

Moldova L. Gheorghe, în vârstã de 22 ani,

însoåit de Olga I. (de 50 ani) æi Nadejda F.

(52 de ani), de asemenea din R. Moldova.

Autoturismului pe care acesta îl conducea

îi era ataæatã o remorcã plinã cu lãdiåe cu

struguri, ce urmau a fi vânduåi de cele

douã femei în Braæov.

În timpul controlului pentru trecerea

frontierei de stat lucrãtorii vamali æi

poliåiætii de frontierã au constatat cã

în lãdiåe, sub struguri, se aflau saci de

plastic în care erau ascunse diverse

cantitãåi de åigãri, în total 4.288 pachete

de åigãri „Plugarul”, 400 pachete de åigãri

„L&M” æi 470 pachete de åigãri

„Saint George”. Despre åigãri

cele douã femei au afirmat cã

le-au cumpãrat din Chiæinãu æi

INFRACTOR DESCOPERIT LA ARAT!

În dupã amiaza zilei de 22 octombrie

a.c., un poliåist de frontierã aflat în timpul

liber, la arat, pe o parcelã aflatã în

apropierea frontierei, a sesizat cã o persoanã

a trecut ilegal din åara vecinã, Ungaria, în

România, ocolind controlul ce se efectua la

PPF Cenad.

Dându-æi seama de acåiunea ilegalã a

persoanei, poliåistul de frontierã s-a deplasat

„întâmplãtor” chiar cãtre cel în cauzã æi l-a

întrebat de ce rãtãcea pe câmp. Persoana

în cauzã, cetãåean român, neætiind cã

poliåiætii de frontierã români mai au uneori

æi preocupãri mai „domestice”, precum

aceea a lucratului pãmântului, a spus

acestuia cã doreæte sã ajungã la o staåie de

cale feratã, pentru a se deplasa la domiciliu,

în Fãlticeni.

Dându-æi seama cã „legenda” livratã

de persoana aflatã în faåa sa era „cusutã

cu aåã albã”, poliåistul de frontierã æi-a

pãstrat „acoperirea” æi s-a arãtat binevoitor,

acceptând sã-l transporte cu tractorul pânã

la Sânnicolau Mare, judeåul Timiæ, la garã,

condiåionând deplasarea de un drum pânã

acasã, în Cenad.

Cel în cauzã a fost de acord, motiv

pentru care au plecat împreunã, cu tractorul

pânã acasã la poliåistul de frontierã, pe

drum povestindu-i cum a ajuns sã intre în

România, ilegal. Odatã ajunæi la domiciliu,

în Cenad, poliåistul de frontierã a profitat de

momentul creat æi æi-a anunåat colegii de la

SPF Sânnicolau Mare despre cele întâmplate,

organizând rapid manevra de reåinere.

Imediat un echipaj mobil al Poliåiei

de Frontierã de la SPF Sânnicolau Mare

a plecat în întâmpinarea colegului lor, pe

traseu, într-o staåie peco, oprind pentru un

control tractorul în care se aflau cei doi.

Dupã reåinere, poliåiætii de frontierã de la

SPF Sânnicolau Mare au stabilit identitatea

celui reåinut, respectiv în persoana lui

Ionuå B., de 20 ani, din Fãlticeni, judeåul

Suceava, precum æi modul în care ajunsese

în neplãcuta situaåie de a intra ilegal în

România. Acesta venise în åarã, din Italia,

în luna august 2006, împreunã cu soåia æi

copilul, iar sãptãmâna trecutã ieæise din nou

din åarã, legal, având aceeaæi destinaåie.

BATERII CORPORALE

cã, de fapt, ele constituiau scopul real al

activitãåii comerciale pe care urmau sã o

desfãæoare în municipiul Braæov.

Întreaga cantitate de 5.158 de pachete

åigãri, cu o valoarea în vamã de 9.120 lei

RON, a fost reåinutã în vederea confiscãrii

de cãtre autoritatea vamalã iar cetãåenelor

Olga I. æi Nadejda F. li s-a aplicat o

amendã contravenåionalã în valoare

de 3.000 lei noi, conform legislaåiei în

vigoare.

Claudiu NISTOR

Ajuns la frontiera dintre

Ungaria æi Austria, autoritãåile

de frontierã austriece nu i-au

permis intrarea în åara lor,

motiv pentru care Ionuå B.

s-a reîntors cãtre România însã, ajuns în

apropierea frontierei româno-maghiare, în

zona PPF Cenad a „preferat” sã intre ilegal,

„sfãtuit” de doi conaåionali, dupã declaraåiile

sale, pentru a nu fi sancåionat de autoritãåile de

frontierã, „sfaturi” ce aveau sã se dovedeascã

„nefericite” pentru el. Ocolind punctul român,

precum æi pe cel maghiar, la aproximativ

500 de metri æi strecurându-se prin canalele

ce strãbat perpendicular frontiera dintre cele

douã åãri, Ionuå B. a intrat ilegal în åarã æi s-

a îndreptat spre un tractor, peste câmp, cu

intenåia de a cere ajutorul pentru a ajunge la

o staåie de cale feratã. „Ghinionul” lui a fost

faptul cã la volanul tractorului se afla singura

persoanã pe care nu ar fi dorit s-o întâlneascã,

respectiv poliåistul de frontierã care, acåionând

inspirat l-a condus direct în „braåele” colegilor

sãi, de la SPF Sânnicolau Mare.

Poliåiætii de frontierã de la SPF Sânnicolau

Mare i-au întocmit actele premergãtoare

începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de

stat.

Viorel ALEXE

La PTF Negru Vodã, în data de 11

octombrie a.c., în jurul orelor 20.30 au sosit

pe sensul de intrare în åara cu autoturismul

marca BMW, patru cetãåeni români din

Constanåa, care veneau din Turcia. Din

studiul documentelor de cãlãtorie a reieæit

cã nu erau la primul drum de acest gen

frecventând alt Punct de Frontierã pentru

a intra în åarã.

În urma unei analize de risc efectuatã

împreunã cu organul vamal s-a hotãrât

efectuarea unui control amãnunåit asupra

û

autoturismului, a persoanelor, cât æi a

bagajelor acestora.

La controlul corporal au fost descoperite

ascunse pe corp æi nedeclarate 124 bucãåi

baterii de telefon, fiind inscripåionate

– „Nokia”, acestea fiind reåinute în vederea

confiscãrii de cãtre organul vamal.

De asemenea, au mai fost reåinute æi

alte bunuri care depãæeau plafonul vamal,

valoarea totalã aproximativã fiind de 13.700

lei.

Laurenåiu Cristian CICU

17


Documentar

PAÆAPORT ROMÂNESC MODEL 2001

CU FILA INFORMATIZATÃ CONTRAFÃCUTÃ

Pagini realizate cu sprijinul Serviciului Criminalistic al IGPF

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

FALSIFICAT

ORIGINAL

FALSIFICAT

ORIGINAL

FALSIFICAT

ORIGINAL

La paæaportul falsificat între fotografie æi folia

de protecåie se observã bule de aer

La paæaportul original fotografia în umbrã este estompatã

Desen de fond

imprimat offset

- original

Desen de fond

imprimat inkjet

- falsificat Tipar æi desen de fond

imprimate inkjet falsificate

Tipar æi desen de fond

imprimate offset originale

û

18

û

#


FALSIFICAT

Linie sinusoidalã de culoare roz

imprimatã inkjet

Microtext format prin repetarea

cuvântului „ROMANIA” de

culoare roz imprimat offset

ORIGINAL

FALSIFICAT

ORIGINAL

FALSIFICAT

ORIGINAL

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN TRANSPARENÅÃ

FALSIFICAT

ORIGINAL

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE

FALSIFICAT

ORIGINAL

û

19


În cursul nopåii de 24/25 octombrie

a.c., poliåiætii de frontierã bihoreni au

reuæit destructurarea unei alte reåele

de contrabandiæti de åigãri de import,

provenite din magazinele duty-free.

Valoarea capturii: 14.000 pachete de

åigãri.

Astfel, efective din cadrul SPF Oradea,

au desfãæurat o acåiune pe linia combaterii

contrabandei cu åigãri, în urma

cãreia au fost depistate æi reåinute

douã persoane (un cetãåean român

æi un cetãåean maghiar), identificaåi

în persoana numiåilor Gyula S., de

28 ani, domiciliat în loc. Boræ, jud.

Bihor æi Zoltan Zsigmond S., de 28

ani, care încercau sã treacã peste

linia de frontierã, din România în

Ungaria, 28 baxuri cu åigãri (14.000

pachete) netimbrate, de diferite mãrci,

în valoare de 35.000 lei.

Întreaga cantitate de åigãri se afla

în remorca tractatã a unui autoturism

marca Dacia 1310, înmatriculat în

jud. Bihor, proprietatea cetãåeanului

român æi a fost achiziåionatã în scopul

20

REÅEA DE CONTRABANDIÆTI DESTRUCTURATÃ

DE POLIÅIÆTII DE FRONTIERÃ BIHORENI

Mitã refuzatã

Sâmbãtã 7 octombrie a.c., ora 17.00,

s-a prezentat în PTF Albiåa pentru a intra

în România, ca pasagerã într-un microbuz,

cetãåeana din R. Moldova Elena S., în

vârstã de 40 ani.

În timpul controlului pentru trecerea

frontierei poliåistul de frontierã i-a

comunicat acesteia faptul cã pe numele

ei exista o interdicåie de intrare în

România pentru perioada 2006-2011,

motiv pentru care nu poate sã-i permitã

continuarea cãlãtoriei. Interdicåia era

urmarea faptului cã moldoveanca a

încercat în luna septembrie sã iasã din

România, cu destinaåia Italia, prezentând

la controlul pentru trecerea frontierei, ca

justificare a scopului cãlãtoriei, un permis

revânzãrii ilegale pe piaåa neagrã din

Ungaria.

Având în vedere cele constatate,

persoanelor în cauzã li s-au întocmit

actele premergãtoare începerii

urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunii de contrabandã, faptã

prevãzutã æi pedepsitã de art. 270 din

Legea nr. 86/2006.

de æedere italian fals,

fiindu-i întocmit de

cãtre poliåiætii de

frontierã dosar penal

pentru sãvâræirea

infracåiunilor de uz

de fals æi complicitate

la fals material în

înscrisuri oficiale.

Aflând acestea

femeia i-a promis

poliåistului de frontierã

suma de 100 de euro

pentru a-i permite

intrarea în România,

sumã mãritã ulterior la 120 de euro.

Poliåistul de frontierã æi-a informat însã

În primele zece luni ale acestui

an, la nivelul DPF Oradea, valoarea

åigãrilor confiscate depãæeæte cifra

3.000.000 pachete, care, odatã ajunse

în circuitul comercializãrii ilicite, ar fi

adus celor implicaåi câætiguri de 3-4 ori

mai mari.

Mircea CHIOREAN

superiorii, iar aceætia împreunã

cu ofiåeri din Biroul Anticorupåie

judeåul Vaslui, sub coordonarea

procurorului desemnat din

cadrul Parchetului de pe lângã

Tribunalul Vaslui, au organizat o

acåiune de prindere în flagrant a

cetãåenei în cauzã, în momentul

în care aceasta oferea mitã

poliåistului de frontierã suma de

120 de euro.

Drept urmare ofiåerii din

Biroul Anticorupåie pentru

judeåul Vaslui au întocmit pe

numele cetãåenei în cauzã acte

premergãtoare pentru sãvâræirea

infracåiunii de dare de mitã,

autoritãåile competente urmând

sã dispunã mãsurile legale.

SPRE VIENA PRIN PODUL TRENULUI

În noaptea de 22 spre 23 octombrie

a.c., poliåiætii de frontierã de la PTF Curtici,

efectuau controlul la trenul rapid „Dacia”,

care circula pe relaåia Bucureæti – Viena.

Agentul Ioan Onica a descoperit în podul

unui vagon trei persoane ascunse, fãrã nici

un document asupra lor.

S-au fãcut verificãrile de rigoare æi s-a

stabilit cã este vorba despre trei cetãåeni

moldoveni, cu vârste cuprinse între 27 æi

40 ani, care au intrat legal în åarã pe baza

paæapoartelor naåionale prin PTF Galaåi

Rutier, cu o zi înainte.

Cetãåenii moldoveni au spus cã în

Staåia CFR Bucureæti Nord au cunoscut

o persoanã ale cãrei date de identitate

nu o cunosc æi care s-a oferit ca, în

schimbul sumei de 200 euro de fiecare,

sã le faciliteze urcarea în podul unui

vagon de clasã din compunerea trenului

rapid. Aceætia declarã cã intenåionau sã se

deplaseze în Austria pentru a-æi gãsi un loc

Claudiu NISTOR

de muncã æi au recurs la aceastã metodã

întrucât nu posedau vize Schengen.

Cetãåenii moldoveni sunt cercetaåi

pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã

de trecere ilegalã a frontierei de stat. La

finalizarea cercetãrilor aceætia urmeazã

sã fie prezentaåi în faåa parchetului, în

vederea dispunerii mãsurilor legale ce

se impun.

Florin OPRIÆA

û


CD-URI ÆI DVD-URI CONTRAFÃCUTE,

În urma acåiunilor desfãæurate,

independent sau împreunã cu celelalte

autoritãåi cu competenåe în domeniu,

de la începutul anului æi pânã în prezent,

poliåiætii de frontierã din cadrul celor trei

inspectorate judeåene subordonate DPF

Timiæoara, au depistat æi confiscat bunuri

în valoare de peste 2.000.000 RON (peste

20 miliarde lei vechi), ce ar fi urmat sã fie

introduse, ilegal, pe piaåa din România,

din care bunuri susceptibile de a aduce

atingere drepturilor de proprietate

intelectualã în valoare de peste 400 000

RON æi peste 200.000 pachete de åigãri,

diferite mãrci strãine, netimbrate, în

valoare de peste 700 000 RON.

Evoluåia ascendentã dobânditã

de traficul cu produse contrafãcute

æi piratate, precum æi cel cu åigãri, a

determinat ca poliåiætii de frontierã din

cadrul DPF Timiæoara æi cei ai celor

trei inspectorate judeåene ale poliåiei de

frontierã subordonate, sã acorde o atenåie

deosebitã fenomenului contrafacerilor, a

bunurilor de contrabandã æi prevenirii

unor asemenea fapte.

În acest context, protejarea drepturilor

de proprietate intelectualã, ca formã de

acåiune a instituåiilor statului cu atribuåii în

acest sens, aflatã în atenåia organismelor

internaåionale, precum æi a evaluatorilor

Uniunii Europene, a fost abordatã de

Poliåia de Frontierã Românã ca o problemã

prioritarã.

Adaptându-se tendinåelor acestui

fenomen infracåional transfrontalier,

lucrãtorii din cadrul DPF Timiæoara, în

contextul aplicãrii concepåiei unitare

de prevenire æi combatere a faptelor

care aduc atingere intereselor legale ale

deåinãtorilor de drepturi de autor æi conexe

sau de proprietate industrialã, precum

æi pentru prevenirea contrabandei au

organizat, de la începutul anului æi pânã

û

SCOASE DIN CIRCUIT !

în prezent, activitãåi specifice de depistare

æi destructurare a grupãrilor care au ca

preocupare traficul cu produse piratate æi

contrafãcute, cu åigãri sau alte bunuri de

contrabandã, acåionându-se cu precãdere

în punctele de trecere a frontierei, dar æi

în zona de frontierã, în baza unei analize

de risc realizate în colaborare cu organele

vamale.

Un ultim caz, descoperit recent

de poliåiætii de frontierã din cadrul

Biroului de combatere a infracåionalitãåii

transfrontaliere din IJPF Timiæ, se adaugã

celorlalte, rezolvate de la începutul

anului, finalizat cu depistarea æi reåinerea,

în vederea confiscãrii, a unei unitãåi

de calculator, 704 unitãåi optice de

stocare (DVD-uri) æi 655 bucãåi CD-uri,

contrafãcute, ce conåineau diverse filme,

jocuri, soft-uri æi muzicã, în valoare de

peste 200 milioane lei ROL.

Urmãrit general reåinut de

poliåiætii de frontierã

În noaptea de 13/14 octombrie a.c,

poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni au reåinut

în apropierea frontierei, pe direcåia

localitãåii Chiselet, un „urmãrit general”

ce se afla în baza de date a structurilor

cu atribuåii în acest domeniu, încã din

anul 2002.

Pe parcursul desfãæurãrii unor acåiuni

de combatere a migraåiei ilegale, agenåii

Florin Ispas æi Viorel Opria, din cadrul

SPF Olteniåa/IJPF Cãlãraæi, au efectuat

o descindere în cursul nopåii la unul

din cantoanele silvice din apropierea

frontierei unde se deåineau informaåii cã

s-ar fi stabilit de ceva timp un cetãåean ale

cãrui semnalmente corespundeau cu cele

ale unui urmãrit general.

Neavând documente de identitate

asupra lui, acesta a fost reåinut æi condus

la sediul subunitãåii, unde în urma

verificãrilor efectuate s-a constatat cã

cetãåeanul sus-menåionat este P. Costicã,

de 52 ani, domiciliat în localitatea

Tecuci, judeåul Galaåi, urmãrit general

În concret, în cursul zilei de 10

octombrie a.c., ofiåeri din cadrul

compartimentului specializat pe problema

produselor contrafãcute, din cadrul IJPF

Timiæ, a acåionat, în baza autorizaåiei de

percheziåie emisã de Tribunalul Timiæ, ca

urmare a deåinerii unor informaåii obåinute

anterior, pe raza localitãåii Jimbolia,

descoperind, la domiciliul lui Iacob K.,

de 31 ani, cele 1.359 unitãåi optice de

stocare, în valoare de peste 80 milioane

ROL, pe piaåa produselor contrafãcute.

În cauzã, poliåiætii de frontierã

Timiæoreni au întocmit dosar penal pentru

sãvâræirea infracåiunilor de realizare,

distribuire æi oferire de mãrfuri pirat, în

scopul comercializãrii, acesta riscând o

pedeapsã cuprinsã între 1 æi 3 ani.

Viorel ALEXE

din 9 octombrie 2002 pentru sãvâræirea

infracåiunii de furt calificat.

În cei patru ani de când fusese dat în

urmãrire generalã, pentru a nu fi gãsit,

acesta schimbase mai multe reæedinåe, iar

în momentul de faåã, deæi meseria lui era

de zugrav-faianåar, lucra ca îngrijitor de

animale într-o zonã ce-i permitea sã nu

intre în contact cu prea multã lume.

Este de menåionat faptul cã tot mai

multe societãåi sau persoane fizice

angajeazã diferite persoane, fãrã a li

se face un minim de verificãri, fapt ce

pânã la urmã se rãsfrânge tot asupra

angajatorului.

Urmãritul general a fost predat cãtre

Serviciul Urmãriri din cadrul IJP Cãlãraæi.

Vasile CHIRU

21


NUMAI ÎMPREUNÃ VOM REUÆI

Corpul Naåional al Poliåiætilor este æi

va rãmâne unica organizaåie constituitã

pe criteriul profesional, æi care reprezintã

profesia de poliåist în România.

Profesia de poliåist trebuie sã stea alãturi

de toate profesile prevãzute în nomenclatorul

de specialitate – bucurându-se astfel de

toate drepturile æi recunoaæterile conferite

de legislaåia internã æi internaåionalã în care

România este semnatarã.

Corpul Naåional al Poliåiætilor prin

organele sale de conducere centrale æi

teritoriale este mandatat sã militeze æi sã

întreprindã toate demersurile necesare, în

orice moment, pentru ridicarea calitãåii æi

prestigiului profesiei de poliåist.

Corpul Naåional al Poliåiætilor este

împuternicit sã stabileascã orice mod de

acåiune legal atunci când constatã sau îi

este sesizatã orice atingere adusã onoarei

demnitãåii, liberei exprimãri æi iniåiativei

profesiei de poliåist.

Toåi beneficiarii serviciilor poliåiei sunt

În perioada 6 - 8 octombrie 2006 la

Braæov a avut loc o întrunire a reprezentanåilor

Consiliul Naåional al Poliåiætilor la care au

participat æi reprezentanåi ai conducerii MAI

- secretarul de stat, æeful Departamentului

Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor general

dr. Anghel Andreescu precum æi cei ai

structurilor subordonate, demilitarizate, din

cadrul ministerului. Membrii conducerilor

prezente au îndemnat organizaåiile CNP

sã facã propuneri pentru modificarea Legii

nr. 360 / 2002, aflatã în dezbatere având

în vedere atât interesul poliåistului cât æi al

instituåiei.

Cu aceastã ocazie a fost adoptatã æi o

declaraåie, pe care o redãm mai jos:

DECLARAÅIE

adoptatã de liderii tuturor structurilor reprezentative la nivel naåional ale

Organizaåiei Profesionale a Poliåiætilor – Corpul Naåional al Poliåiætilor

chemaåi sã susåinã æi, în raport de posibilitãåi,

sã sprijine activitatea organizaåiei noastre æi

sã excludã opoziåia nejustificatã faåã de

aceastã profesie.

Toate foråele politice, indiferent de

culoare, au obligaåia legalã faåã de aceastã

profesie, de a-i oferi, în primul rând,

instrumentele legislative eficace, atât pentru

sprijinul æi eficienåa muncii, cât æi pentru

drepturile æi obligaåiile celor ce îæi desfãæoarã

activitatea, având aceastã profesie.

Vom milita continuu pentru conætientizarea

tuturor foråelor, cã devin responsabile pentru

serviciile publice asigurate æi prestate de

poliåie, pentru eficienåa æi calitatea acestora

fiind necesare eforturi suplimentare din partea

întregii societãåi.

Realizarea æi stabilirea, æi în Poliåia

Românã, a unor norme sociale minime,

care nu poate fi mai micã decât echivalentul

nivelului mediu de viaåã, pentru poliåiæti,

având în vedere mai ales faptul cã ei îæi vor

desfãæura activitatea într-o zonã de graniåã

a Europei, ce presupune eforturi fizice æi

umane considerabile.

Asigurarea independenåei profesiei æi a

calitãåii serviciilor poliåieneæti, garantarea

poziåiei de neutralitate faåã de politic æi

partidele politice.

Solicitãm tuturor conducerilor

profesionale, începând cu cea a Ministerului

Administraåiei æi Internelor, sã acåioneze în

sensul a ceea ce reprezintã Corpul Naåional al

Poliåiætilor – ca unicã organizaåie profesionalã

a poliåiætilor români – pentru impunerea æi

respectarea tuturor prerogativelor oferite

de lege acestei instituåii, sã sprijine æi sã

acåioneze în comun atunci când profesia

este atacatã pe nedrept sau când se încearcã

compromiterea æi umilirea ei.

Corpul Naåional al Poliåiætilor asigurã,

o datã în plus, atât opinia publicã cât æi

instituåiile statului cã militeazã constant

pentru sancåionarea æi eliminarea acelor

acte ilegale, care lezeazã profesia de

poliåist. Pentru aceasta însã este nevoie sã

se accepte cã, pentru combaterea, în primul

rând a corupåiei, sunt necesare investiåii în

protecåia socialã a poliåiætilor.

Solicitãm tuturor instituåiilor statului

care au atribuåiuni sau responsabilitãåi în

domeniu, sã aæeze pe aceleaæi coordonate

de drepturi æi obligaåii, profesia de

poliåist aæa cum sunt celelalte profesii din

România. În aceastã idee propunem tuturor

instituåiilor, organizaåiilor profesionale æi

nonprofesionale, sindicatelor, organelor

statului æi, nu în ultimul rând, cetãåenilor sã

respecte profesia de poliåist æi sã contribuie

la susåinerea æi promovarea ei.

Corpul Naåional al Poliåiætilor se

angajeazã faåã de membrii sãi æi, în general,

faåã de toåi poliåiætii cã emblema æi prestigiul

acestei profesii îæi va cãpãta locul meritat,

astfel încât sã nu i se mai aducã atingere

acestei profesii, fãrã ca, de fiecare datã, sã

nu existe o reacåie pe mãsurã, deopotrivã în

spiritul valorilor democratice promovate de

societatea româneasca, cât æi al legii.

BRAÆOV, 7 octombrie 2006

Materiale oferite de Ion Câåescu,

preæedinte CNP - Poliåia de Frontierã Arad

22

Colonel în rezervã

Viorel RÃBULEA

Colegii care l-au cunoscut æi

au lucrat împreunã cu colonel

în rezervã Viorel Rãbulea îæi

iau un ultim rãmas bun prin

intermediul revistei noastre.

Absolvent al Æcolii Militare de

Ofiåeri-Oradea promoåia 1956 a fost

apropiat de subordonaåi indiferent pe

ce funcåie a lucrat. Pe tot parcursul

carierei militare a lucrat în unitãåi

militare din garnizoanele Oradea

æi Constanåa. A pregãtit, în

calitate de lector la Æcoala de

Ofiåeri de la Sibiu, generaåii de

specialiæti în logistica militarã. A

creat la Constanåa o gospodãrie

ajutãtoare, evidenåiatã de

nenumãrate ori pe ordinea de

zi în toate garnizoanele din åarã.

Pe parcursul celor 40 de ani de

carierã militarã a dobândit medaliile

meritul militar clasele I, II æi III. În

primãvara anului 1992 când ocupa

funcåia de locåiitor pentru logisticã la

batalionul 191 Gr - PCTF Port Constanåa

din cadrul Brigãzii IV Gr Constanåa s-

a pensionat, luându-æi rãmas bun de

la arma care l-a consacrat, pãstrând,

totodatã, legãtura cu colegii æi foætii

subordonaåi. În anul 2000 æi 2006 a

primit diplome de excelenåã pentru

activitatea depusã în slujba armatei.

A încetat din viaåa la Spitalul Militar

Central din Bucureæti, pe 27 octombrie

2006.

Dumnezeu sã-l odihneascã

în pace!

û


#

Concurs Frontiera nr. 10/2006

REGULAMENT

I) Precizãri generale

A) Concursul este aprobat æi

se desfãæoarã în conformitate cu

Ordinul inspectorului general al PFR

nr. 5840 din 06.08.2001 privind

înfiinåarea Consiliului Editorial al

revistei „Frontiera”.

B) Scopul concursului este de a

atrage interesul cititorilor prin oferirea

posibilitãåilor de auto-evaluare a

cunoætinåelor de culturã profesionalã

ale personalului PFR precum æi de

câætigare a unor premii.

II) Condiåii de participare

A) Rãspunsurile vor fi expediate

în plic închis redacåiei „Frontiera”,

pe adresa Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã, str. Rãzoare

nr. 2, sector 6, Bucureæti, prin poæta

specialã sau civilã.

B) Pe plic se va menåiona

obligatoriu „Pentru concursul

Frontiera” din nr. 10/2006”.

C) Numele întreg al expeditorului

va fi menåionat pe verso, la rubrica

expeditor, æi va fi consemnat

obligatoriu în interior, pe talonul de

concurs decupat din revistã.

D) Vor fi luate în considerare

plicurile expediate pânã la data de

5 ianuarie 2007, conform ætampilei

aplicate de poætã, în cazul celei

„civile”, inclusiv în cazul celei

„speciale”.

E) Nu se admit rãspunsuri

colective, pe un singur talon,

o persoanã poate participa

la concurs cu maxim 5

taloane.

F) Nerespectarea integralã a

condiåiilor de la pct. II lit. D atrage

descalificarea, iar cea de la lit. E la

limitarea taloanelor.

III) Incompatibilitãåi:

A) Nu pot participa în comisia

de evaluare a rãspunsurilor

persoanele care au expediat taloane

de participare la acest concurs,

persoanele implicate în organizarea

æi desfãæurarea concursului æi rudele

de gradul I-III (inclusiv afinii acestora)

nu pot participa la concurs.

B) Personalul Serviciului Cabinet

æi Relaåii Publice din cadrul I.G.P.F.

nu poate participa la concurs.

IV) Evaluarea rãspunsurilor

A) Aprecierea rãspunsurilor

se efectueazã de cãtre o comisie

desemnatã la nivelul IGPF, care

acordã un punctaj pentru fiecare

rãspuns complet, conform grilei de

rãspunsuri.

B) Dintre participanåii care

acumuleazã cel mai mare punctaj,

vor fi desemnaåi, în ordine

descrescãtoare, ocupanåii locurilor I,

II, III, iar o persoanã nu poate câætiga

decât un singur premiu.

C) În cazul în care doi sau

mai mulåi participanåi realizeazã

un punctaj egal, desemnarea

câætigãtorului locului respectiv

se va face prin tragere la soråi.

Locurile inferioare, în acest caz, vor

fi atribuite tot prin tragere la soråi

a rãspunsurilor cu acelaæi punctaj

rãmase în concurs.

V) Acordarea premiilor:

A) Câætigãtorii vor fi premiaåi

dupã cum urmeazã:

Locul I - 1.200 RON,

Locul II - 800 RON,

Locul III - 600 RON,

Trei menåiuni

– 300 RON.

Fond total de premiere

= 3.500 RON.

B) Numele câætigãtorilor æi

grilele cu rãspunsurile corecte vor fi

publicate în revista „Frontiera”.

Câætigãtorii concursului din nr.7/2006

Locul I - 1.200 lei noi - agent-æef Sîrghe Lucian, IJPF Constanåa;

Locul II - 800 lei noi - comisar-æef Petrache Doru– SPCPF Oræova;

Locul III - 600 lei noi - comisar-æef Schinteie Alexandru – SPCPF Oræova;

Menåiune - 300 lei noi - agent-æef principal Petrache Tatiana - SPCPF Oræova;

Menåiune - 300 lei noi - comisar Pãcalã Grigore - SPCPF Oræova;

Menåiune - 300 lei noi - agent Basalic Sorin – IJPF Galaåi.

Rãspunsuri corecte: 1-c, 2-a, 3-b, 4-c, 5-c, 6-a, 7-b, 8-d.

Talon de concurs

F R O N T I E R A - nr. 10/2006

Nume æi prenume: .............................................................

Adresa: ..............................................................................

Gradul: ............................................. Vârsta: .....................

Loc de muncã: ...................................................................

Tel. acasã: ......................... serv.: ......................................

Mobil: ................................................................................

R ã s p u n s u r i

1 . 2 . 3 . 4 .

5 . 6 . 7 . 8 .

Î N T R E B Ã R I

1. În sensul OUG 105/

2001, culoar de frontierã

reprezintã:

a) fâæia de teren situatã de

o parte æi de alta a frontierei

de stat, în scopul evidenåierii

æi protejãrii semnelor de

frontierã;

b) fâæia de teren situatã de

o parte æi de alta a frontierei

de stat, stabilitã în baza

acordurilor æi convenåiilor

de frontierã încheiate de

România cu statele vecine în

scopul evidenåierii æi protejãrii

semnelor de frontierã;

c) fâæia de teren situatã de

o parte æi de alta a frontierei

de stat, stabilitã în baza

acordurilor æi convenåiilor

de frontierã încheiate de

România cu statele vecine în

scopul evidenåierii æi protejãrii

semnelor de frontierã, æi are

rol de a proteja statul român

de trecerile frauduloase.

2. În sensul OUG 105/

2001, frontiere externe

reprezintã:

a) frontiera terestrã æi

maritimã, precum æi aeroporturile

æi porturile maritime

æi fluviale, dacã acestea nu

reprezintã frontiere interne;

b) frontiera terestrã æi

maritimã, precum æi porturile

maritime æi fluviale, dacã

acestea nu reprezintã frontiere

interne;

c) frontiera terestrã æi

maritimã, dacã acestea nu

reprezintã frontiere interne.

3. Restrângerea exercitãrii

dreptului la libera circulaåie

în strãinãtate a unui cetãåean

român poate fi dispusã în

situaåia în care:

a) a fost returnat dintrun

stat în baza unui acord

de readmisie încheiat între

România æi acel stat;

b) a depãæit termenul de

æedere în statul în care a

cãlãtorit;

c) a fost condamnat æi

are de executat o pedeapsã

privativã de libertate.

4. Aplicarea sancåiunii

amenzii contravenåionale se

prescrie în termen de:

a) un an de la data sãvâræirii

faptei;

b) 6 luni de la data

constatãrii faptei;

c) 6 luni de la data sãvâræirii

faptei.

5. Când anumite acte de

cercetare penalã trebuie

Ætii æi câætigi!

sã fie efectuate în afara

razei teritoriale în care se

face cercetarea, organul de

cercetare penalã poate:

a)sã decline competenåa

de soluåionare a cauzei, în

favoarea organului competent

teritorial;

b)sã le efectueze el însuæi

sau sã dispunã efectuarea lor

pe bazã de adresã;

c)sã le efectueze el însuæi

sau sã dispunã efectuarea lor

pe bazã de comisie rogatorie

sau delegare.

6. În timpul cât urmãrirea

penalã este suspendatã,

organul de cercetare penalã:

a) continuã sã efectueze

toate actele a cãror îndeplinire

nu este împiedicatã de situaåia

învinuitului sau inculpatului;

b) suspendã toate activitãåile

pânã la încetarea situaåiei

care a cauzat suspendarea

urmãririi penale;

c) suspendã activitãåile pe

o perioadã determinatã, care

este menåionatã în ordonanåa

de suspendare a urmãririi

penale.

7. Pe ce adâncime de

la linia de frontierã cãtre

interior, se pot executa

activitãåi cum sunt: mineritul,

exploatãrile de åiåei, de ape

minerale, amenajãri turistice,

de agrement sau de altã

naturã?

a) pe o adâncime de 300

metri, cu avizul IGPF;

b) pe o adâncime de

450 metri, cu avizul

Inspectoratului Judeåean

al Poliåiei de Frontierã

competent;

c) pe o adâncime de 500

metri, cu avizul Direcåiei

Teritoriale a Poliåiei de

Frontierã competente.

8. Organizarea unor

activitãåi precum racolarea,

îndrumarea sau cãlãuzirea

uneia sau mai multor

persoane în scopul trecerii

frauduloase a frontierei de

stat, constituie infracåiune

de trafic de migranåi æi se

pedepseæte cu:

a) închisoare de la douã

luni la doi ani æi restrângerea

unor drepturi;

b) închisoare de la 2 la 7

ani;

c) închisoare de la 7 luni

la 2 ani.

BIBLIOGRAFIE: Legea nr.

248/2005; O.U.G. nr. 2/

2001; Cod Procedurã Penalã,

O.U.G. nr. 105/2001

NOTÃ: fiecare întrebare

are un singur rãspuns corect

23


Continuãm prezentarea de materiale

dedicate cunoaæterii drogurilor, a

modului de consum precum æi a

urmãrilor pe care acestea le au asupra

fiinåelor umane. În acest numãr

continuãm cu :

MORFINA

Ce este?

Morfina este principalul æi cel mai

important alcaloid care se aflã în opium,

conåinutul sãu variind în funcåie de zona

æi de condiåiile de cultivare ale macului

opiaceu (din care se obåine Papaver

somniferum). Morfina se prezintã sub

forma unei pulberi cristaline de culoare

albã, fãrã miros æi cu gust amar. Se

obåine din opium, care, dupã ce a

suportat o primã extracåie, se trateazã

cu o soluåie de clorurã de calciu.

Rezultã un precipitat care suportã o

nouã prelucrare pentru a se obåine

cristale de morfinã æi codeinã.

Pentru a le separa se foloseæte

o soluåie de amoniac, codeina

rãmânând dizolvatã în soluåie;

cristalele de morfinã precipitã.

Morfina este un psihodisleptic,

o substanåã care produce tulburãri

ale activitãåii mentale, dar æi

un analgezic, sedativ puternic

æi anxiolitic, capabil sã facã sã

disparã teama æi senzaåia de durere,

indiferent de natura acesteia.

Mecanismul de acåiune al morfinei

asupra consumatorilor se bazeazã

pe prezenåa în organismul uman al

receptorilor opioizi aflaåi în Sistemul

Nervos Central (în special în hipotalamus

æi în mãduva spinãrii). Când morfina

este introdusã în organism, indiferent

pe ce cale, se distribuie în åesuturi

prin intermediul sângelui, acåioneazã

asupra receptorilor opioizi æi produce

efecte asupra Sistemului Nervos Central,

24

DROGURILE

asupra musculaturii netede

a organelor abdominale æi

asupra pielii.

Care este originea sa?

Descoperirea morfinei are loc la

începutul secolului al XIX-lea æi, deæi

aceasta este atribuitã în mod egal

medicilor francezi æi germani, se pare

cã onoarea îi revine lui Friedrich

Wilhelm Serturner, care a publicat în

1806 lucrarea „Analiza opiumului” æi

a descoperit compuæii sãi. Serturner s-a

bazat pe lucrãrile lui Dersone, chimist

francez care a sintetizat o sare, sarea

narcoticã a lui Dersone, care conåinea,

printre alte substanåe,

morfina. Serturner

a izolat o substanåã

pornind de la sarea

lui Dersone pe care,

datoritã calitãåilor

narcotice æi sedative,

a denumit-o morfium,

în onoarea lui Morfeu, zeul somnului.

Cercetãrile lui Serturner s-au datorat

unei probleme acute din farmacia

vremii. Multe dintre preparate se bazau

în formulele lor pe folosirea unor

plante. Problema folosirii plantelor

era aceea cã nu au aceeaæi cantitate

de principiu activ, ceea ce face ca

eficienåa preparatelor

obåinute din acestea

depindã de

factori externi foarte

diferiåi: tipul de sol,

îngrijirea primitã,

felul de colectare a

produsului vegetal,

depozitarea acestuia

etc., aspecte pe care

nici medicii, nici

farmaciætii epocii nu

le puteau controla.

Serturner a vrut sã

obåinã o substanåã

care sã producã,

prin folosirea unei

cantitãåi exacte,

efectele care se

doreau, fãrã sã mai aibã importanåã

ceea ce se întâmpla cu produsele

vegetale. Când efectele acestui

drog au fost cunoscute, el a fost

considerat ca un nou panaceu ce

putea fi folosit în orice împrejurare

æi pentru orice persoanã, invenåia

seringii æi a acului hipodermic

a contribuit în mod definitiv la

catapultarea acestora, ajungând ca

el sã aibã cel mai mare numãr de

consumatori. Medicul englez A.Wood

a inventat acul hipodermic din dorinåa

de a încerca sã aline durerile pe care

un cancer le producea soåiei sale; ea a

fost prima dependentã de morfinã æi cu

siguranåã prima victimã din cauza unei

supradoze. Folosirea acului hipodermic

a contribuit la extinderea folosirii

morfinei ca analgezic. Aceastã tendinåã

de expansiune a drogului va fi favorizatã

de cele douã rãzboaie care vor constitui

un paravan definitiv în vederea folosirii

sale.

Rãzboiul de secesiune

american (1861-1866) a

generalizat folosirea morfinei;

în acea perioadã s-au

semnalat probleme legate de

dependenåã la mulåi soldaåi, æi

chiar seringi æi morfinã pentru

autoadministrare. Aceastã

problemã a dependenåei a fost

descrisã, în primul rând, de

Robert Bartholow în 1869, care

o considera „boala soldatului”

sau „rãul militar”. În 1875

se foloseæte deja expresia

dependent de morfini”.

Studii ulterioare au estimat cã

numãrul soldaåilor dependenåi

de morfinã dupã terminarea

rãzboiului ar fi ajuns la patru

sute de mii.

În Rãzboiul Franco-

Prusac (1870-1871) morfina nu se

administreazã doar pentru ameliorarea

durerilor intense produse de rãnile de

rãzboi, ci era administratã în exces

pentru ca soldaåii sã poatã rezista æi

depãæi greutãåile æi teama specificã

într-o luptã. Aceastã liberalizare æi

favorizare a folosirii ei sub auspiciile

unor înalåi conducãtori militari au creat

primele toxicomanii iatrogene (produse

prin administrarea conætientã unui

pacient a unor cantitãåi de stupefiante

superioare acelora prevãzute pentru

scopurile medicale) æi au condus la

definirea termenului de „morfinoman”

dependent de morfinã.

În epocã se credea în mod greæit

cã dacã opiaceele erau administrate

prin intermediul injecåiei nu cauzau

dependenåã.

Febra morfinei se extinde în

societate; membrii acesteia considerau

cã este de bon-ton sã se injecteze în

public în timpul petrecerilor; cei bogaåi

aveau recipiente de metal preåios în

care se aflau seringile pregãtite cu doza

corespunzãtoare. Însã nimic nu s-a putut

û


face pentru a se evita utilizarea morfinei

printre clasele sociale de jos, a cãror

singurã posibilitate de evadare se afla în

consumul de alcool. Îndatã ce morfina a

pãtruns în lumea de jos æi în sectoarele

cele mai problematice ale societãåii

din acel moment: criminali, jucãtori,

prostituate..., drogul æi-a pierdut din

caracterul sãu medical æi a devenit o

problemã de poliåie, pentru ca apoi sã

devinã, odatã cu apariåia dependenåilor,

o temã de sãnãtate publicã.

Cum se consumã?

Morfina se prezintã sub forme

diferite. Pulbere, comprimate, soluåii

injectabile æi cuburi.

Pulbere – Pulberea de morfinã

pentru uz farmaceutic este albã æi

fãrã miros æi se foloseæte în prepararea

siropurilor sau soluåiilor orale,

destinate tratamentului unor dureri

puternice. Se administreazã oral.

Comprimate – Comprimatele conåin

sulfat de morfinã cu efect retard, în

diferite concentraåii. Administrarea este

oralã.

Soluåii injectabile – Fiolele de diferite

mãrimi conåin soluåie injectabilã de

morfinã care poate fi administratã pe

cale intramuscularã, intravenoasã sau

subcutanatã. Preparatele injectabile

de obicei poartã numele de „morfinã”

împreunã cu marca fabricantului.

Cuburi – Este prezentarea ilegalã

cea mai obiænuitã a morfinei. Morfina

bazã se trateazã cu acid clorhidric,

iar clorhidratul de morfinã este aæezat

în forme, comprimat æi pus la uscat.

Cuburile de morfinã pot sã aibã o

gamã variatã de culori, de la alb

murdar la maro æi pot sã aibã ætanåatã

marca producãtorului. Se considerã cã

produsul este cu atât mai rafinat cu cât

este de culoare mai deschisã. Cuburile

se pot transforma în granule sau pulbere

în vederea consumului.

Ce efecte are?

Morfina este un drog ce creeazã

repede toleranåã, ceea ce face necesarã

creæterea dozei; euforia æi diminuarea

durerii pe care le provoacã la început

drogul sunt înlocuite de nevoia continuã

de a-l consuma.

Morfina are efecte asemãnãtoare

cu cele ale opiumului. Are efect

miotic (micæoreazã pupilele). Când

este administratã în doze din ce în

ce mai mari, poate încetini frecvenåa

respiratorie pânã la un asemenea punct

încât sã producã moartea.

Nume de strada: block, cube, drug

store dope, goma, Mary, Morphy, mojo,

mud, Murphy, dreamer, emsel, first line,

God’s drug, hows, M, MS, Miss Emma,

Mr. Blue, morph, unkie.

SESIUNE DE COMUNICÃRI

În ziua de 29 septembrie a.c., la

iniåiativa Catedrei de Criminalisticã æi

Evidenåe Specifice, la sediul Æcolii de

Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de

Frontierã Oræova a avut loc o sesiune de

comunicãri ætiinåifice având

ca temã „Rolul æi contribuåia

criminalisticii în aflarea

adevãrului”. Activitatea face

parte dintr-un program mai

larg de acåiuni prevãzute în

Protocolul de punere în aplicare

a acordului de parteneriat

încheiat între catedrã æi

structurile de criminalisticã

ale Inspectoratelor Judeåene

de Poliåie æi Poliåie de Frontierã

Mehedinåi.

La aceastã activitate au

participat ca invitaåi cadre cu

funcåii de conducere, profesori

cu specializare în criminalisticã

în instituåiile similare din reåeaua

de învãåãmânt a Ministerului

Administraåiei æi Internelor (æcoli

de agenåi de poliåie æi poliåie

de frontierã din Cluj, Slatina

respectiv Oradea, Timiæoara, Constanåa)

precum æi reprezentanåi ai Ministerului

Public (prim procuror la Parchetul de pe

lângã Judecãtoria Oræova æi prim procuror

adjunct la Parchetul de pe lângã Tribunalul

Mehedinåi).

Au fost prezentate zece materiale

cu tematicã diversã, spre exemplificare:

expertiza criminalisticã a paæapoartelor

falsificate, a plãgilor împuæcate,

examinarea criminalisticã a banilor,

identificarea falsurilor din documentele

de cãlãtorie, utilizarea sistemului automat

de identificare a amprentelor.

Eficienåa acestei acåiuni nu a constat

atât în informaåiile pe care participanåii æi

le-au transmis unii altora cât în existenåa

posibilitãåii de a dezbate subiectele, de a le

ÆTIINÅIFICE

dezvolta în sensul utilizãrii lor în procesul

de formare a agenåilor, pe de o parte. Pe de

altã parte , materialele prezentate fiind bine

documentate s-au constituit ca bibliografie

la temele de criminalisticã pentru orele

de curs sau la activitãåile extraæcolare

pentru cei 54 de membri ai cercului de

criminalisticã înfiinåat la nivelul æcolii.

În încheierea lucrãrilor directorul

æcolii, comisar-æef Ion Paæolea, a scos în

evidenåã mesajul principal al sesiunii æi

anume cã eficienåa unei activitãåi instructiv

- educative stã în modul de pregãtire a ei

æi în metoda didacticã utilizatã. În acest

caz, prin conversaåie euristicã criminaliætii

practicieni æi criminaliætii pedagogi s-au

motivat reciproc pentru ca, trecerea de la

teorie la practicã de cãtre viitori poliåiæti

de frontierã sã se realizeze fãrã sincope,

pentru ei înæiæi aceætia sã nu reprezinte

decât douã noåiuni de vocabular.

Dorin LÃCRARU

- Va urma -

Pagini realizate de

Iulian PUICÃ

û

25


MIRAJUL CULORILOR

Lucruri mai mult sau mai puåin

cunoscute, dar foarte utile, acum când

stresul a devenit una dintre bolile cele

mai periculoase ale societãåii.

Culoarea, aceasta fermecãtoare

însuæire a tot ce ne înconjoarã, poate

aduce în sufletul nostru bucurie sau

tristeåe, cãldurã sau rãcealã, agitaåie

sau liniæte. Ea ne face sã ne simåim

mai aproape sau mai departe de

noi înæine, iar de felul în care ne

pricepem sã o utilizãm depinde,

în mare mãsurã, echilibrul nostru,

liniætea interioarã proprie, bogãåia

trãirilor noastre afective dar æi starea

noastrã fiziologicã. Atât florile, cât æi

hainele pe care le purtãm, au culori

care pot fi receptate de noi sau de alåii

de lângã noi æi ca un posibil mesaj

purtãtor de semnificaåii inteligibile.

Numai cã, marea varietate de culori a

26

psiholog Gabriela RADU

naturii æi a obiectelor de vestimentaåie

este vãzutã, simåitã æi apoi codificatã

æi decodificatã într-un anumit fel, în

funcåie de experienåã, gustul estetic æi

preferinåele fiecãruia.

Astfel, roæul florilor poate

declanæa efecte calorice, stimulând

comportamentul de luptã. Deæi este

o culoare foarte caldã, roæul este

un stimulator general: excitã, iritã,

provoacã, mobilizeazã, incitã la

acåiune. În acelaæi timp,

culoarea roæie este æi

un foarte bun stimulator

intelectual, însufleåind,

activând æi facilitând

asociaåiile de idei. Privind

roæul aprins al florilor

ne creæte presiunea

sanguinã æi ni se activeazã

respiraåia, având senzaåia

de cãldurã.

Florile albastre

oferã liniæte interioarã

æi genereazã o plãcutã

ambianåã afectivã æi

meditativã. Îndeamnã la

calm æi reverie. În schimb, în

exces, conduc la depresie,

dând senzaåia de nostalgie.

Verdele plantelor este relaxant æi

dãtãtor de speranåã, dând senzaåia

de prospeåime æi sentimentul nutriåiei

asigurate. Totodatã, faciliteazã

deconectarea nervoasã. În plan

fiziologic, scade presiunea sanguinã æi

dilatã vasele capilare. Florile galbene

dau senzaåia de cãldurã, intimitate,

satisfacåie, admiraåie æi înviorare. Pot

fi un bun calmant al psihonevrozelor,

sporind atenåia æi predispunând la

comunicativitate.

Hainele albe au o notã de

prospeåime, pace æi echilibru. Cele

de culoare roæie sânt benefice pentru

persoanele cu tensiunea scãzutã, lipsite

de energie. Veæmintele de culoare

albastrã au efect liniætitor, protector.

Galbenul din vestimentaåie are efect

asupra ficatului, stimulând funcåia

hepaticã. Este culoarea altruismului

æi detaæãrii de lucruri materiale. Fiind

situat la mijlocul spectrului, verdele

este culoarea echilibrului, a armoniei,

hainele de culoare verde având un

efect minunat asupra echilibrului

nostru interior.

Unele culori stimuleazã activitatea

biologicã a organismului, altele,

dimpotrivã, o frâneazã. În acest

context, un exemplu este anotimpul

toamna, detestat de mulåi din cauza

ploilor frecvente æi a noroiului. Se

susåine cã acestea atrag proasta

dispoziåie æi sãnãtate precarã. Este

cunoscutã expresia „melancolia

de toamnã”, când omul îæi pierde

interesul faåã de tot æi de toate, îi

este somn în permanenåã, îi scade

apetitul sexual, iar funcåiile cerebralã

æi locomotorie sânt mult încetinite.

Aceste simptome se observa mai

ales la femei. Conform unor statistici,

femeile sânt de aproximativ patru

ori mai afectate decât bãrbaåii de

indispoziåii æi chiar stãri depresive.

Cauzele: zona lipsei de luminã

solarã æi a culorilor deschise

În realitate, cauzele, motivele

melancoliei de toamnã trebuie cãutate

în zona lipsei de luminã solarã æi a

culorilor deschise. Fiind privaåi de o

mare parte dintre excitanåii cromatici

cu care ne-am obiænuit în timpul

verii, psihicul nostru, mai exact

û


conætientul æi subconætientul nostru,

luate împreunã, transmit mai puåine

impulsuri de comandã sistemului

endocrin, care, la rândul sãu, emite

mai puåini hormoni care stimuleazã

procesele vitale din organism.

Totodatã, din cauza faptului cã

sistemul imunitar funcåioneazã la

jumãtate din capacitatea sa, se reduce

la jumãtate rezistenåa organismului æi

se agraveazã bolile cronice. Putem

oare da un colorit mai aprins toamnei

triste? Pentru aceasta este nevoie sã

îndestulãm lumea noastrã cu unele

culori mai deschise. Absenåa luminii

solare poate fi într-o oarecare mãsurã

completatã cu lumina artificialã.

Încãperea în care ne petrecem

majoritatea timpului toamna trebuie

sã fie bine iluminatã, nici nu trebuie

sã ne treacã prin cap sã stãm în

semiobscuritate. Dimpotrivã, este de

preferat culoarea albã, apropiatã de

lumina solarã.

Bagheta magicã însã poate fi

gama de culori perceputã de-a lungul

zilei cu ochiul liber. Pe primul loc

se situeazã culoarea roæie. Marele

vindecator al Antichitãåii Avicena

recomandã ca remediu împotriva

melancoliei de toamnã purtarea

unor haine de culoare roæie. În

subconætientul nostru, culoarea

roæie este asociatã cu energia æi

puterea; ca urmare, îl binedispune

pe om. Astfel, culoarea roæie alungã

tristeåea æi emoåiile negative, are

efecte stimulatoare asupra organelor

interne æi a muæchilor, în special

asupra picioarelor. Desigur, în

zilele noastre nu este la modã sã

mergi la serviciu îmbrãcat în roæu,

dar atunci când vii seara acasã este

bine sã-åi pui ceva roæu pe tine.

Pe masa de lucru, la birou sau în

camera noastrã ar fi bine sã avem

ceva de culoarea roæie: o mapã, niæte

flori, o picturã în armonie cu mediul

înconjurãtor æi atunci vom simåi cum

imediat ne revine buna dispoziåie, ne

calmãm æi ne creæte tonusul.

Efectul de însãnãtoæire al culorii

portocalii: efectul înviorãtor al

culorii roæii este completat de

efectul de însãnãtoæire a culorii

portocalii, care este extrem de util

în tratarea dereglãrilor aparatului

digestiv, a bolilor de inimã, precum

æi a disfuncåiilor sistemului endocrin.

Oranjul are efecte asupra rinichilor

æi vezicii urinare. Purtarea hainelor

de nuanåã oranj în casã te ajutã sã

scapi de tristeåe æi de spaime, previne

derile nervoase æi ajutã la creæterea

poftei de mâncare, care dispare de

cele mai multe ori în perioada

toamnei.

- va urma -

û

MORALITATEA

Nu vom face pe moraliætii, departe

de noi asta, însã, vom încerca, pe cât

posibil, sã fim aproape de voi, sã vã

aducem în discuåie æi teme mai puåin

tehnice, dar care sunt bazã a tot ceea

ce înseamnã … un om adevãrat.

În zilele noastre, când relaåiile æi

mijloacele - materiale sau nu - care le

atestã, ne mai putem împiedica de un

astfel de nimic numit “Moralitate”?

Sã fim serioæi, de când lumea,

au existat oameni a cãror moralitate

n-a rezistat ispitei. Faust æi-a vândut

sufletul Diavolului pentru o veænicã

tinereåe æi frumuseåe fizicã, Iuda l-a

vândut pe Iisus pe câåiva arginåi. Iar

exemplele pot continua.

În vremea noastrã, a-åi vinde

sufletul sau apropiatul pentru diverse

beneficii de moment este o chestiune

la ordinea zilei. Însã, trebuie remarcat

cã, în ultimul timp, mai toåi cei care

sunt responsabili de popor contestã

cu vehemenåã aceastã “practicã” bine

ancoratã în cotidian. Æi nu o contestã

doar “pentru a da bine”, ci pun în

aplicare mãsuri drastice prin care

încearcã sã determine reîntregirea

sufletelor celor din jur, impunându-le,

înainte de toate, o conduitã moralã.

Existã æi oameni atât de buni încât

nimic pe lumea asta nu-i poate opri

sã realizeze “imposibilul”. Dar sunt æi

oameni atât de rãi încât Iadul însuæi se

uimeæte de faptele lor.

Lecåii de viaåã

– o virtute desuetã sau

un defect contemporan?

Ne-am gândit cã aceastã

nouã rubricã intitulatã nu

întâmplãtor “Lecåii de viaåã”

va suscita, tocmai prin

atipicul abordãrii, interesul

cititorilor noætri. Care, între

noi fie spus, sunt mulåi. Æi,

fãrã sã ne lãudãm, cifra lor

depãæeæte cu mult imaginaåia

multora.

Prima lecåie pe care neam

gândit sã o “oferim”,

spre “digerare”, cititorilor

revistei este “Moralitatea – o

virtute desuetã sau un defect

contemporan?”

În clipa

în care verticalitatea

æi/sau

m o r a l i t a t e a

nu-s tocmai

e l e m e n t e l e

de bazã ale

unui individ,

e bine sã

urmeze calea

de mijloc. Dar

fãrã sã se abatã

de la drumul

corect. În

acest fel, se pot

Diana

evita acåiuni PROTOPOPESCU

radicale care,

ulterior, devin

regretabile sau chiar penibile.

E tare greu sã-åi åii în frâu instinctele

primare – æi facem referire la cele

care ne asemuiesc, ne deosebesc

de animale: rãutatea, lupta pentru

supravieåuire, etc.

Cineva spunea cã “rãutatea vine

din nemulåumire, orgoliu nemãsurat

sau chiar prostie æi moare odatã cu

satisfacerea uneia dintre ele, ori a

tuturor, dacã este sau sunt întemeiate

æi susåinute conform principiilor

societãåii din care provin”. Nimic mai

adevãrat.

Nemulåumirea este alta, însã.

În zilele noastre, lupta pentru

supravieåuire nu mai reprezintã

scãparea de la moarte, cum era

odatã. Ci escaladarea unor trepte pe

scara ierarhicã a societãåii. Iar cei mai

mulåi care urcã sau încearcã sã urce,

o fac tocmai cu ajutorul imoralitãåii.

Iar asta înseamnã cã nesocotesc una

dintre regulile de bazã impuse de cei

care îi conduc.

Când nu încalci reguli, oamenii se

strâng în jurul tãu, ajutându-te sã devii

puternic. Când “sari” peste aceste legi

nescrise, sperând la onoruri personale,

nimic nu te mai poate scãpa de la

(de)cãdere.

Dar ce bucurie, cã “mai marii”

noætri încearcã, din rãsputeri, sã ne facã

sã înåelegem cã MORALITATEA ESTE

O VIRTUTE CONTEMPORANÃ!

27


SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI

28

Prof. univ. dr. Dumitru POPESCU

Daniel BIC

– continuare din numãrul trecut

4. Subsistemul de suport

logistic integrat

Acest subsistem este mai degrabã un

proces, care în urma analizei de suport

logistic integrat furnizeazã elementele

de bazã ale sistemului integrat pentru

securitatea frontierei încã înainte de

proiectare, apoi pe întregul ciclu de

proiectare, implementare, exploatare æi de

viaåã a sistemului integrat pânã la scoaterea

din uz.

Pentru o mai bunã înåelegere a acestui

subsistem ne axãm explicarea pe douã

laturi esenåiale pentru structurile care

utilizeazã mijloacele din compunerea

sistemului integrat pentru securitatea

frontierei.

O primã laturã este legatã de pregãtirea

resurselor umane care folosesc sistemul

integrat pentru securitatea frontierei.

În acest sens, vânzãtorul

echipamentelor, în baza clauzelor

contractuale, desfãæoarã pregãtirea teoreticã

æi practicã a specialiætilor, pe de-o parte,

æi a utilizatorilor finali (operatorilor) ai

respectivelor mijloace, pe de altã parte, în

ce priveæte cunoaæterea caracteristicilor æi

performanåelor respectivelor echipamente,

rãspunderi æi reguli ce trebuie respectate

în procesul de exploatare pe timpul

îndeplinirii misiunilor æi atribuåiilor de

serviciu.

Sistemul de pregãtire, aæa cum mai

menåionam, diferã de la caz la caz, dar

indiferent de situaåie pregãtirea devine strict

obligatorie, altfel se produc stricãciuni,

scoateri din funcåiune a echipamentelor

cu consecinåe directe asupra îndeplinirii

misiunilor æi a costurilor de întreåinere

æi reparare (repunere în stare de

operativitate).

O a doua laturã o reprezintã mentenanåa

sistemului, în vederea depistãrii æi remedierii

oportune a defectelor, prevenirii scoaterii

din starea de funcåionare æi prelungirea

duratei de exploatare.

Menåinerea stãrii de operativitate se

face prin sistemul de mentenanåã, dupã

necesitate, pe bazã de diagnostic, ori prin

alte forme, efectuat fie cu foråe æi mijloace

proprii, fie în unitãåi de profil din afara

instituåiilor (structurilor) la care ne referim

(în sistem externalizat).

În acelaæi timp, apreciem cã tratarea

separatã a componentelor (subsistemelor)

SISF, fãrã a åine seama de relaåiile de

intercondiåionare reciprocã dintre acestea

æi celelalte componente ale structurii

(instituåiei), ar fi o mare greæealã.

Aæadar, greæit este æi dacã în ansamblul

lor nu se analizeazã în concordanåã æi

interdependenåã cu celelalte componente

ale instituåiei (structurii) cu atribuåii în

asigurarea securitãåii frontierei. Toate se

întrepãtrund æi formeazã un tot unitar, care

funcåioneazã æi acåioneazã ca atare, pentru

îndeplinirea obiectivului fundamental, cel

de protecåie a frontierei æi, deopotrivã,

a cetãåenilor. Totul depinde de felul în

care æefii instituåiilor percep rolul fiecãrei

substructuri (compartimente, birouri,

servicii, direcåii) în angrenajul pe care-l

dirijeazã. Este importantã atmosfera de

muncã, responsabilitatea æi rãspunderea

asumatã de fiecare structurã æi lucrãtor în

parte, în strânsã concordanåã cu atribuåiile

legale æi, nu în ultimul rând, cooperarea

între compartimente (substructuri) æi

instituåiile cu atribuåii legale în domeniu.

Organele de management al logisticii,

având rãspunderi speciale în domeniu,

în raport cu atribuåiile conferite de legi,

regulamente de organizare-funcåionare

æi fiæele postului acåioneazã pentru:

fundamentarea necesarului de fonduri

pentru acåiunile de suport logistic;

organizarea æi desfãæurarea cu transparenåã

a achiziåiilor publice de produse æi servicii în

funcåie de prioritãåile stabilite æi principiile

economiei de piaåã; urmãrirea utilizãrii

cu eficienåã a mijloacelor în misiuni

æi acåiuni; depozitarea, conservarea,

distribuåia æi mentenanåa echipamentelor

din înzestrare æi a subcomponentelor SISF;

cunoaæterea nevoilor, existentului æi stãrii

tehnice a mijloacelor aflate în folosinåã;

cunoaæterea posibilitãåilor furnizorilor

de produse/servicii æi a noutãåilor

tehnice æi tehnologice în domeniu;

organizarea æi desfãæurarea manevrelor

(deplasãrilor) de amploare în cadrul

acåiunilor (misiunilor) specifice ori pentru

îndeplinirea altor misiuni legal stabilite;

organizarea æi desfãæurarea evidenåelor

tehnic-operative pe specialitãåi ale

domeniului logistic; menåinerea în stare

de operativitate a mijloacelor din dotare;

verificarea utilizãrii legale æi eficiente a

echipamentelor æi bunurilor materiale

din dotare; aplicarea altor mãsuri legale

pentru susåinerea logisticã a misiunilor/

acåiunilor de control æi supraveghere a

frontierei.

Am prezentat câteva consideraåii cu

caracter teoretic, care aprofundate de

specialiæti, utilizatori æi æefi ai structurilor,

indiferent de nivelul ierarhic, contribuie

la cunoaæterea încã din aceastã fazã,

anteproiectare, a subsistemelor din

compunerea sistemului integrat pentru

securitatea frontierei.

Important este cã pe mãsura

implementãrii æi recepåiei subsistemelor æi

subcomponentelor, specialiætii æi utilizatorii

sub îndrumarea directã a æefilor structurilor

PFR sã desfãæoare activitãåi de pregãtire

adecvate, diferenåiate pe categorii de

personal, nivelul de pregãtire al fiecãrui

poliåist de frontierã æi particularitãåile

zonale.

Sistemul este prea scump æi ca atare toåi

trebuie sã-l ocrotim pentru a atinge o viaåã

cât mai lungã.

Concluzii:

- sistemul este realizabil, existând voinåã

politicã în acest sens æi resursele necesare

(specialiæti proprii, firmã de consultanåã,

contracte cu clauze precise, finanåarea

avizatã æi aprobatã de factorii în drept

– UE æi Guvernul României – prevãzutã în

Planul unic multianual de investiåii pânã în

2010) • s-a fãcut o documentare riguroasã,

existã o concepåie de realizare æi o strategie

de implementare (grafice de execuåie,

termene æi responsabilitãåi) • sunt stabilite

nivelurile de responsabilitate pe întreaga

ierarhie (manager de program, unitate de

management a proiectului, metodologii

de lucru, modalitãåi de monitorizare etc.)

• periodic se fac analize de progres.

În continuare totul se rezumã la

respectarea rãspunderilor asumate prin

clauze contractuale, prevederi legislative

æi proceduri coerente raportate la condiåiile

specifice concrete.

û


Informaåii despre gripã (umanã æi aviarã),

Mãsurile ce au fost luate æi cele

care urmeazã a fi luate de reåeaua

medicalã a Ministerului Administraåiei

æi Internelor

Având în vedere începerea sezonului

rece æi necesitatea informãrii detaliate

a tuturor asistaåilor deserviåi de reåeaua

sanitarã din subordinea Direcåiei

Medicale a M.A.I., detaliem alãturat,

spre deplina informare, date despre

gripa umanã, gripa aviarã, vaccinarea

gripalã, mãsurile ce au fost luate æi

cele care urmeazã a fi luate de reåeaua

medicalã a MAI.

În sezonul rece 2005-2006 situaåia

epidemiologicã din åara noastrã a

fost caracterizatã, faåã de alåi ani,

prin evoluåia „liniætitã” a cazurilor

de gripã umanã, concomitent cu

apariåia a numeroase focare de

gripã aviarã.

Gripa umanã este o problemã

majorã de sãnãtate publicã datoritã

potenåialului epidemic æi pandemic,

cu impact medical, social æi

economic. De aceea este organizat,

sub egida ONU, la nivel mondial æi

naåional, Sistemul de supraveghere a

gripei æi infecåiilor acute respiratorii

care este necesar pentru: • utilizarea

tuturor mijloacelor preventive

(nespecifice æi specifice) pentru

limitarea numãrului de îmbolnãviri,

a complicaåiilor æi deceselor datorate

gripei • depistarea precoce a

focarelor æi a eventualei manifestãri

de evoluåie epidemicã a gripei umane

• monitorizarea virusurilor gripale

umane æi animale pentru detectarea

precoce a tulpinilor virale cu potenåial

epidemic æi pandemic • selecåionarea

tulpinilor pentru prepararea de vaccinuri

eficiente • monitorizarea unor indicatori

indirecåi ai activitãåii gripei (morbiditate

æi mortalitate, prestaåii medicale,

absenteism, concedii medicale, consum

de medicamente) pentru elaborarea

de strategii de control a gripei în

vederea diminuãrii costurilor sociale æi

economice.

Gripa aviarã este o boalã viralã

extrem de contagioasã a pãsãrilor

determinatã de tulpini de tip A ale

virusului gripal. Boala îæi are originea

la pãsãrile migratoare din Asia, de unde

ea s-a rãspândit în toatã lumea. Ea a fost

semnalatã, prima datã, în Italia cu mai

mult de 100 de ani în urmã æi apare

din când în când, în anumite condiåii

favorizante, în toatã lumea. Creæterea

numãrului de îmbolnãviri prin gripã

û

vaccinarea antigripalã

aviarã este mai frecventã în sezoanele

umede æi reci, fãrã ca afecåiunea sã aibã

caracter sezonier. Manifestarea clinicã a

acestei boli este diferitã (de la o boalã

uæoarã la o boalã foarte contagioasã æi

rapid fatalã), duce la mortalitãåi severe la

efectivele de pãsãri (frecvent spre 100%

din efective decedeazã în aglomeraåiile

de pãsãri, sãlbatice sau domestice).

Combinarea virusului H5N1 aviar

(de la pãsãri) cu un virus de gripã uman

(obiænuit), poate determina apariåia

unui virus extrem de agresiv, care

poate genera o pandemie cu decese

estimate de la peste 140 de milioane

de persoane, pânã la peste jumãtate

din populaåia globului.

Prevenirea apariåiei infecåiei gripale

se face prin administrarea de vaccin

gripal la începutul sezonului rece.

Vaccinurile gripale au demonstrat cã

evitã gripa la aproape 70-90% din

adulåii sãnãtoæi. La persoanele supuse la

risc, vaccinarea antigripalã poate scãdea

numãrul spitalizãrilor cu un procent de

25-40% æi mortalitatea generalã cu 40

- 75%. Menåionãm cã tipurile de vaccin

antigripal utilizate au o eficacitate

comparabilã, dar sunt diferite în ceea

ce priveæte reactogenitatea.

În prevenirea æi tratarea infecåiei

gripale sunt utilizate medicamente

antivirale specifice (amantadina sau

oseltamivir). Tratamentul este indicat la

bolnavii cu evoluåie severã sau cu risc de

complicaåii (în primele 36 de ore de la

debutul bolii), sau când vaccinarea nu s-

a putut efectua sau s-a efectuat în cursul

epidemiei æi dacã persoana vaccinatã

este cu risc crescut de îmbolnãvire pânã

la instalarea imunitãåii. Vaccinul gripal

se obåine de cãtre medicii de familie din

reåeaua sanitarã a M.A.I. din urmãtoarele

surse: • cantitate de vaccinuri va fi

achiziåionatã de centrele medicale ale

MAI prin repartizarea de fonduri de

la buget de cãtre Direcåia Medicalã

-Serviciul de Sãnãtate Publicã, care

are în vedere vaccinarea comenzilor

unitãåilor operative æi grupele de risc

sau care pot transmite gripa • o cantitate

de vaccinuri antigripale primitã de la

Ministerul Sãnãtãåii Publice alocatã

Ministerului Administraåiei æi Internelor.

Cantitatea de produs biologic repartizatã

are în vedere asigurarea vaccinarii

categoriilor de persoane asistate în

reåeaua medicalã a M.A.I. recomandate

a fi vaccinate antigripal de cãtre

Ministerul Sãnãtãåii Publice • o cantitate

de vaccin gripal obtinuåã prin

achiziåia directã de cãtre centrul

medical al M.A.I. care conside

ca necesarã protecåia vaccinalã a

unui numãr suplimentar de asistaåi

• funcåie de interesul manifestat de

comenzile unor unitãåi al cãror

personal este supus unui risc

înalt de îmbolnãviri respiratorii

æi åinând cont de fondurile

extrabugetare disponibile,

unitãåile M.A.I. au posibilitatea, ca

mãsurã de protecåie a muncii, sã

achiziåioneze doze suplimentare

de vaccin gripal.

Modul de selecåionare

a asistaåilor ce urmeazã a fi

vaccinaåi antigripal în reåeaua

medicalã a M.A.I. åine cont de

urmãtoarele grupe populaåionale:

• categorii de personal recomandate

de cãtre Direcåia Medicalã a M.A.I.

pentru a fi vaccinate antigripal, cu

prioritate, sunt: - Comenzile unitãåilor

operative ale M.A.I. (Aparat Central,

Inspectorate generale, Inspectorate

judetene – similare, Prefecturi, Mari

unitãåi etc); - Grupele la risc sau care

pot transmite gripa (personalul care

lucreazã în contact nemijlocit cu

publicul, personalul care desfãæoarã

activitãåi prelungite în condiåii de

mediu nefavorabil ca umiditate, vânt,

temperaturi scãzute etc) • alte categorii

de persoane asistate în reåeaua medicalã

a M.A.I. recomandate a fi vaccinate

antigripal (conform instrucåiunilor

Ministerului Sãnãtii Publice æi având la

dispoziåie dozele de vaccin repartizate

C.M.J. ale MAI de cãtre A.S.P.-urile

locale);

- va urma -

Dr. Mihai Marius DAN

29


Luna noiembrie

PILULE ISTORICE

• 1 noiembrie 1599, Alba Iulia, Mihai

vodã Viteazul a intrat în oraæ, aproape fãrã

luptã; mulåimea l-a aclamat; s-a realizat astfel

prima etapã a unirii tuturor românilor într-un

singur stat;

• 3 noiembrie 1918, Padova, Imperiul

Austro-Ungar a capitulat fãrã condiåii în faåa

puterilor Antantei;

• 3 noiembrie 1918, marinari din flota

militarã a Imperiului German s-au revoltat

refuzând sã iasã în larg pentru a lupta

împotriva flotei Antantei; scopul era sã obåinã

victoria sau sã piarã pentru a salva onoarea

ofiåerilor germani care fuseserã înfrânåi;

• 4 noiembrie 1920, Bucureæti, a avut

loc primul act terorist comunist din istoria

României Mari; în trenul Simplon, care se

apropia de Chitila, urmând sã opreascã în

Gara de Nord din Bucureæti, a explodat o

bombã; ea fusese plasatã sub ultimul vagon

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Cine citeæte titlul acestui scurt articol, fãrã

sã vrea, se gândeæte la miæcarea legionarã.

Este normal. Încã din anul 1938, prin actul

de acuzare al lui Corneliu Zelea Codreanu

æi, apoi, prin manuale æi diverse cãråi scrise

de oficialii guvernelor lui Carol al II-lea,

de cei din cabinetul condus de generalul

Ion Antonescu, în fine, de reprezentanåii

Partidului Comunist, membrii acelei miæcãri

politice au fost prezentaåi în culori negre,

ca singuri reprezentanåi ai terorismului în

România.

M-am întrebat dacã acest mod de a

pune problema corespunde adevãrului

istoric. Cercetarea actelor mi-a demonstrat

uæor cã rãspunsul poate æi trebuie sã fie

negativ.

Din dosarul “procesului din Dealul

Sprii”, cunoscut sub acest nume de la

locul unde æi-a desfãæurat lucrãrile între 23

ianuarie æi 4 iunie 1922, în faåa completului

de judecatã al Tribunalului Corpului II

Armatã, rezultã clar cã cele dintâi acåiuni

teroriste din România Mare i-au avut ca

autori pe comuniæti.

Apariåia noului stat naåional România

la 1 decembrie 1918, ca urmare a luptei

æi exprimãrii voinåei libere a românilor, a

nemulåumit o serie dintre statele vecine. Între

ele s-a numãrat æi Rusia Sovieticã. S-a decis

sã se acåioneze împotriva lui.

Au fost folosiåi comuniæti fanatizaåi. În

fruntea grupului s-a aflat Max Goldstein,

nãscut în Bârlad. El a fost instruit în acåiuni

teroriste prin întrebuinåarea bombelor, în

centru din Odessa. Acolo, în timpul unui

unde urma sã cãlãtoreascã ministrul de

interne, Constantin Argetoianu, cunoscut

pentru declaraåiile sale anticomuniste; bomba

a fost pusã de comunistul Max Goldstein,

originar din Bârlad;

• 8 noiembrie 1917, Petrograd, membrii

Partidului Comunist (bolæevic) au avut succes

în lovitura de stat; au cucerit puterea politicã

în capitala Rusiei;

• 8 noiembrie 1917, Petrograd, s-au

deschis lucrãrile celui de-Al Doilea Congres

al Sovietelor Deputaåilor Muncitorilor æi

Soldaåilor; atunci V. I. Lenin-Ulianov a

promulgat douã decrete senzaåionale:

Decretul asupra pãcii æi Decretul asupra

pãmântului. V. I. Lenin-Ulianov declara prin

primul cã încheie pace fãrã nici o anexiune,

iar prin al doilea cã trece tot pãmântul în

proprietatea statului, terenurile arabile fiind

date în folosinåã åãranilor;

• 11 noiembrie 1918, Compiègne, în

gara din acel oraæ, în vagonul salon din trenul

PRIMELE ACÅIUNI TERORISTE

30

ÎN ROMÂNIA MARE

exerciåiu æi-a pierdut braåul

stâng. A fost obligat sã-l

înlocuiascã cu o protezã

terminatã cu un cârlig din

fier. De aici æi porecla “omul

cu cârlig”, sub care a fost

cunoscut de poliåie.

În octombrie 1920 a revenit

din Odessa în România. Acest

om fanatizat, plin de urã

împotriva românilor ortodocæi, a fost însoåit

de Saul Osias æi Leon Liechtblau.

În ziua de 4 noiembrie a anului 1920

a avut loc prima acåiune a acestui grup

comunist terorist. A fost pusã o bombã

sub ultimul vagon al trenului Simplon. S-a

procedat astfel deoarece se ætia cã în acel

vagon trebuia sã cãlãtoreascã ministrul de

interne al României, Constantin Argetoianu,

autorul mai multor declaraåii anticomuniste,

relativ recente.

Bomba a fost fãcutã sã explodeze în

apropiere de gara Chitila. Din fericire,

distrugerea pãråii din spate a ultimului vagon

nu a dus æi la asasinarea lui Constantin

blindat al mareæalului Foch, reprezentanåii

Germaniei au capitulat necondiåionat în faåa

Antantei;

• 15 noiembrie 1917, Guvernul din

Rusia a adoptat Declaraåia Popoarelor

din Rusia; prin ea s-a declarat egalitatea

tuturor popoarelor din Rusia, dreptul lor la

autodeterminare, pânã la formarea de state

independente, abrogarea tuturor restricåiilor

naturale æi religioase, dreptul la libera

dezvoltare a tuturor popoarelor;

• 23 noiembrie 1940, Berlin, generalul

Ion Antonescu, în calitate de æef al Guvernului

României a semnat aderarea la Pactul Tripartit

Germania, Italia, Japonia, încheiat la 27

septembrie 1940;

• 26-27 noiembrie 1931 la Paris, a avut

loc Conferinåa Dezarmãrii; au participat 30 de

åãri, între care æi România; s-a precizat, prin

rezoluåie, cã pacea este de importanåã vitalã

pentru restabilirea încrederii de care depinde

prosperitatea economicã;

• 28 noiembrie 1943, Teheran, a început

Conferinåa “celor trei mari”, URSS, SUA æi

Anglia, adicã I. V. Stalin, F. D. Roosevelt æi

W. Churchill; s-au discutat æi s-au precizat

liniile directoare ale dezvoltãrii lumii dupã

terminarea Celui de-Al Doilea Rãzboi

Mondial.

Argetoianu, care pãrãsise locul. A fost rãnit

conductorul trenului, dar nu foarte grav.

Autorii acestui prim atentat nu au putut

fi arestaåi imediat. Ca atare, æi-au continuat

activitatea.

În ziua de 8 decembrie 1920,

grupul condus de Max Goldstein

a instalat o bombã în clãdirea

Senatului României. Imediat

bomba a fost detonatã. Ea i-a ucis

pe ministrul de Justiåie, Dimitrie

Greceanu, decedat la spital æi pe

alåi doi senatori: Dimitrie Radu,

episcop de Oradea, ucis pe loc æi

Spirea Gheorghe, mort æi el tot la

spital. Cu acea ocazie a fost rãnit æi

preæedintele Senatului, Constantin

Coandã.

În dosarul procesului, pãstrat la

Arhivele Naåionale Bucureæti, Fond

MAI, nr. 742/1922, se aratã cã cel care a adus

bombele din Rusia Sovieticã, de la Odessa

pânã la Bucureæti a fost ziaristul comunist

Alecu Constantinescu. Din mãrturiile grupului

Goldstein æi ale lui Alecu Constantinescu au

rezultat clar relaåiile cu comuniætii æi rolul lor

de iniåiatori.

Tribunalul militar, prezidat de maiorul

C. Cemat, comisar regal i-a condamnat la

pedeapsa maximã pe toåi teroriætii. Max

Goldstein (foto) a murit în urma unei

pneunomii, în anul 1924, în închisoarea

Doftana. Alecu Constantinescu a reuæit sã

evadeze în condiåii cel puåin ciudate. Dupã

ce a trecut graniåa în Bulgaria, a plecat în

Rusia Sovieticã, la Moscova, unde a predat

timp de doi ani la o Universitate Comunistã.

Revenit în åarã a fost din nou arestat æi

întemniåat pânã în anul 1937, când a fost

eliberat datoritã unor intervenåii insuficient

elucidate.

Dupã aceste prime atentate ale unor

teroriæti comuniæti, viaåa politicã din

România s-a desfãæurat liniætit, în spirit

democratic, cu excepåia celor douã atentate

legionare împotriva premierului I.G. Duca (28

decembrie 1933, Sinaia) æi a premierului A.

Cãlinescu (21 septembrie 1939, Bucureæti).

û


Salonul de carte juridicã, civicã, poliåistã

æi administrativã al MAI

Evenimentul cultural a fost organizat de

cãtre Direcåia Informare æi Relaåii Publice,

având drept scop promovarea culturii

profesionale æi a literaturii, în general, dar

æi a celor care scriu, editeazã æi difuzeazã

cãråile de învãåãturã.

Invitat special al ediåiei jubiliare

2006 a fost Editura Academiei

Ministerului de Interne din

Republica Bulgaria, participantã

æi la celelalte patru ediåii

anterioare.

Aceastã ediåie s-a bucurat

de prezenåa, în calitate de

preæedinte de onoare, a

realizatorului emisiunii PRO

TV „Parte de carte” Cristian

Tabãrã.

Ideea Salonului de carte

juridicã, civicã, poliåistã æi

administrativã a prins viaåã în

urmã cu zece ani. De atunci

æi pânã astãzi, Editura MAI

a publicat sute de cãråi din

domenii de interes profesional æi

beletristic, sprijinind necontenit

cultura, în general, æi în mod

special cultura profesionalã,

sub deviza consacratã: O carte

este o izbândã a spiritului!

An de an s-au acordat premii æi s-au

conferit diplome, în semn de recunoætinåã

pentru efortul intelectual al autorilor

de carte, dar æi de stimulare a spiritului

competitiv.

La festivitatea de deschidere a Salonului

de carte au fost premiate cele mai valoroase

zece lucrãri publicate în anul 2005 la Editura

Ministerului Administraåiei æi Internelor, cele

mai valoroase cãråi, care au fost propuse

de editurile expozante pentru premierea

la concursul tematic: Cultura profesionalã,

factor de convergenåã europeanã æi s-au

acordat diplome æi plachete jubiliare unor

instituåii MAI, organizaåii æi personalitãåi

care au contribuit la dezvoltarea culturii

profesionale.

Cãråi premiate:

1. Lucrarea ENGLISH LANGUAGE

TEACHING-ELT-GUIDE TO DISASTER

MANAGEMENT, autor locotenent-colonel

SORIN ALEXE, Æcoala de subofiåeri Pompieri

æi Protecåie Civilã „Pavel Zãgãnescu”

Boldeæti-Scãieni, Prahova;

2. Lucrarea CONTRAVENÅIA – ÎNTRE

TEORIE ÆI PRACTICA JUDICIARÃ, autor

subcomisar NICOLAE GONGEA, Centrul

de formare æi perfecåionare a personalului

MAI „Nicolae Golescu” – Slatina;

3. Lucrarea JURNAL DE FRONTIERÃ,

autor general de divizie în rezervã IOAN

BÃLÃEI;

4. Lucrarea TEORIA ÆI METODICA

PREGÃTIRII ÎN DOMENIUL EDUCAÅIEI

FIZICE, autor conf.univ.dr. DANIEL

TORJE, Academia de Poliåie „Alexandru

Ioan Cuza”;

û

5. Lucrarea CONFERINÅA DE JOI,

colectiv din Serviciul Tradiåii-Educaåie

æi Secretariat. Primeæte premiul domnul

comisar æef MIRICÃ ÆTEFAN;

6. Lucrarea MANAGEMENTUL

STRESULUI PROFESIONAL, ediåia I,

colectiv din Centrul de psihosociologie

al Ministerului Administraåiei æi Internelor

– primeæte premiul domnul comisar æef dr.

MARIAN VALENTIN GRIGOROIU;

La Editura Arca din Oradea a apãrut

în luna octombrie o nouã lucrare a

comisarului-æef Eugen Moæ, de la Æcoala

de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de

Frontierã ,,Avram Iancu”, ,,Comunicarea în

prevenirea æi rezolvarea conflictelor”, carte

ce cuprinde o serie de teme specifice

pregãtirii profesionale a poliåiætilor

de frontierã.

Prin intermediul acestora se

analizeazã natura comunicãrii

æi se dau sugestii practice pentru

ca fiecare poliåist de frontierã,

în exercitarea atribuåiilor sale,

sã transmitã mesajele în mod

convingãtor æi corect, astfel încât cei

care le recepåioneazã sã înåeleagã

exact ceea ce poliåistul de frontierã

doreæte ca ei sã înåeleagã.

Situaåiile de crizã æi conflict

sunt, pentru cei care lucreazã în

relaåiile cu publicul æi sunt în slujba

comunitãåii, deci æi pentru poliåiætii de

frontierã, unele dintre cele mai grele teste

de abilitate æi deontologie profesionalã.

Evidenåiind faptul cã cea mai eficace

armã în situaåii de crizã æi conflict este

comunicarea, autorul descrie pe larg rolul

æi importanåa negocierii în rezolvarea

acestor situaåii insistând pe tehnicile æi

tacticile de negociere pe care trebuie sã

le adopte poliåistul de frontierã în vederea

îmbunãtãåirii abilitãåilor de rezolvare a

conflictelor.

7. Lucrarea INTEGRAREA

REFUGIAÅILOR ÎN SOCIETATEA

ROMÂNEASCÃ – GHID PROFESIONAL,

al cãrei coordonator este domnul chestor

VASILE DRÃGOI;

8. Lucrarea PREVENIREA INCENDIILOR

LA AUTOVEHICULE, autori maior inginer

GARIBALD POPESCU, LIVIU

BÃLÃNESCU;

9. Lucrarea POLIÅIST SAU

DIPLOMAT? Autori: chestor

principal dr. Corneliu Alexandru,

director general al Direcåiei

Generale de Integrare Europeanã

æi Relaåii Internaåionale, comisaræef

Ætefan Pop æi comisar-æef Gelu

Oltean;

10. Lucrarea SECURITATEA

REÅELELOR DE COMUNICAÅII

ELECTRONICE SPECIALE, autor

comisar-æef inginer doctorand

MARIAN FIROIU, Inspectoratul

General al Poliåiei Române.

Premiile oferite de cãtre Editura

MAI sperãm cã au constituit,

deopotrivã, simboluri ale

recunoætinåei æi un motiv în plus

de stimulare a competiåiei fireæti

în dezvoltarea culturii profesionale

din Ministerul Administraåiei æi Internelor.

Mariana CIOBÃNAÆ

Acest aspect este important mai ales

pentru elevii instituåiilor de învãåãmânt ce

pregãtesc poliåiæti de frontierã care trebuie

sã cunoascã, încã de la început, cã metoda

cea mai bunã de tratament a conflictelor

r ã m â n e totuæi prevenirea, iar în

cazul în care conflictul a

apãrut principala trãsãturã

a negocierii trebuie sã fie

corectitudinea.

Lucrarea se doreæte

a fi un instrument de

lucru în sprijinul cadrelor

didactice, al elevilor æi

cursanåilor din instituåiile

de învãåãmânt ale IGPF,

al specialiætilor de la

compartimentele care se

ocupã de perfecåionarea

pregãtirii continue a

personalului.

Importanåa lucrãrii

constã în faptul cã problematica

prezentatã vizeazã deopotrivã comunicarea

ca activitate teoreticã æi ca activitate

practicã. Astfel structuratã, lucrarea permite

cursanåilor aprofundarea problemelor

teoretice a domeniului prezentat, cât æi

însuæirea unor abilitãåi de bun comunicator,

utile poliåistului de frontierã în îndeplinirea

cu succes a sarcinilor profesionale.

Dumitru BOCHIÆ

31


Oamenii de lângã noi

REZULTATE MERITORII

Adelina Balaæ

S-a nãscut în 14 septembrie 1984 în

municipiul Arad. Aici a absolvit Colegiul

Economic, dupã care s-a hotãrât sã-æi

înceapã cariera în Poliåie. Imediat dupã

absolvirea colegiului a fost admisã la

Æcoala de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie

de Frontierã “Avram Iancu” - Oradea, unde

a intrat pe locul 23 din 25 de fete...dar cum

nu conteazã cum iniåiezi un lucru, ci cum

îl finalizezi a reuæit la absolvire sã fie pe

locul al treilea din 100 de absolvenåi æi

astfel sã ocupe un loc de muncã aproape

de casã, lucru la care viseazã majoritatea

absolvenåilor. În judeåul Arad au fost locuri

libere doar la SPF Curtici, punct de trecere a

frontierei cu specific feroviar, lucru de care,

dupã cum ne-a mãrturisit Ada, au fost cu

toåii dezamãgiåi înainte de a începe munca,

dar a fost în acelaæi timp o oportunitate

de a învãåa ceea ce înseamnã “adevãrata

meserie a paæapoartelor”, fapt pe care îl

pot confirma toåi cei care au lucrat acolo.

A lucrat aici timp de aproape un an, dupã

care a fost mutatã la SPF Turnu, unde îæi

desfãæoarã æi în prezent activitatea.

Este foarte mulåumitã de æcoala pe

care a absolvit-o în urmã cu ceva vreme

æi a dorit, cu aceastã ocazie, sã transmitã

salutãri profesorilor din æcoalã, sã le

mulåumeascã încã o datã pentru tot ce

au fãcut pentru ei. De asemenea, doreæte

sã le recomande tuturor celor care vor sã

înceapã o carierã în sistemul poliåienesc

“sã dea examenul la o æcoalã cu specific

æi nu sã se încadreze direct pentru cã este

destul de greu sã începi o carierã atât de

dificilã, pentru cã doar în æcoalã se pot

pregãti excelent atât din punct de vedere

profesional, fizic dar mai ales psihic”.

Întrebatã de ce a ales aceastã meserie,

ne-a rãspuns cã “nu ætiu de ce am ales

aceastã carierã... Poate pentru cã aæ vrea

sã regãsesc în fiecare poliåist lucrurile care

mã caracterizeazã pe mine, hotãrâre, un

caracter puternic æi o nemãsuratã ambiåie.

Ceea ce ætiu sigur e cã aceastã meserie mi

se potriveæte æi cã îmi place enorm ceea

ce fac.

32

În perioada 6 – 13 octombrie

2006, la Eibergen – Olanda s-

a desfãæurat Ediåia a XXIV-a a

Campionatului mondial de fotbal

în salã a poliåiætilor, turneu la care

IJPF Satu Mare a participat cu douã

echipe de bãieåi (sub 35 de ani,

peste 35 de ani) æi o echipã de

fete.

Competiåia, recunoscutã ca

fiind cea mai „tare” din lume a

reunit crema fotbalului de salã al

poliåiilor, la turneu fiind prezente

128 de echipe din 54 de åãri.

Comportarea echipelor sãtmãrene a

fost mai mult decât meritorie, atrãgând

aprecierile laudative ale organizatorilor, în

final obåinând cea mai bunã clasare a unei

echipe româneæti la acest turneu de tradiåie:

locul cinci cu ambele echipe de bãieåi.

Echipele care au adus aceste rezultate au

fost în urmãtoarea componenåã: sub 35 de

ani: agent æef adjunct Alin Avãæan – antrenor

jucãtor, agent æef adjunct Florin Coman,

agent æef adjunct Gabriel Dani, agent æef

adj. Ionel Popa, agent Adrian Sima, agent

Robert Nemethi, agent Daniel–Valer Oæan,

agent Adrian Enache, agent Fãnicã-George

Covaci, de la IJPF Arad agent æef adjunct

Adrian Cuc, iar ca elev poliåist – Marius

Ardelean.

Peste 35 de ani: agent æef adjunct Vasile

Tivadar – antrenor æi jucãtor, agent Cristian

Mucenica, agent Paul Levente, agent Marius

Sobius, comisar-æef (r) Vasile Dindelegan,

subcomisar Ioan Danciu, agent æef adjunct

Ilie Iuga, agent æef Gheorghe Lauruk, - de la

IJPF Arad – subcomisar Dorel Lazãr æi agent

æef adjunct Dan Suciu, iar ca nonpoliåist

profesor Ioan Sabãu.

Disputele, de un foarte bun nivel tehnic

æi spectacular, au evidenåiat forma bunã a

sãtmãrenilor, care pe grupe de vârstã au

obåinut urmãtoarele rezultate: • sub 35 de

ani – locul 2 în grupã (cu 21 de puncte dupã

Olosztyn, Polonia – 22 de puncte); 2 – 0 în

æaiæpezecimi cu Banja Luca; 0 – 0 (2 – 1

Æcoala de perfecåionare a

cadrelor poliåiei de frontierã

Oræova a scos primul numãr al

unei reviste cu apariåie trimestrialã

„Temerarii”. Din sumarul acestui

prim numãr amintim: „Scurt

istoric al SPCPF Oræova”, „Etica

æi morala”, „Coeficientul de

inteligenåã”, „Strãmoæii de pe

columna traianã”, „Ecosistemul

în alertã”. Alãturi de acestea sunt o serie de

proverbe în limba englezã æi corespondentele

lor din limba românã, integrame, un test de

inteligentã, explicaåii ale unor termeni din

domeniul informaticii æi al dreptului, precum

æi o serie de curiozitãåi despre planete æi o

rubricã „ætiaåi cã...?”.

Revista „Frontiera” doreæte sã le ureze

„temerarilor” viaåã lungã si cât mai multe

numere de revistã.

dupã lovituri de penalitate); învinæi cu 1 – 0

de Kirov – Ucraina (care ulterior a ocupat

locul II în clasamentul final). Golgeterul

echipei a fost Gabriel Dani cu 12 reuæite (în

urma cumulãrii punctelor obåinute echipa a

ocupat locul 5 în clasamentul final) • peste

35 de ani - locul 4 în grupã (cu 19 puncte

dupã Liubljana – 27 de puncte, BERLIN – 24

de puncte æi Shimkent – Kazahstan – 20

puncte ), fiind învinæi cu 1 – 0 de Zagreb

- Croaåia – (care ulterior a ocupat locul II

în clasamentul final). Golgeterul echipei a

fost Cristian Mucenica, cu 10 reuæite (în

urma cumulãrii punctelor obåinute echipa

a ocupat locul cinci în clasamentul final).

Echipa de fete a ocupat în final locul XII

(din 14 înscrise în competiåie), fiind la prima

participare, majoritatea dintre ele luând

contactul cu fotbalul odatã cu preselecåia

din luna iulie a.c.

Acest turneu nu a fost doar o întrecere

fotbalisticã, el prilejuind o dezvoltare a

raporturilor informale cu poliåiætii de pe

cele cinci continente ci æi o bunã informare

turisticã, având în vedere traseele stabilite

de sponsorii deplasãrii grupului de poliåiæti

sãtmãreni.

Astfel, aceste trasee au inclus puncte

interesante: Arnheim („Un pod prea

îndepãrtat”), Amsterdam (cu toatã oferta

sportivã, turisticã æi nu numai) æi fermecãtorul

Paris (prea multe obiective pentru a putea fi

enumerate).

Dumitru HOMIUC

La editura

„Cacucci” a apãrut

cartea „Colegiul

naåional Traian

în spaåiu æi timp”.

Autorii Ciocoi

Marius, Ciocoi Nina

æi Berceanu Bianca

îæi propun o istorie

æi o prezentare a

liceului respectiv din municipiul

Drobeta-Turnu Severin. „Colegiul

Naåional Traian aduce prin el

însuæi de la început o lume

nouã într-o ecuaåie necunoscutã.

Dascãli docåi, excelenåi pedagogi

cãlãuziåi de spirit patriotic æi

democratic descoperã aici copilul,

vlãstarul din popor cu puterea lui

de creaåie æi abnegaåie.”

û


Încã un succes al sportului românesc

la Campionatul European

de Kempo

KEMPO, care de asemenea mai este

întâlnit ca fiind scris æi KENPO, este unic

în istoria Artelor Maråiale. KEMPO, apãrut

în jurul anului 520 e.n. în Mãnãstirea

Shaolin, este unanim recunoscut de

specialiæti ca fiind prima formã de Arte

Maråiale atestatã istoric, care a pus

bazele antrenamentului ætiinåific, elaborat,

metodologic, în direcåia pregãtirii specifice

de luptã, de autoapãrare atât cu arme

cât æi fãrã, precum æi îmbinarea acestor

procedee de luptã cu tehnici de respiraåie

æi meditaåie.

Cãlugãrii Shaolin, luptãtori KEMPO, au

plecat din China æi au rãspândit arta lor de

luptã în toatã Asia. De aceea KEMPO a

fost prima formã de luptã învãåatã de marii

maeætrii din diverse zone, care mai apoi

din dorinåa lor, din naåionalism, pentru a

ascunde originea chinezã a artelor maråiale

învãåate au creat noi stiluri de luptã,

adãugând la acestea experienåa personalã,

dându-le denumiri japoneze, coreene sau

indoneziene, dupã caz. În felul acesta au

apãrut Artele Maråiale moderne Karate, Ju-

Jitsu, Hapkido, Pentchak-Silat, American

Kenpo, Kajukenbo, Brazilian Ju-Jitsu,

Krav-Maga etc. Datoritã acestor metode

KEMPO însã nu a pierdut din valoare ci

din contrã a progresat. Prin adãugarea la

vechile metode de pregãtire æi tehnici

de luptã a unor tehnici noi bazate pe

experienåa maeætrilor din diverse zone ale

lumii KEMPO s-a adaptat æi s-a dezvoltat

continuu, nefiind niciodatã încorsetat

între anumite limite, dogme sau inhibiåii.

De fapt, acesta este marele avantaj pe

care KEMPO-ul l-a câætigat în decursul

celor peste 1.500 de ani de dezvoltare æi

cizelare continuã. Prin lipsa de inhibiåii

æi limitãri autoimpuse KEMPO creeazã

oameni deschiæi la tot ceea ce este nou

în domeniul Artei Maråiale. Orice tehnicã

bunã sau metodã de antrenament este

imediat preluatã æi introdusã în bagajul

de cunoætinåe al Kempo-ului. Kempo nu

are falsitãåi sau orgolii mãrunte. Kempo nu

agreeazã limite sau interese meschine de

grup. KEMPO este o Artã Maråialã deschisã

oricui vrea sã înveåe arta luptei cu adevãrat

dar, de asemenea, este gata sã accepte æi

transformarea ei în orice altã formã sau

chiar denumire dacã aæa considera un

grup sau altul necesar.

Pe scurt, KEMPO este ca un pãrinte

care este foarte mulåumit dacã copiii lui

au crescut bine, dacã sunt sãnãtoæi, dacã

s-au dezvoltat fizic æi educativ, chiar dacã

aceætia din diverse motive nu mai sunt

alãturi de el sau nu-i mai poartã numele.

La fel ca æi pentru un pãrinte pentru

care dragostea æi grija pentru dezvoltarea

copiilor lui este mai importantã decât

û

lucruri mãrunte de genul

numele pe care îl poartã

sau locul unde locuiesc,

pentru Kempo este

mult mai importantã

dezvoltarea Artelor

Maråiale la nivel mondial

ca un factor de educaåie

fizicã æi moralã, fiind absolut

nesemnificativ ce denumiri

poartã acestea.

Dupã mai multe forme de

organizare de-a lungul timpului,

asociaåii, organizaåii, federaåii

mai mici sau mai mari, în anul

1998 a luat fiinåã Federaåia

Internaåionalã de KEMPO.

Dupã lungi discuåii æi

monitorizãri, în anul 2000

România a devenit membrã

cu drepturi depline a FIK,

iar din anul 2001 KEMPO

este recunoscut ca ramurã

sportivã naåionalã de cãtre

Din dreapta, agent principal Gheba

Iulian Ætefan - Detaæamentul de

Intervenåie al IJPF Tulcea æi agent

Scãpãu Mãdãlin - SPF Chilia, IJPF Tulcea

Agenåia Naåionalã pentru Sport æi

îæi desfãæoarã activitatea oficialã la

nivel naåional în cadrul Federaåiei

Române de Arte Maråiale.

Departamentul de Kempo este

condus atât în calitate de director,

cât æi de antrenor al lotului naåional,

de cãtre multiplul campion european

æi mondial, maestru emerit al sportului

æi antrenor emerit, Valentin - Amatto

Zaharia, cel care de fapt a introdus æi

este pionierul Kempo-ului în România.

În prezent, în România existã

aproximativ 30 de cluburi sportive care

au KEMPO ca obiect de activitate, 25

dintre acestea participând regulat la

Campionatele sau Cupele Naåionale.

Începând cu anul 2002 Lotul

Naåional de Kempo al României a

participat la toate ediåiile Campionatelor

Europene æi Mondiale de Kempo,

clasându-se pe locul I pe naåiuni la

toate aceste ediåii, devansând åãri cu

renume în acest sport ca SUA, Germania,

Ungaria, Franåa sau Japonia.

La fel ca æi în anii precedenåi æi

anul acesta Lotul Naåional de Kempo a

participat, în perioada 6-8 octombrie a.c.,

la cea de-a 3-a ediåie a Campionatelor

Europene de Kempo ce s-a desfãæurat în

localitatea Komarno din Slovacia, aliniind

la startul competiåiei 45 de sportivi înscriæi

pe toate probele de concurs: Semicontact,

Full-Contact, Knockdown, Kata, Kata cu

Arme, Demo, Demo cu Arme. Atât la

individual cât æi pe echipe.

La sfâræitul celor trei zile de concurs, la

care au participat peste 500 de sportivi din

22 de åãri, România s-a clasat pe locul I pe

naåiuni pentru a 5-a oarã consecutiv.

Dintre sportivii români care s-au

clasat pe locul I cucerind medalia de aur

menåionãm:

La individual:

Semicontact: Pãun Cãtãlin, Drãgan

Mirel, Paun Anne-Marie Sanda æi Gheba

Ætefan.

Full-Contact: Pascu Alina, Duralia

Roxana, Gheba Ætefan æi Scãpãu

Mãdãlin.

Knockdown: Florea Sorin, Albert

Stoica, Rizea George æi Scãpãu

Mãdãlin.

Echipe:

Demo: Trache Cristina & Cristea

Alexandra; Paun Anne-Marie Sanda &

Stãnescu Mihaela; Pascu Alina & Duralia

Roxana.

Demo cu Arme: Trache Cristina &

Cristea Alexandra; Mititelu Gabriel &

Radu Clabescu.

33


Culmea geloziei: sã fii gelos pe soare

cã îåi arde nevasta,

Culmea tinichigeriei: sã înveleæti casa

cu tabla înmulåirii,

Culmea prostituåiei: sã fii prostituatã în

Insulele Virgine,

Culmea navigãrii: sã navighezi pe

internet cu Titanicul,

Culmea æovãielii: sã ezit, sã nu ezit...,

Culmea ghinionului: sã faci pe prostul

si sã ramâi aæa,

Culmea ciclismului: sã faci turul

pantalonilor,

Culmea paraæutismului: sã sãri cu

paraæuta æi sã-åi dai seama cã-i plecatã

în Spania,

Culmea curajului: sã sãri de pe un

bloc de desen,

Culmea rãbdãrii: sã iei apa în gurã æi

sã stai cu fundul pe aragaz pânã fierbe

apa,

Culmea melancoliei: sã cazi pe

gânduri æi sã-åi rupi mâna,

Culmea secetei: sã alerge copacii dupã

câini,

Culmea geografiei: sã deschizi “poråile

de fier” cu “cheile Bicazului”,

Culmea ghinionului: sã-åi recuperezi

banii de la Bankcoop æi sã-i bagi la

FNI,

Culmea înotului: cu o mânã sã înoåi,

cu cealaltã sã dai din picioare,

Culmea lãcomiei: sã mãnânci bãtaie æi

sã nu te saturi,

Culmea prostiei: sã stingi lampa æi sã

aprinzi un chibrit ca sã vezi dacã s-a

stins,

Culmea inutilitãåi: sã plantezi în

Sahara plãcuåe cu „nu cãlcaåi pe

iarbã”,

Culmea æofatului: sã conduci o maæinã

de ras,

Culmea mâncatului: sã mãnânci cu

CULMI

vesta de salvare la gât æi sã te îneci,

Culmea somnului: sã visezi cã dormi,

Culmea prostiei: sã fii prost degeaba,

Culmea veterinarului: sã faci injecåie

unui cãåel de usturoi,

Culmea pedichiurii: sã faci unghiile

unui picior de pat,

Culmea culmilor: sã aibã purecii

pãduchi,

Culmea neglijenåei: sã faci baie întro

cadã cu benzinã æi sã-åi aprinzi o

åigarã,

Culmea orbului: sã-æi vadã moartea cu

ochii,

Culmea cãsniciei: sã stai la rând

pentru a-åi îndeplinii obligaåiile

conjugale,

Culmea culmii cãsniciei: sã-åi sarã

rândul

Culmea yoga: sã-åi tragi un cap în

gurã,

Culmea inocenåei: o cãlugãriåã care

lucreazã într-o fabricã de prezervative

sã creadã cã face saci de dormit

pentru æoricei,

Culmea hip-hop-ului: trupa Paraziåii

sã lanseze o casetã cu cântece de

Crãciun,

Culmea politeåii: sã stai pe scaunul

electric æi sã cedezi locul unei

doamne,

Culmea politeåii a doua: sã baåi la uæã

æi când ieæi afarã,

Culmea somnului: sã adormi cu capul

pe butucul cãlãului,

Culmea ingineriei: sã scoåi apa cu o

pompã funebrã,

Culmea ambiåiei: sã te razi cu lama de

la buldozer,

Culmea fotbalului: sã înceapã meciul

æi sã scrie pe gazon „nu cãlcaåi spaåiul

verde”,

Culmea agronomului: sã facã sã

înfloreascã un boboc de raåã,

Culmea geografiei: sã te joci cu

Cercul Polar;

Culmea slãbirii: sã slãbeascã un ardei

gras,

Culmea auzului: sã auzi cum se crapã

de ziua,

Culmea cruzimii: sã-åi omori timpul,

Culmea pescuitului: sã pui scrum de

åigarã în ac æi sã prinzi peæte afumat,

Culmea sexului în grup: sã rãmâi pe

dinafarã,

Culmea telefoniei mobile: sã ieæi cu

telecomanda în oraæ æi sã sune,

Culmea zgârceniei: sã-åi pui ceasul cu

trei ore în urmã, ca sã faci economie

de timp,

Culmea consolãrii: sã consolezi o

salcie plângãtoare,

Culmea lehamitei: sã faci sarmale cu

betoniera,

Culmea hoåiei: sã furi gaz cu roaba,

Culmea canibalismului: sã mãnânci un

om invizibil,

Culmea igienei: locomotivele sã

foloseascã tampoane always,

Culmea norocului: sã te calce o

salvare,

Culmea strabismului: sã se uite

ciclopul chiorâæ,

Culmea vaccinãrii: sã vaccinezi

braåele Dunãrii,

Culmea vampirului : sã bea nectar de

usturoi,

Culmea extracåiei: sã scoåi gãlbenuæul

unui ou cu tirbuæonul,

Culmea internetului: sã trimiåi un e-

mail æi sã aætepåi poætaæul,

Culmea gravitaåiei : sã faci flotãri în

spaåiu,

Culmea bogãåiei: sã-åi cumperi æi la

ochelari termopan,

Culmea vânãtorului: sã facã sã cânte

cucurigu cocoæul de la puæcã,

Culmea justiåiei: sã condamni o

prostituatã la locul de muncã,

Culmea geloziei: sã te desparåi de soåie

pentru cã s-a îndrãgostit de tine,

Culmea habitatului: sã locuieæti într-un

bloc notes.

1 5 8 7 2 4 3 9 6

7 4 9 3 8 6 5 1 2

3 6 2 1 9 5 7 4 8

2 9 6 4 7 8 1 3 5

5 8 7 2 3 1 4 6 9

4 1 3 5 6 9 2 8 7

6 7 4 9 5 3 8 2 1

8 3 5 6 1 2 9 7 4

9 2 1 8 4 7 6 5 3

rezolvare

5 6 2 8 1 9 3 4 7

3 9 1 7 4 6 2 8 5

4 7 8 5 2 3 6 9 1

7 1 6 4 9 8 5 2 3

2 8 4 6 3 5 1 7 9

9 3 5 1 7 2 8 6 4

8 5 7 9 6 1 4 3 2

1 4 3 2 8 7 9 5 6

6 2 9 3 5 4 7 1 8

rezolvare

4 5 9 3

6 4

2 4 3 8

1 8 9 4

4 3

3 7 8 5

5 6 7 1

7 1

9 4 2

34

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice

coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

û


ZÂMBEÆTE!

cu UMOR

LEI!

PLAJÃ

POFTIM

ALUVIUNE

ATU!

CEAS

POR!

BORD

ANTERIOR

D E T O A T E P E N T R U T O Å I

LINIÆTE

ÅARA

NOASTRÃ

12 LUNI

IAÆI

H2O

PILOT ANTIC

STEA

ÎMPREUNÃ

ÅÃRM

ATU

NEÆTIUTOR

LELE!

ZEUL

SOARELUI

INSULTÃ

ONE!

DURERE

GENERALI

PE APÃ

ETA!

IMENSÃ

ÆEIC (pl.)

APRECIERE

DOICÃ

CA PELINU

Un tânãr dintr-un sat trebuia sã se

cãsãtoreascã, având de-acum vârsta.

Cautã... cautã...se îndrãgosteæte, vine æi aratã

pãrinåilor aleasa inimii lui. Tatãl lui se uitã

la ea, îl luã de-o parte pe fiul sãu æi-l întrebã:

- De-ai cui este?

- De-ai lui Pãvãlache, tatã!

- Pãi, în situaåia asta nu poåi sã te cãsãtoreæti

cu ea, fiindcã-åi este sorã. Asta e... îmi pare

rãu... ætii, valurile tinereåii, eu æi cu mama

ei...

Necãjit tânãrul cãutã o altã fatã. Gãseæte,

aæa cã o prezintã æi pe aceasta. Tatãl îl i-a

deoparte:

- Este de-a lui Stroe, nu? Nu poåi sã te

cãsãtoreæti cu ea cã-åi este sorã. Ætii?!?

Valurile tinereåii, fiule. Îmi pare rãu.

Necãjit fiul îl întreabã:

- Auzi tatã? Pe fata lu’ Cristea o ætii?

- Da fiule æi ea îåi este sorã! Îmi pare rãu...

valurile tinereåii...

Dezamãgit fiul se duce la maicã:

- Auzi mamã nu vreau sã fac scandal în

casã, dar tata când era tânãr era armãsarul

satului! Ãsta s-a culcat cu toate femeile din

sat. Acum când vreau sã mã însor æi eu îmi

spune cã nu pot cu aia cã mi-e sorã,

cu aia nu cã mi-e sorã... Ce sã fac, cã am

ajuns la disperare?

- A.... dã-i pace mamã æi însoarã-te cu care

vrei cã nici el nu este tac-tu’...!

Nevasta unui deåinut în audienåã la

directorul penitenciarului:

- Domnule director, am venit aici sã vã

rog sã-i daåi bãrbatului meu o muncã mai

uæoarã.

- Dar, doamnã, bãrbatul dv. lipeæte etichete

pe sticle, deci nu vãd în asta un lucru greu.

- Nenorocitul, mie mi-a zis cã sapã un

tunel...

Un melc bate la uæa unui urs. Iese ursul,

se zgâieæte, nu vede pe nimeni, dupã care

se uitã în jos æi dã de melc. Enervat, îl ia

pe melc de guler æi-l azvârle cât poate de

departe. Dupã æase luni se aud iar bãtãi în

uæa ursului, care iese din casã æi dã cu ochii

de melc.

Melcul, nervos:

- Ia ascultã, bã, ce-a fost faza asta de

adineauri?

CRENGUÅÃ

IAZ

AFIRMAÅIE

ÎN PREZENT

STAMPILAT

ATÂT

ZMEU!

AGRAFÃ

OPIU

ARO!

RÃUTATE

ÎN RIME!

MIRE!

Scoåia. Rãzboi între douã cetãåi. De la prima

cetate zboarã o ghiulea, din a doua cade o

bucatã de cetate. De la a doua cetate zboarã

o ghiulea, din prima cetate cade un zid. Æi

aæa o sãptãmânã întreagã.

Deodatã, se fãcu tãcere. De la prima cetate

se aude:

- Ei, de ce nu mai trageåi?

De la a doua cetate se rãspunde:

- Pai nu putem, ghiuleaua e la voi!

û

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

35


36

û


LEGIS

LEGEA nr. 678 din 21 noiembrie 2001

(actualizatã) privind prevenirea æi

combaterea traficului de persoane

Textul iniåial a fost publicat în

MONITORUL OFICIAL nr. 783 din

11 decembrie 2001. Aceasta este

forma actualizatã pânã la data de 16

octombrie 2005, cu modificãrile æi

completãrile aduse de: ORDONANÅA

DE URGENÅÃ nr. 143 din 24 octombrie

2002; LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie

2003; ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.

79 din 14 iulie 2005; LEGEA nr. 287 din

11 octombrie 2005.

Parlamentul României adoptã

prezenta lege.

CAP. 1

Dispoziåii generale

ART. 1

Prezenta lege reglementeazã

prevenirea æi combaterea traficului de

persoane, precum æi protecåia æi asistenåa

acordatã victimelor unui astfel de trafic,

care constituie o violare a drepturilor

persoanei æi o atingere a demnitãåii æi

integritãåii acesteia.

ART. 2

În prezenta lege, termenii æi expresiile

de mai jos au urmãtorul înåeles:

1. prin trafic de persoane se înåelege

faptele prevãzute la art. 12 æi 13;

2. prin exploatarea unei persoane se

înåelege:

a) executarea unei munci sau

îndeplinirea de servicii în mod foråat ori

cu încãlcarea normelor legale privind

condiåiile de muncã, salarizare, sãnãtate

æi securitate;

b) åinerea în stare de sclavie sau alte

procedee asemãnãtoare de lipsire de

libertate ori de aservire;

c) obligarea la practicarea prostituåiei,

la reprezentãri pornografice în vederea

producerii æi difuzãrii de materiale

pornografice sau alte forme de exploatare

sexualã;

d) prelevarea de organe;

e) efectuarea unor alte asemenea

activitãåi prin care se încalcã drepturi æi

libertãåi fundamentale ale omului.

Litera a) a punctului 2 al art. 2 a

fost modificatã de pct. 1 al articolului

unic din ORDONANÅA DE URGENÅÃ

nr. 79 din 14 iulie 2005, publicatã în

MONITORUL OFICIAL nr. 629 din 19

iulie 2005.

CAP. 2

Prevenirea traficului de persoane

ART. 3

Pentru o luptã eficientã împotriva

traficului de persoane autoritãåile æi

instituåiile publice prevãzute în prezentul

capitol, organizaåiile neguvernamentale

æi alåi reprezentanåi ai societãåii civile

vor desfãæura, separat sau, dupã caz,

în cooperare, o activitate susåinutã de

prevenire a traficului de persoane, în

special de femei æi copii.

ART. 4

Ministerul Afacerilor Externe,

Ministerul Muncii æi Solidaritãåii Sociale,

Ministerul Administraåiei Publice,

Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii,

Ministerul Sãnãtãåii æi Familiei, Autoritatea

Naåionalã pentru Protecåia Copilului

æi Adopåie, Ministerul Administraåiei æi

Internelor, Ministerul Justiåiei, precum

æi alte organisme guvernamentale cu

atribuåii în combaterea traficului de

persoane iau mãsurile necesare pentru

elaborarea æi aplicarea în domeniile lor de

activitate a Planului naåional de acåiune în

combaterea traficului de persoane.

ART. 5

(1) Ministerul Afacerilor Externe

întocmeæte o listã cu statele care prezintã

potenåial ridicat sub aspectul traficului de

persoane, care va fi comunicatã, la cerere,

instituåiilor interesate.

(2) Ministerul Afacerilor Externe æi

Ministerul Administraåiei æi Internelor vor

adopta mãsurile necesare, în baza Legii

nr. 123/2001*) privind regimul strãinilor

în România, pentru a împiedica accesul

pe teritoriul României al cetãåenilor strãini

în legãturã cu care existã indicii temeinice

cã ar fi implicaåi în traficul de persoane,

în sensul prezentei legi.

*) Legea nr. 123/2001 a fost abrogatã

de ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.

194 din 12 decembrie 2002 publicatã în

MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 27

decembrie 2002.

ART. 6

(1) Ministerul Muncii æi Solidaritãåii

Sociale, prin structurile sale specializate

de la nivel central æi teritorial, elaboreazã

æi aplicã mãsuri speciale de integrare

pe piaåa muncii a persoanelor cu risc

ridicat de a fi traficate, în special pentru

femeile din zonele defavorizate æi pentru

persoanele marginalizate social.

(2) Pentru persoanele cu risc ridicat

de a fi traficate Agenåia Naåionalã pentru

Ocuparea Foråei de Muncã dezvoltã

programe de informare privind piaåa

muncii æi drepturile angajaåilor, programe

de formare profesionalã, precum æi de

informare a agenåilor economici, pentru

angajarea acestora cu prioritate.

(3) Ministerul Muncii æi Solidaritãåii

Sociale împreunã cu Ministerul Finanåelor

Publice studiazã oportunitatea elaborãrii

unor mãsuri de stimulare a agenåilor

economici care angajeazã atât persoane

cu risc ridicat de a fi traficate, cât æi

victime ale traficului, care au absolvit

cursuri de formare profesionalã, fãcând

propuneri în acest sens.

ART. 7

Ministerul Administraåiei Publice

realizeazã æi difuzeazã materiale

documentare privind riscurile la care pot

fi expuse persoanele, potenåiale victime

ale traficului de persoane.

ART. 8

Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii

realizeazã, cu sprijinul celorlalte ministere

implicate æi în colaborare cu organizaåiile

neguvernamentale cu activitate în

domeniu, programe educative pentru

pãrinåi æi copii, în special pentru grupurile

cu risc crescut de a fi victime, în vederea

prevenirii traficului de persoane.

ART. 9

(1) Ministerul Administraåiei

æi Internelor, prin structurile sale

specializate, cu sprijinul altor ministere,

realizeazã æi menåine în actualitate baza

de date privind fenomenul traficului

de fiinåe umane, monitorizeazã æi

evalueazã periodic acest fenomen,

ERATÃ

În Suplimentul din revista nr. 9/2006

a intervenit o greæealã în titlu, respectiv

ORDONANÅA DE URGENÅÃ 143/2000

este de fapt LEGEA nr. 143/2000 privind

prevenirea æi combaterea traficului

æi consumului ilicit de droguri.

Le cerem scuze cititorilor noætrii

pentru aceastã greæealã.

Supliment Frontiera - nr. 10/2006

1


luând în considerare atât persoanele care

traficheazã, cât æi victimele traficului,

precum æi persoanele juridice implicate

în activitatea de trafic de persoane.

(2) Publicarea informaåiilor statistice æi

a rapoartelor de evaluare se face semestrial

de cãtre Inspectoratul General de Poliåie,

cu avizul ministrului de Interne.

ART. 10

Ministerul Justiåiei æi Ministerul Public,

pe baza datelor proprii, efectueazã studii

periodice în scopul identificãrii cauzelor

care determinã æi a condiåiilor ce

favorizeazã traficul de persoane.

ART. 11

Pentru prevenirea traficului de

persoane organizaåiile neguvernamentale

coopereazã cu ministerele interesate

æi organizeazã campanii de informare

privind fenomenul traficului de persoane

æi riscurile la care sunt supuse victimele

acestuia.

CAP. 3

Infracåiuni

SECÅIUNEA 1

Infracåiuni privind traficul de persoane

ART. 12

(1) Constituie infracåiunea de trafic

de persoane recrutarea, transportarea,

transferarea, cazarea sau primirea unei

persoane, prin ameninåare, violenåã sau

prin alte forme de constrângere, prin

rãpire, fraudã ori înæelãciune, abuz de

autoritate sau profitând de imposibilitatea

acelei persoane de a se apãra sau de

a-æi exprima voinåa, ori prin oferirea,

darea, acceptarea sau primirea de bani

ori de alte foloase pentru obåinerea

consimåãmântului persoanei care are

autoritate asupra altei persoane, în

scopul exploatãrii acestei persoane, æi se

pedepseæte cu închisoare de la 3 la 12 ani

æi interzicerea unor drepturi.

(2) Traficul de persoane sãvâræit în una

dintre urmãtoarele împrejurãri:

a) de douã sau mai multe persoane

împreunã;

b) s-a cauzat victimei o vãtãmare gravã

a integritãåii corporale sau a sãnãtãåii;

c) de un funcåionar public în exerciåiul

atribuåiilor de serviciu

constituie infracåiune æi se pedepseæte

cu închisoare de la 5 ani la 15 ani æi

interzicerea unor drepturi.

(3) Dacã fapta a avut ca urmare

moartea sau sinuciderea victimei,

pedeapsa este închisoare de la 15 la 25

de ani æi interzicerea unor drepturi.

Alin. (2) al art. 12 a fost modificat

de pct. 2 al articolului unic din

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 79 din

14 iulie 2005, publicatã în MONITORUL

OFICIAL nr. 629 din 19 iulie 2005.

Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de

pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr.

287 din 11 octombrie 2005, publicatã în

MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 13

octombrie 2005.

ART. 13

(1) Recrutarea, transportarea,

transferarea, gãzduirea sau primirea unui

minor, în scopul exploatãrii acestuia,

constituie infracåiunea de trafic de minori

æi se pedepseæte cu închisoare de la 5 ani

la 15 ani æi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacã fapta prevãzuta la Alin. (1)

este sãvâræitã prin ameninåare, violenåã

sau alte forme de constrângere, prin rãpire,

fraudã ori înæelãciune, abuz de autoritate

sau profitând de imposibilitatea minorului

de a se aparã ori de a-æi exprima voinåa

sau prin oferirea, darea, acceptarea ori

primirea de bani sau de alte foloase pentru

obåinerea consimåãmântului persoanei

care are autoritate asupra minorului,

pedeapsa este închisoare de la 7 ani la

18 ani æi interzicerea unor drepturi.

(3) Dacã faptele prevãzute la Alin.

(1) æi (2) sunt sãvâræite în condiåiile

prevãzute la art. 12 Alin. (2), pedeapsa

este închisoare de la 7 ani la 18 ani

æi interzicerea unor drepturi, în cazul

prevãzut la Alin. (1), æi închisoare de la

10 ani la 20 de ani æi interzicerea unor

drepturi, în cazul prevãzut la Alin. (2).

(4) Dacã faptele prevãzute în pezentul

articol au avut ca urmare moartea sau

sinuciderea victimei, pedeapsa este

închisoare de la 15 ani la 25 de ani æi

interzicerea unor drepturi.

Art. 13 a fost modificat de pct. 3 al

articolului unic din ORDONANÅA DE

URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,

publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.

629 din 19 iulie 2005.

ART. 14

Abrogat.

Art. 14 a fost abrogat de LEGEA nr.

39 din 21 ianuarie 2003 publicatã în

MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29

ianuarie 2003.

ART. 15

(1) Tentativa Infracåiunilor prevãzute

la art. 12-14 se pedepseæte.

(2) Organizarea sãvâræirii Infracåiunilor

prevãzute în prezentul capitol constituie

infracåiune æi se pedepseæte ca æi

infracåiunea organizatã.

ART. 16

Consimåãmântul persoanei, victimã a

traficului, nu înlãturã rãspunderea penalã

a fãptuitorului.

SECÅIUNEA a 2-a

Infracåiuni în legãtura cu traficul

de persoane

ART. 17

(1) Fapta de a determina sau de a

permite, cu ætiinåã, fie direct, fie prin

intermediar, intrarea sau rãmânerea pe

teritoriul åãrii a unei persoane care nu

este cetãåean român, supusã traficului de

persoane în sensul prezentei legi:

a) folosind faåã de aceasta mijloace

frauduloase, violenåã sau ameninåãri ori

altã formã de constrângere; sau

b) abuzând de starea specialã în

care se gãseæte acea persoanã, datoritã

situaåiei sale ilegale ori precare de

intrare sau æedere în åarã, ori datoritã

sarcinii, unei boli sau infirmitãåi ori unei

deficienåe, fizice sau mintale, constituie

infracåiune æi se sancåioneazã cu pedeapsa

prevãzutã pentru infracåiunea de trafic de

persoane.

(2) Dacã fapta prevãzutã la Alin. (1)

se sãvâræeæte în mod repetat, maximul

special al pedepsei se majoreazã cu 2

ani.

Alin. 2 al art. 17 a fost modificat

de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003

publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.

50 din 29 ianuarie 2003.

ART. 18

(1) Fapta de a expune, a vinde sau

de a rãspândi, a închiria, a distribui, a

confecåiona ori de a produce în alt mod, a

transmite, a oferi sau a pune la dispoziåie

ori de a deåine în vederea rãspândirii de

obiecte, filme, fotografii, diapozitive,

embleme sau alte suporturi vizuale,

care reprezintã poziåii ori acte sexuale

cu caracter pornografic, ce prezintã sau

implicã minori care nu au împlinit vârsta

de 18 ani, constituie infracåiunea de

pornografie infantilã æi se pedepseæte cu

închisoare de la 3 la 10 ani.

(2) Cu aceeaæi pedeapsã se

sancåioneazã æi importul ori predarea de

obiecte dintre cele prevãzute la Alin. (1)

unui agent de transport sau de distribuire,

în vederea comercializãrii ori distribuirii

lor.

(3) Abrogat.

Art. 18 a fost modificat de

ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 143

din 24 octombrie 2002 publicatã în

MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 5

noiembrie 2002.

Alin. (3) al art. 18 a fost abrogat

de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003

publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.

50 din 29 ianuarie 2003.

SECÅIUNEA a 3-a

Dispoziåii speciale

ART. 19

(1) Banii, valorile sau orice alte bunuri

dobândite în urma sãvâræirii Infracåiunilor

prevãzute în prezenta lege ori cele care

au servit la sãvâræirea acestor Infracåiuni,

precum æi celelalte bunuri prevãzute de

art. 118 din Codul penal sunt supuse

confiscãrii speciale, în condiåiile stabilite

de acel articol.

(2) Sunt considerate bunuri care

au servit la sãvâræirea Infracåiunii æi

mijloacele de transport care au folosit

la realizarea transportului persoanelor

traficate, precum æi imobilele în care

aceste persoane au fost cazate, dacã

aparåin fãptuitorilor.

ART. 20

(1) Persoana supusã traficului de

persoane, care a sãvâræit, ca urmare a

exploatãrii sale, infracåiunea de prostituåie

sau cea de ceræetorie, nu se pedepseæte

pentru aceste Infracåiuni.

(2) Persoana care a comis una dintre

2 Supliment Frontiera - nr. 10/2006


Infracåiunile prevãzute de prezenta lege,

iar în timpul urmãririi penale denunåã

æi faciliteazã identificarea æi tragerea

la rãspundere penalã a altor persoane

care au sãvâræit Infracåiuni prevãzute de

prezenta lege beneficiazã de reducerea la

jumãtate a limitelor pedepsei prevãzute

de lege.

Art. 20 a fost modificat de pct. 4 al

articolului unic din ORDONANÅA DE

URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,

publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.

629 din 19 iulie 2005.

Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de

pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr.

287 din 11 octombrie 2005, publicatã în

MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 13

octombrie 2005.

CAP. 4

Dispoziåii speciale privind

procedura judiciarã

ART. 21

Urmãrirea penalã pentru Infracåiunile

prevãzute de prezenta lege se efectueazã

în mod obligatoriu de cãtre procuror

æi se judecã în primã instanåã de cãtre

tribunal.

ART. 22

În vederea strângerii datelor necesare

începerii urmãririi penale pot fi folosiåi

investigatori sub acoperire, în condiåiile

legii.

ART. 23

(1) Când existã date sau indicii

temeinice cã o persoanã care pregãteæte

comiterea unei Infracåiuni dintre cele

prevãzute în prezenta lege sau care a

comis o asemenea infracåiune foloseæte

sisteme de telecomunicaåii ori informatice,

organul de urmãrire penalã poate, cu

autorizarea procurorului, sã aibã acces,

pentru o perioadã determinatã, la aceste

sisteme æi sã le supravegheze.

(2) Dispoziåiile art. 91^1 -91^5 din

Codul de procedurã penalã se aplicã în

mod corespunzãtor.

ART. 24

(1) Æedinåele de judecatã în cauzele

privind infracåiunea de trafic de persoane

prevãzutã la art. 13 æi de pornografie

infantilã prevãzutã la art. 18 nu sunt

publice.

(2) La desfãæurarea judecãåii în

condiåiile Alin. (1) pot asista pãråile,

reprezentanåii acestora, apãrãtorii, precum

æi alte persoane a cãror prezenåã este

consideratã necesarã de cãtre instanåã.

(3) În cauzele privind Infracåiunile

prevãzute în prezenta lege ascultarea

minorului care nu a împlinit vârsta de 14

ani se face în prezenåa unuia dintre pãrinåi

sau a tutorelui ori a persoanei cãreia îi

este încredinåat minorul spre creætere æi

educare.

ART. 25

La judecarea Infracåiunilor prevãzute

la art. 12 æi 17, la cererea pãråii vãtãmate,

instanåa poate declara æedinåã secretã.

CAP. 5

Protecåia æi asistenåa victimelor

traficului de persoane

ART. 26

(1) Persoanelor vãtãmate prin

Infracåiunile prevãzute în prezenta lege,

precum æi altor victime ale acestor Infracåiuni

li se acordã o protecåie æi o asistenåã

specialã, fizicã, juridicã æi socialã.

(2) Viaåa privatã æi identitatea

victimelor traficului de persoane sunt

ocrotite prin prevederile prezentei legi.

(3) Victimele Infracåiunilor prevãzute

în prezenta lege au dreptul la recuperarea

lor fizicã, psihologicã æi socialã.

(4) Minorilor, victime ale Infracåiunilor

prevãzute în prezenta lege, li se acordã

protecåie æi asistenåã specialã, în raport

cu vârsta lor.

(5) Femeilor, victime ale Infracåiunilor

prevãzute în prezenta lege, precum æi

celor care sunt supuse unui risc ridicat de

a deveni victime ale acestor Infracåiuni li

se acordã o protecåie æi o asistenåã socialã

specificã.

ART. 27

Ministerul Administraåiei æi Internelor

asigurã, la cerere, pe teritoriul României,

protecåia fizicã a victimelor traficului de

persoane pe perioada procesului.

ART. 28

Cetãåenilor români aflaåi pe teritoriul

altor åãri, victime ale traficului de

persoane, li se acordã, la cerere, asistenåã

de cãtre misiunile diplomatice æi oficiile

consulare ale României în acele åãri.

ART. 29

Ministerul Afacerilor Externe,

prin misiunile diplomatice æi oficiile

consulare ale României, elibereazã, în

caz de necesitate, în vederea repatrierii,

documente de identitate cetãåenilor

români care au fost victime ale traficului

de persoane, într-un timp rezonabil, fãrã

întârzieri nejustificate.

ART. 30

(1) Ministerul Afacerilor Externe

asigurã difuzarea cãtre cei interesaåi,

prin intermediul misiunilor diplomatice

æi al oficiilor consulare ale României în

strãinãtate, a unor materiale de informare

privind drepturile persoanelor, victime ale

traficului de persoane, potrivit legislaåiei

române æi a statului de reæedinåã.

(2) Misiunile diplomatice æi oficiile

consulare ale României în strãinãtate

asigurã informarea organelor judiciare

strãine cu privire la reglementãrile

române în materie.

(3) Misiunile diplomatice æi oficiile

consulare ale României în strãinãtate vor

publica prin mijloace electronice proprii

informaåii referitoare la legislaåia naåionalã

æi a statului strãin în domeniu, precum æi

adresele centrelor de asistenåã æi protecåie

a victimelor traficului de persoane sau

asimilate acestora.

(4) Æefii misiunilor diplomatice æi

ai oficiilor consulare ale României în

strãinãtate vor desemna un diplomat

din cadrul acestora ca responsabil cu

aplicarea metodologiei de repatriere a

cetãåenilor români, victime ale traficului

de persoane, în sensul prezentei legi.

(5) Metodologia de repatriere a

cetãåenilor români, victime ale traficului

de persoane, se elaboreazã de cãtre

Ministerul Afacerilor Externe împreunã

cu Ministerul Administraåiei æi Internelor

æi Ministerul Justiåiei, în termen de 60 de

zile de la adoptarea prezentei legi.

ART. 31

Ministerul Administraåiei æi Internelor

asigurã, prin structurile sale specializate,

la toate punctele de trecere a frontierei

României, personal special instruit pentru

identificarea æi preluarea victimelor,

în vederea îndrumãrii acestora cãtre

instituåiile specializate.

ART. 32

(1) Victimele traficului de persoane pot

fi cazate, la cerere, temporar, în centre de

asistenåã æi protecåie a victimelor traficului

de persoane, înfiinåate prin prezenta lege,

denumite în continuare centre, aflate în

subordinea consiliilor judeåene Arad,

Botoæani, Galaåi, Giurgiu, Iaæi, Ilfov,

Mehedinåi, Satu Mare æi Timiæ.

(2) Durata cazãrii este stabilitã prin

decizie a delegaåiei permanente judeåene

æi nu poate depãæi 10 zile.

(3) Durata cazãrii poate fi prelungitã,

la solicitarea organelor judiciare, cu cel

mult pânã la 3 luni sau, dupã caz, pe

perioada procesului penal.

(4) Centrele sunt amenajate æi dotate

astfel încât sã ofere condiåii civilizate

de cazare æi igienã personalã, hranã,

asistenåã psihologicã æi medicalã.

ART. 33

Victimelor traficului de persoane,

cazate temporar, li se asigurã de cãtre

asistenåii sociali din aparatul consiliului

local în a cãrui razã teritorialã îæi

desfãæoarã activitatea centrele informaåii

æi consiliere pentru a beneficia de

facilitãåile asigurate prin lege persoanelor

marginalizate social.

ART. 34

(1) Regulamentul de organizare

æi funcåionare, precum æi structura

organizatoricã ale centrelor se aprobã de

ministrul administraåiei publice, cu avizul

ministrului de interne.

(2) Personalul încadrat în centre este

salarizat potrivit legislaåiei referitoare

la salarizarea personalului din unitãåile

bugetare.

(3) Cheltuielile curente æi de capital ale

centrelor se acoperã din bugetele consiliilor

judeåene, prevãzute la art. 32 Alin. (1).

ART. 35

(1) Agenåiile judeåene de ocupare

a foråei de muncã din judeåele în care

se înfiinåeazã æi funcåioneazã centrele

organizeazã, dacã este posibil, programe

speciale de scurtã duratã pentru iniåierea sau

formarea profesionalã a victimelor cazate.

Supliment Frontiera - nr. 10/2006

3


(2) De asemenea, agenåiile menåionate

la Alin. (1) asigurã, cu prioritate,

victimelor traficului de persoane servicii

de consiliere æi mediere a muncii, în

vederea identificãrii unui loc de muncã.

ART. 36

Victimelor traficului de persoane,

cetãåeni români, li se pot acorda locuinåe

sociale, cu prioritate, de cãtre consiliile

locale din localitatea de domiciliu.

ART. 37

România le faciliteazã cetãåenilor

strãini, victime ale traficului de persoane,

întoarcerea în åara lor de origine fãrã nici

o întârziere nejustificatã æi le asigurã

transportul în deplinã securitate pânã

la frontiera statului român, dacã nu este

prevãzut altfel în acordurile bilaterale.

ART. 38

(1) Strãinii victime ale traficului

de persoane pot fi cazaåi în centrele

special amenajate potrivit Ordonanåei de

URGENÅÃ a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul strãinilor în România,

republicatã, cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, fãrã a mai fi necesarã luarea în

custodie publicã a acestora. În acest scop,

administraåia centrelor amenajeazã spaåii

speciale, separate de cele destinate cazãrii

strãinilor luaåi în custodie publicã.

(2) Strãinii victime ale traficului

de persoane, solicitanåi ai unei forme

de protecåie în România, pot fi cazaåi

în centrele special amenajate potrivit

Ordonanåei Guvernului nr. 102/2000

privind statutul æi regimul refugiaåilor în

România, republicatã.

(3) Cazarea persoanelor prevãzute

la Alin. (1) se aprobã de æeful Autoritãåii

pentru strãini, la solicitarea scrisã a

autoritãåilor competente.

(4) Victimele traficului de persoane sunt

informate în locurile de cazare, într-o limbã

pe care o înåeleg, cu privire la procedurile

judiciare æi administrative aplicate.

(5) Persoanele prevãzute la Alin. (1)

æi (2) pot beneficia de consiliere psihicã

æi psihologicã, într-o limbã pe care o

înåeleg, precum æi de asistenåã medicalã

æi socialã.

(6) Asistenåa medicalã, medicamentele

æi hrana persoanelor prevãzute la Alin.

(1) se asigurã potrivit normelor legale

aplicabile strãinilor luaåi în custodie

publicã.

Art. 38 a fost modificat de pct. 5 al

articolului unic din ORDONANÅA DE

URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,

publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.

629 din 19 iulie 2005.

Alin. (5) al art. 38 a fost modificat de

pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr.

287 din 11 octombrie 2005, publicatã în

MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 13

octombrie 2005.

ART. 39

În cazul în care strãinii, victime ale

traficului de persoane, nu posedã nici un

document de identitate sau acesta a fost

pierdut, furat ori distrus, li se faciliteazã

de cãtre Direcåia relaåii consulare din

cadrul Ministerului Afacerilor Externe

sau de cãtre organele competente ale

Ministerului Administraåiei Publice

eliberarea unui nou paæaport sau titlu de

cãlãtorie, dupã caz.

ART. 39^1

(1) Strãinii cu privire la care existã

motive serioase sã se considere cã

sunt victime ale traficului de fiinåe

umane beneficiazã de o perioadã de

recuperare æi reflecåie de pânã la 90 de

zile, pentru a se reface, a ieæi de sub

influenåa fãptuitorilor æi a lua o decizie

în cunoætinåã de cauzã privind cooperarea

cu autoritãåile competente, timp în care

li se acordã de cãtre Autoritatea pentru

strãini, la solicitarea procurorului sau a

instanåei, tolerarea rãmânerii pe teritoriul

României. În perioada de recuperare æi

reflecåie strãinii beneficiazã de drepturile

prevãzute la art. 38.

(2) În timpul sau la expirarea perioadei

de reflecåie, strãinilor victime ale traficului

de persoane li se poate acorda, la cerere,

un permis de æedere temporarã, în

condiåiile prevãzute de ORDONANÅA

de URGENÅÃ a Guvernului nr. 194/

2002, republicatã, cu modificãrile æi

completãrile ulterioare.

Art. 39^1 a fost introdus de pct. 6

al articolului unic din ORDONANÅA

DE URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,

publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.

629 din 19 iulie 2005.

ART. 40

În cazul aducerii în România de cãtre

o companie de transport de victime ale

traficului, cunoscând caracterul ilicit

al acestuia, compania de transport

respectivã este obligatã sã asigure cazarea

æi întreåinerea acestora pe perioada

stabilitã de Ministerul Administraåiei æi

Internelor æi sã suporte transportul lor

pânã la frontiera românã, conform legii.

ART. 41

De asemenea, minorilor care însoåesc

victimele traficului de persoane sau care

sunt ei înæiæi victime li se aplicã, în mod

corespunzãtor, prevederile referitoare la

minori din Legea nr. 123/2001*).

*) Legea nr. 123/2001 a fost abrogatã

de ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.

194 din 12 decembrie 2002 publicatã

în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 27

decembrie 2002.

ART. 42

Asociaåiile æi fundaåiile care fac

dovada cã desfãæoarã programe de servicii

de asistenåã socialã pentru victimele

traficului de persoane, cum ar fi: cazare,

hranã, consiliere psihicã, psihologicã æi

juridicã, asistenåã medicalã, vor putea

beneficia de subvenåii de la bugetul de

stat sau, dupã caz, de la bugetele locale,

în condiåiile legii.

ART. 43

Victimele Infracåiunilor prevãzute în

prezenta lege au dreptul sa primeascã

informaåii cu privire la procedurile

judiciare æi administrative aplicabile.

ART. 44

Persoanele prevãzute la art. 43 au

dreptul sa primeascã asistenåã juridicã

obligatorie pentru a putea sã îæi exercite

drepturile în cadrul procedurilor penale

prevãzute de lege, în toate fazele

procesului penal, æi sã îæi susåinã cererile

æi pretenåiile civile faåã de persoanele

care au sãvâræit Infracåiunile prevãzute de

prezenta lege, în care ele sunt implicate.

CAP. 6

Cooperarea internaåionalã

ART. 45

Prin prezenta lege se instituie ofiåeri

de legãturã în cadrul Ministerului

Administraåiei æi Internelor, precum

æi magistraåi de legãturã la nivelul

parchetelor de pe lângã tribunale, care sã

asigure consultarea reciprocã cu ofiåeri de

legãturã sau, dupã caz, cu magistraåi de

legãturã care funcåioneazã în alte state, în

scopul coordonãrii acåiunilor acestora în

cursul urmãririi penale.

ART. 46

În vederea schimbului de date æi

de informaåii cu privire la investigarea

æi urmãrirea Infracåiunilor prevãzute

în prezenta lege se va stabili un punct

de contact în cadrul Ministerului

Administraåiei æi Interneloræi al Parchetului

de pe lângã Curtea Supremã de Justiåie cu

instituåii similare din alte state.

ART. 47

(1) Societãåile de transport

internaåional sunt obligate sã verifice la

emiterea documentului de cãlãtorie dacã

pasagerii sunt în posesia documentelor de

identitate cerute pentru intrarea în åara de

tranzit sau de primire.

(2) Obligaåia prevãzutã la Alin. (1)

revine æi conducãtorului mijlocului de

transport internaåional rutier la urcarea

pasagerilor, precum æi personalului abilitat

sã controleze documentele de cãlãtorie.

CAP. 7

Dispoziåii finale

ART. 48

Pentru identificarea victimelor traficului

de persoane lucrãtorii Ministerului

Administraåiei æi Internelor pot organiza

controale în instituåii publice ori particulare,

precum æi în incinta agenåilor economici,

indiferent de proprietar sau de deåinãtor, în

condiåiile legii.

ART. 49

În termen de 60 de zile de la data

intrãrii în vigoare a prezentei legi se

va adopta, prin hotãrâre a Guvernului,

regulamentul de aplicare a acesteia.

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera

Deputaåilor în æedinåa din 2 octombrie

2001, cu respectarea prevederilor art. 74

Alin. (1) din Constituåia României.

4 Supliment Frontiera - nr. 10/2006


Condiåii de cãlãtorie æi de rezidenåã ale

cetãåenilor Uniunii Europene pe teritoriul

statelor membre ale UE

- aplicabile cetãåenilor României începând cu 1 ianuarie 2007

Având în vedere necesitatea

informãrii populaåiei cu privire la

condiåiile de cãlãtorie a cetãåenilor

români din momentul aderãrii åãrii

noastre la Uniunea Europeanã, precum æi

ca urmare a solicitãrilor reprezentanåilor

mass-media formulate pe aceastã temã,

Ministerul Administraåiei æi Internelor

precizeazã urmãtoarele:

La data de 1 ianuarie 2007,

România va deveni stat membru al

Uniunii Europene, cu toate drepturile æi

obligaåiile ce îi revin conform Tratatului

de Aderare din 25 aprilie 2005.

Cetãåenii români vor deveni astfel,

începând cu 01.01.2007, cetãåeni ai

Uniunii Europene æi vor beneficia, pe

teritoriul statelor membre ale Uniunii,

de drepturile æi libertãåile conferite de

tratatele de bazã ale Uniunii Europene.

Dreptul de liberã circulaåie æi æedere

este unul dintre cele mai importante

drepturi æi mai „vizibile” – pentru

cetãåenii UE – realizãri ale dreptului

comunitar european. Dreptul unui

cetãåean al Uniunii de a se deplasa,

din motive economice sau din alte

motive, pe o perioadã scurtã, lungã

sau nelimitatã de timp în alte state UE,

este unic în lume. Nici o altã formã

de cooperare internaåionalã între state

nu asigurã, la ora actualã, un drept

comparabil.

Condiåiile în care cetãåenii Uniunii

æi familiile lor îæi pot exercita dreptul de

liberã circulaåie æi de a rezida liber pe

teritoriul unui stat membru, dreptul de

rezidenåã permanentã æi restricåii privind

dreptul de a circula liber æi de a rezida

pe teritoriile statelor membre, pe motive

de politicã publicã, securitate publicã æi

sãnãtate publicã sunt reglementate de

Directiva CE nr. 38/2004.

Dreptul de a circula liber pe teritoriul

unui stat membru (art. 4-5 din

Directiva CE nr. 38/2004)

Toåi cetãåenii Uniunii, deci æi cetãåenii

români, pot ieæi de pe teritoriul unui stat

membru pentru a intra pe teritoriul unui

alt stat membru al Uniunii în baza cãråii

de identitate sau paæaportului, valabil,

care atestã naåionalitatea acestora (în

acest moment, circulaåia pe baza cãråii

de identitate nu este posibilã, pentru

cetãåenii români, pentru cã documentul

românesc de identitate nu prezintã

suficiente elemente de securitate).

Membrii de familie ai cetãåenilor

Uniunii, membrii care nu au cetãåenia

unui stat membru, pot ieæi de pe

teritoriul unui stat membru pentru

a cãlãtori pe teritoriul unui alt stat

membru al Uniunii în baza unui

paæaport valabil. Dar, pentru a intra pe

teritoriul unui alt stat membru, membrii

de familie ai unui cetãåean al Uniunii,

membrii care nu au cetãåenia unui stat

membru, trebuie sã aibã asupra lor fie

o vizã de æedere pe termen scurt, fie un

permis de rezidenåã.

Statele membre pot cere persoanelor

care au intrat pe teritoriul lor, cu

îndeplinirea condiåiilor menåionate, sã

se înregistreze într-o perioadã de timp

rezonabilã æi nediscriminatorie.

Dreptul de rezidenåã pânã la 3 luni

(art. 6 din Directiva

CE nr. 38/2004)

Cetãåenii Uniunii, aæadar æi cetãåenii

români, au dreptul de a rezida pe

teritoriul unui alt stat membru pentru o

perioadã de pânã la 3 luni, fãrã nici o

condiåionare sau formalitãåi, alta decât

a deåine o carte de identitate valabilã

sau un paæaport valabil.

Membrii de familie ai unui cetãåean

al Uniunii care cãlãtoresc împreunã cu

acesta, membri care nu au cetãåenia

unui stat membru, pot rezida pe

teritoriul unui alt stat membru pentru o

perioadã de pânã la 3 luni doar în baza

unui paæaport valabil.

Dreptul de rezidenåã pentru mai mult

de 3 luni (art. 7-15 din

Directiva CE nr. 38/2004)

Un cetãåean al Uniunii, deci æi un

cetãåean român, poate rezida pentru o

perioadã mai mare de 3 luni pe teritoriul

unui alt stat membru, dacã îndeplineæte

una din urmãtoarele condiåii:

a) fie este angajat ca lucrãtor, fie este

liber profesionist;

b) are suficiente resurse æi asigurare

medicalã, astfel încât acesta sã nu

devinã o povarã pentru serviciile sociale

ale åãrii în care doreæte sã rezideze (nu

este stabilit un cuantum minim, dar se

va lua în considerare situaåia personalã

a cetãåeanului în cauzã);

c) fie este angrenat într-o instruire

vocaåionalã sau este student æi are o

asigurare medicalã æi asigurã autoritãåile

naåionale ale statului în care vrea sã

rezideze, printr-o declaraåie sau prin

mijloace echivalente, cã nu va deveni

o povarã pentru serviciile sociale ale

statului în cauzã;

d) este un membru al familiei

unui cetãåean al Uniunii, chiar dacã

nu are cetãåenia unui stat membru,

æi cãlãtoreæte împreunã cu acesta,

cu îndeplinirea uneia din condiåiile

prevãzute la punctele a)-c).

Cetãåenilor Uniunii nu li se cere sã

aibã permise de rezidenåã. Totuæi, statele

membre pot cere ca cetãåenii unui stat

membru al Uniunii sã se înregistreze la

autoritãåile competente într-o perioadã

care nu poate fi mai micã de 3 luni de

la data intrãrii pe teritoriul statului pe

care vor sã rezideze pentru o perioadã

mai mare de 3 luni.

Certificatul de înregistrare va fi

eliberat în urma prezentãrii:

• unei cãråi de identitate sau a unui

paæaport valabil;

• unei declaraåii a cetãåeanului

în cauzã prin care menåioneazã cã

îndeplineæte condiåiile necesare de a

rezida pe o perioadã mai mare de 3

luni sau prin orice dovadã;

• unei dovezi privind legãtura de

rudenie sau de relaåie durabilã, în cazul

membrilor de familie al unui cetãåean al

Uniunii, membrii care sunt la rândul lor

cetãåeni ai Uniunii.

Membrii de familie ai unui cetãåean

al Uniunii, membrii care nu sunt

cetãåeni ai Uniunii, trebuie sã obåinã

un permis de rezidenåã, dacã vor sã

Supliment Frontiera - nr. 10/2006

5


ezideze pe teritoriul unui stat membru

al Uniunii pentru o perioadã mai mare

de 3 luni. Termenul limitã pânã la care

poate fi depusã cererea de obåinere a

unui permis de rezidenåã nu poate fi

mai mic de 3 luni de la data intrãrii

pe teritoriul pe care persoana în cauzã

doreæte sã rezideze.

Permisul de rezidenåã pentru

acestã persoanã se va numi „Permis

de rezidenåã al unui membru de

familie al unui cetãåean al Uniunii”

æi va fi eliberat în maxim 6 luni de

la data depunerii cererii. Pentru

eliberarea permisului de rezidenåã,

membrul de familie în cauzã trebuie

sã îndeplineascã aceleaæi condiåii ca

cele pentru eliberarea certificatului de

înregistrare, cu singura deosebire cã la

prima condiåie trebuie sã prezinte doar

un paæaport valabil.

Valabilitatea permisului de rezidenåã

este de maxim 5 ani de la data eliberãrii,

în funcåie de perioada solicitatã de

rezidenåã. Valabilitatea permisului de

rezidenåã nu va fi afectatã dacã absenåa

de pe teritoriul statului pentru care s-a

obåinut permis de rezidenåã se axeazã

în urmãtoarele limite:

• nu depãæeæte 6 luni într-un an

de zile;

• mai mult de 6 luni într-un an,

dar pe motiv de satisfacere a stagiului

militar;

• mai mult de 12 luni consecutive,

pentru motive importante precum

sarcinã æi naæterea unui copil, boalã

gravã, studiu sau instruire vocaåionalã,

sau mutarea în interesul serviciului în

alt stat membru sau într-o åarã teråã.

Decesul unui cetãåean al

Uniunii, plecarea sa din åara gazdã,

divoråul, anularea cãsãtoriei sau

terminarea parteneriatului înregistrat

nu afecteazã dreptul unui membru

al familiei, indiferent dacã este sau

nu cetãåean al unui stat membru al

Uniunii, sã continue sã rezideze pe

teritoriul statului membru în cauzã,

cu îndeplinirea aceloraæi condiåii

solicitate unui cetãåean al Uniunii de a

rezida pe teritoriul unui alt stat membru

al Uniunii (lit. a)-d) de mai sus). Copiii

cetãåeanului aflat într-o astfel de situaåie

pot continua sã rezideze pe teritoriul

statului în cauzã dacã sunt înregistraåi

la o instituåie de învãåãmânt, pânã la

completarea studiilor.

Pentru fiecare caz în parte, pentru

membrii familiei care nu au cetãåenia

Uniunii se mai solicitã anumite

condiåii:

• în cazul în care cetãåeanul în

cauzã a decedat sau a plecat din

åara respectivã, membrul de familie

al acestuia trebuie sã fi rezidat pe

teritoriul statului respectiv cel puåin

un an înainte de decesul cetãåeanului

Uniunii, în calitate de membru al

familiei cetãåeanului Uniunii în cauzã;

• în cazul divoråului, anulãrii

cãsãtoriei sau terminãrii parteneriatului

înregistrat, se întâlnesc urmãtoarele

situaåii: • cãsãtoria sau parteneriatul

înregistrat a durat cel puåin 3 ani,

dar cel puåin un an pe teritoriul

statului membru gazdã • în caz de

circumstanåe dificile, precum violenåã

domesticã în timpul cãsãtoriei sau

parteneriatului înregistrat, partenerul

poate continua sã rezideze • în cazul

în care s-a stabilit dreptul de acces la

copilul minor, rezultat în urma relaåiei

æi curtea a stabilit cã accesul trebuie sã

se facã pe teritoriul în cauzã, partenerul

respectiv, care nu are cetãåenia unui

stat membru, cãruia i s-a atribuit acest

drept, poate avea acces nelimitat în

vederea îndeplinirii acestui scop.

Dreptul de rezidenåã permanentã

(art. 16-21 din Directiva CE nr. 38/

2004)

Cetãåenii Uniunii obåin dreptul

de rezidenåã permanentã pe teritoriul

statului membru gazdã dupã o

perioadã de 5 ani de rezidenåã legalã

neîntreruptã, dovedind cã nu s-a luat

nici o decizie de expulzare împotriva

lor. Acest drept de rezidenåã nu este

supus nici unei condiåii. Aceeaæi regulã

se aplicã æi membrilor de familie, care

nu au cetãåenia Uniunii æi care au

locuit cu un cetãåean al Uniunii timp

de 5 ani.

Dreptul de rezidenåã permanentã

este pierdut în cazul unei absenåe de

pe teritoriul statului membru gazdã de

mai mult de 2 ani.

Permisele de rezidenåã permanente

sunt valabile pe termen nedeterminat

æi sunt reînnoite automat la fiecare 10

ani. Acestea trebuie sã fie eliberate

în maxim 3 luni de la data depunerii

cererii. Cetãåenii pot folosi orice formã

de evidenåã general acceptatã de cãtre

statul membru gazdã pentru a-æi dovedi

rezidenåa continuã.

Restricåii ale dreptului de liberã

circulaåie æi a dreptului de rezidenåã

pe motive de politicã publicã,

securitate publicã sau sãnãtate

publicã (art. 27-33 din Directiva CE

nr. 38/2004)

Cetãåenilor Uniunii sau membrilor

lor de familie li se poate restricåiona

dreptul de liberã circulaåie æi de

rezidenåã pe motive de politicã publicã,

securitate publicã sau sãnãtate publicã,

pe teritoriul unui alt stat membru al

Uniunii. Aceste decizii nu pot fi luate

în nici un caz pe motive economice.

Mãsurile care afecteazã libera circulaåie

æi rezidenåa trebuie sã se bazeze pe

conduita proprie a persoanei în cauzã;

condamnãrile penale anterioare

nu justificã automat luarea acestor

mãsuri.

Aceastã conduitã trebuie sã

reprezinte o ameninåare suficient de

serioasã æi prezentã, care sã afecteze

interesele fundamentale ale statului în

cauzã. Simplul fapt cã documentele de

intrare folosite de persoana în cauzã

au expirat nu constituie motive de

expulzare.

În orice caz, înainte de luarea unei

decizii de expulzare, statul membru

trebuie sã evalueze o serie de factori,

precum perioada în care a rezidat

persoana în cauzã, vârsta, gradul

de integrare æi situaåia familialã pe

teritoriul statului în cauzã æi legãturile

cu åara de origine. Doar în cazuri

excepåionale, pentru considerente

puternice de securitate publicã,

ordinele de expulzare pot privi un

cetãåean al Uniunii, dacã a rezidat pe

teritoriul statului în cauzã timp de 10

ani sau este minor.

Persoana care face obiectul unei

decizii de refuz de intrare sau de

rezidenåã pe teritoriul unui stat membru

trebuie sã fie notificatã cu privire la

aceastã decizie. Motivele deciziei

trebuie sã fie date æi persoana în cauzã

trebuie sã fie informatã de procedurile

de atacare a acestei decizii. Cu excepåia

urgenåelor, subiectului unei asemenea

decizii trebuie sã i se permitã cel puåin

o lunã pentru a pãrãsi teritoriul statului

membru în cauzã.

Ordinele de expulzare pe timpul

vieåii nu pot fi eliberate sub nici un

fel de condiåii. Persoanele vizate de

ordinele de expulzare pot solicita sã

li se revizuiascã situaåia dupã maxim

3 ani.

Legendã:

• Cetãåean al Uniunii: orice

persoanã care are cetãåenia unui stat

membru

• Membru de familie: soåul;

partenerul înregistrat, dacã legislaåia

statului membru în cauzã trateazã

parteneriatul înregistrat echivalent cu

cãsãtoria; descendenåii direcåi care

nu au împlinit vârsta de 21 de ani

sau cei care sunt dependenåi æi cei ai

soåului sau partenerului, menåionaåi

anterior; rudele directe dependente pe

linie ascendentã æi cei ai soåului sau ai

partenerului.

Serviciul Comunicare Publicã al MAI

6 Supliment Frontiera - nr. 10/2006


HOTÃRÂREA nr. 284 din 7 aprilie

2005 privind stabilirea cuantumului æi

condiåiilor de acordare a compensaåiei

lunare pentru chirie cuvenite poliåiætilor

PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL

nr. 327 din 19 aprilie 2005;

În temeiul art. 108 din Constituåia

României, republicatã, æi al art. 31 alin.

(5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul

poliåistului, cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, Guvernul României adoptã

prezenta hotãrâre.

ART. 1

(1) Poliåiætii aflaåi în situaåiile prevãzute

la art. 31 alin. (1) æi alin. (1^1) din Legea

nr. 360/2002 privind Statutul poliåistului,

cu modificãrile æi completãrile ulterioare,

au dreptul la o compensaåie lunarã pentru

chirie, calculatã în raport cu salariul de bazã

corespunzãtor lunii pentru care se cuvine

acest drept, în cuantum de:

a) 50% din salariul de bazã, dacã locuiesc

în municipii, staåiuni turistice ori balneare sau

în localitãåi cu situaåii deosebite;

b) 40% din salariul de bazã, dacã

locuiesc în alte localitãåi decât cele prevãzute

la lit. a).

(2) Staåiunile turistice ori balneare

prevãzute la alin. (1) lit. a) sunt cele definite

æi atestate astfel, în condiåiile prevãzute

în Ordonanåa Guvernului nr. 109/2000

privind staåiunile balneare, climatice æi

balneoclimatice æi asistenåa medicalã

balnearã æi de recuperare, aprobatã cu

modificãri æi completãri prin Legea nr.

343/2002, æi în Hotãrârea Guvernului nr.

1.122/2002 pentru aprobarea condiåiilor æi a

procedurii de atestare a staåiunilor turistice,

precum æi pentru declararea unor localitãåi ca

staåiuni turistice de interes naåional, respectiv

local, cu completãrile ulterioare.

(3) Localitãåile cu situaåii deosebite

prevãzute la alin. (1) lit. a) sunt cele care

îndeplinesc criteriile privind acordarea

sporului pentru activitatea desfãæuratã în

localitãåi sau în zone izolate ori cele din

judeåele unde încadrarea personalului se face

cu greutate, stabilite prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

ART. 2

Poliåistul numit în prima funcåie sau

mutat în interesul serviciului într-o altã

localitate decât cea în care îæi are domiciliul

beneficiazã de compensaåia lunarã

pentru chirie dacã îndeplineæte cumulativ

urmãtoarele cerinåe:

a) nu efectueazã naveta la æi de la locul

de muncã din/în localitatea de domiciliu;

b) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/

acesteia nu deåine locuinåã proprietate

personalã în localitatea în care a fost numit

în prima funcåie sau mutat în interesul

serviciului;

c) unitatea de poliåie în care poliåistul

este încadrat nu are posibilitatea sã îi asigure

acestuia æi, dupã caz, membrilor familiei sale

spaåiu de locuit corespunzãtor;

d) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/

acesteia nu are atribuitã, prin contract de

închiriere, o locuinåã din fondul locativ de

stat în localitatea unde a fost numit în prima

funcåie sau mutat în interesul serviciului;

e) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/

acesteia are un contract de închiriere,

altul decât cel prevãzut la lit. d), încheiat

æi înregistrat la administraåia financiarã în

condiåiile legii;

f) æi-a stabilit reæedinåa în localitatea în

care a fost numit în prima funcåie sau mutat

în interesul serviciului, la adresa locuinåei

închiriate potrivit lit. e).

ART. 3

(1) Poliåistul numit în prima funcåie sau

mutat în interesul serviciului în localitatea

în care îæi are domiciliul beneficiazã de

compensaåie lunarã pentru chirie dacã

îndeplineæte cumulativ urmãtoarele cerinåe:

a) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/

acesteia nu deåine locuinåã proprietate

personalã în localitatea de domiciliu;

b) unitatea de poliåie în care poliåistul

este încadrat nu are posibilitatea sã îi asigure

acestuia æi, dupã caz, membrilor familiei sale

spaåiu de locuit corespunzãtor;

c) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/

acesteia nu are atribuitã, prin contract de

închiriere, o locuinåã din fondul locativ de

stat în localitatea de domiciliu;

d) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/

acesteia are un contract de închiriere,

altul decât cel prevãzut la lit. c), încheiat

æi înregistrat la administraåia financiarã în

condiåiile legii;

e) poliåistul æi-a stabilit reæedinåa sau

domiciliul la adresa locuinåei închiriate

potrivit lit. d);

f) în urma efectuãrii anchetei sociale

se constatã cã poliåistul se aflã într-un caz

justificat de a beneficia de compensaåie

pentru chirie.

(2) Ancheta socialã prevãzutã la alin.

(1) lit. f) se efectueazã de cãtre o comisie

constituitã prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor. La stabilirea

cazurilor justificate, comisia are în vedere

urmãtoarele criterii:

a) poliåistul nu deåine un spaåiu de locuit

corespunzãtor la adresa de domiciliu, în

situaåia în care æi-a stabilit reæedinåa la adresa

locuinåei închiriate potrivit alin. (1) lit. d), ori

nu deåinea la adresa anterioarã de domiciliu,

în situaåia în care æi-a stabilit domiciliul la

adresa locuinåei închiriate potrivit alin. (1)

lit. d); sau

b) din motive neimputabile poliåistului,

acesta se aflã în imposibilitatea obiectivã de

a mai locui la adresa de domiciliu; sau

c) domiciliul poliåistului este stabilit întrun

spaåiu de locuit corespunzãtor, care este

ocupat de acesta în baza unui contract de

închiriere.

(3) Rezultatul anchetei sociale se

consemneazã într-un proces-verbal care

se transmite compartimentului de resurse

umane.

ART. 4

(1) Poliåiætii îndreptãåiåi sã beneficieze de

compensaåia lunarã pentru chirie solicitã,

prin raport scris, æefului unitãåii de poliåie în

care sunt încadraåi acordarea acestui drept

bãnesc.

(2) Raportul se înregistreazã la

secretariatul unitãåii æi va conåine, în mod

obligatoriu, urmãtoarele elemente:

a) numãrul æi data ordinului de mutare

în interesul serviciului sau, dupã caz, ale

ordinului de numire ca urmare a absolvirii

instituåiei de învãåãmânt ori chemãrii/

rechemãrii în activitate;

b) date privind situaåia familialã a

poliåistului în cauzã: starea civilã, numãrul

copiilor æi al altor persoane aflate în

întreåinerea poliåistului, domiciliul;

c) adresa la care æi-a stabilit reæedinåa

sau, dupã caz, domiciliul, în localitatea

în care a fost numit în prima funcåie sau

mutat în interesul serviciului, anexând

copia contractului de închiriere înregistrat

la administraåia financiarã, precum æi copia

actului de identitate;

d) dacã în localitatea în care a fost

numit în prima funcåie sau mutat în interesul

serviciului are atribuitã locuinåã de serviciu,

de intervenåie ori din fondul locativ de stat;

e) dacã poliåistul sau, dupã caz, soåia/

soåul deåine locuinåã proprietate personalã

în localitatea în care a fost numit în prima

funcåie sau mutat în interesul serviciului;

f) dacã soåia/soåul este poliåist sau cadru

militar în activitate, denumirea unitãåii/

indicativul structurii militare în care este

încadratã/încadrat æi localitatea/garnizoana

de dislocare;

g) dacã efectueazã naveta în localitatea

în care îæi are domiciliul, pentru poliåiætii

prevãzuåi la art. 2;

h) angajamentul de a raporta în scris,

în termen de 5 zile lucrãtoare de la ivirea

situaåiei, orice schimbare intervenitã, de

naturã sã modifice condiåiile care au stat la

Supliment Frontiera - nr. 10/2006

7


aza acordãrii compensaåiei lunare pentru

chirie;

i) orice alte date pe care poliåistul le

considerã necesare;

j) declaraåia pe propria rãspundere cã

datele prezentate în raport sunt reale, precum

æi angajamentul de a restitui în condiåiile legii

sumele încasate fãrã temei legal, în cazul

constatãrii cã datele înscrise nu sunt reale.

ART. 5

(1) Compartimentul de resurse umane

al unitãåii de poliåie în care este încadrat

poliåistul, în urma verificãrii elementelor

cuprinse în raportul prevãzut la art. 4, va

certifica, sub semnãturã, realitatea datelor

privind situaåia profesionalã a poliåistului,

precum æi confirmarea înscrierii în actul de

identitate al solicitantului a vizei de stabilire

a reæedinåei în noua localitate sau, dupã caz,

a stabilirii domiciliului sau reæedinåei potrivit

art. 3 alin. (1) lit. e).

(2) Compartimentul administrarea

patrimoniului imobiliar sau persoana

desemnatã prin dispoziåia zilnicã cu

atribuåiuni pe linia cazãrii poliåiætilor va

verifica datele înscrise în raport, referitoare

la situaåia locativã a solicitantului, æi va

certifica, sub semnãturã, realitatea acestora.

(3) Rezultatul verificãrii æi propunerile se

consemneazã într-un proces-verbal întocmit

de compartimentul de resurse umane æi se

prezintã æefului unitãåii de poliåie pentru a

hotãrî, dupã caz, astfel:

a) acordarea compensaåiei lunare pentru

chirie poliåiætilor care îndeplinesc condiåiile

legale æi emiterea dispoziåiei zilnice de

alocare la plata compensaåiei lunare pentru

chirie, specificându-se în mod expres data la

care se plãteæte compensaåia;

b) respingerea solicitãrilor care nu

îndeplinesc condiåiile legale de acordare

a compensaåiei lunare pentru chirie æi

comunicarea în scris a motivelor care au

stat la baza respingerii.

(4) Hotãrârea referitoare la acordarea

compensaåiei lunare pentru chirie poliåiætilor

care îndeplinesc condiåiile legale aparåine

æefului unitãåii de poliåie.

(5) Proiectul dispoziåiei zilnice de

alocare la plata compensaåiei lunare pentru

chirie va fi vizat pentru control financiar

preventiv propriu, potrivit actelor normative

în vigoare.

(6) Compensaåia lunarã pentru chirie

se acordã începând cu data înregistrãrii

raportului la secretariatul unitãåii.

(7) Termenul maxim pentru emiterea

dispoziåiei zilnice de alocare la plata

compensaåiei, precum æi pentru comunicarea

în scris a rãspunsului referitor la respingerea

cererii este de 10 zile lucrãtoare de la data

înregistrãrii raportului la secretariatul unitãåii,

exclusiv ziua înregistrãrii. În situaåii deosebite,

la propunerea compartimentului de resurse

umane, æeful unitãåii de poliåie poate aproba

prelungirea termenului iniåial, o singurã datã,

cu maximum 5 zile lucrãtoare.

ART. 6

Poliåiætii numiåi în prima funcåie sau

mutaåi în interesul serviciului într-o altã

localitate decât cea în care îæi au domiciliul,

care ulterior îæi stabilesc domiciliul în noua

localitate, au dreptul la compensaåie lunarã

pentru chirie dacã sunt îndeplinite cerinåele

prevãzute la art. 2 lit. b)-e).

ART. 7

(1) În situaåia în care atât soåul, cât æi soåia

sunt poliåiæti, având dreptul la compensaåie

lunarã pentru chirie potrivit prezentei

hotãrâri, æi locuiesc împreunã, se acordã o

singurã compensaåie lunarã pentru chirie

celui/celei cu salariul de bazã mai mare.

(2) În situaåia în care poliåiætii, soå æi soåie,

locuiesc la adrese diferite, fiind despãråiåi în

fapt, fiecare dintre aceætia beneficiazã de

compensaåie pentru chirie potrivit art. 1

alin. (1).

(3) Pentru a beneficia de compensaåia

pentru chirie, poliåiætii prevãzuåi la alin.

(2) trebuie sã anexeze la raport copia

contractului de închiriere.

ART. 8

Rapoartele personale ale poliåiætilor

alocaåi la plata compensaåiei lunare pentru

chirie æi procesele-verbale se pãstreazã

într-un dosar separat, la structura financiarcontabilã.

ART. 9

(1) Compensaåia lunarã pentru chirie

se plãteæte pentru luna precedentã la data

stabilitã pentru plata drepturilor salariale

pentru întreg personalul din unitatea de

poliåie la care beneficiarul este alocat la

drepturi, pe baza statelor de plata întocmite

în acest scop.

(2) Prin semnãtura de primire a sumelor

reprezentând compensaåia lunarã pentru

chirie poliåiætii confirmã cã în luna pentru

care se face plata nu au intervenit schimbãri

de naturã sã modifice dreptul la compensaåia

lunarã pentru chirie.

(3) Sumele reprezentând compensaåia

lunarã pentru chirie, plãtite necuvenit, se

recupereazã conform prevederilor legale

în vigoare.

ART. 10

Alocarea æi scoaterea la/de la plata

compensaåiei lunare pentru chirie se fac

prin dispoziåie zilnicã, potrivit normelor în

vigoare.

ART. 11

În situaåia plãåilor pentru fracåiuni de

lunã, calculul compensaåiei zilnice se face

raportându-se compensaåia lunarã la numãrul

de zile calendaristice din luna pentru care

se face plata.

ART. 12

Compensaåia lunarã pentru chirie

se acordã în condiåiile reglementate de

prezenta hotãrâre æi poliåiætilor care se aflã

în urmãtoarele situaåii:

a) iniåial au deåinut locuinåe din fondul

locativ de stat, iar ulterior, în baza unor

hotãrâri judecãtoreæti de divorå definitive æi

irevocabile, au pierdut beneficiul folosinåei

acestor locuinåe;

b) au primit locuinåe din fondul locativ

de stat æi, ulterior, acestea au fost redobândite

de proprietarii de drept în baza unor hotãrâri

judecãtoreæti definitive æi irevocabile;

c) au fost încadraåi sau au redobândit

calitatea de poliåist;

d) sunt detaæaåi pentru a îndeplini

funcåii în afara Ministerului Administraåiei

æi Internelor.

ART. 13

(1) Compensaåia lunarã pentru chirie,

acordatã în condiåiile reglementate de

prezenta hotãrâre, se plãteæte în continuare

poliåiætilor care:

a) sunt trimiæi în strãinãtate pentru

îndeplinirea/executarea misiunilor în

cadrul foråelor de menåinere a pãcii sub

egida O.N.U., NATO sau a altor organisme

internaåionale;

b) sunt trimiæi la studii, cursuri, stagii de

practicã, de specializare, de perfecåionare

æi alte forme de pregãtire în strãinãtate, cu

durata de pânã la 2 ani inclusiv;

c) sunt puæi la dispoziåie potrivit legii;

d) sunt mutaåi în altã unitate de poliåie

situatã în aceeaæi localitate în care au fost

numiåi în prima funcåie sau mutaåi iniåial în

interesul serviciului.

(2) Baza de calcul a compensaåiei lunare

pentru chirie, în cazurile prevãzute la alin.

(1), o constituie salariul de bazã cuvenit,

potrivit legii, pentru situaåiile respective.

ART. 14

Compensaåia lunarã pentru chirie nu se

acordã în situaåia în care poliåiætilor æi, dupã

caz, familiilor acestora, li se atribuie un spaåiu

de locuit corespunzãtor, pe care îl refuzã.

ART. 15

Dreptul la compensaåia lunarã pentru

chirie înceteazã în urmãtoarele situaåii:

a) la data dobândirii de cãtre poliåist sau

de cãtre soåia/soåul acestuia/acesteia, pe orice

cale, a unei locuinåe proprietate personalã;

b) la data încheierii cãsãtoriei, dacã

soåia/soåul are locuinåã proprietate personalã

în localitatea în care poliåistul a fost numit

în prima funcåie sau mutat în interesul

serviciului;

c) la data încheierii, de cãtre poliåistul

în cauzã sau de cãtre soåia/soåul acestuia/

acesteia, a contractului de închiriere pentru

locuinåã atribuitã din fondul locativ de stat,

în localitatea în care poliåistul a fost numit

în prima funcåie sau mutat în interesul

serviciului;

d) la data încheierii contractului de

închiriere pentru locuinåã de serviciu sau de

intervenåie ori a acceptãrii în scris a cazãrii

în cãminul de garnizoanã;

e) la data când se refuzã, în scris, atribuirea

unui spaåiu de locuit corespunzãtor;

f) la data mutãrii într-o altã localitate.

Unitatea din care se mutã poliåistul plãteæte

compensaåia lunarã pentru chirie pânã la

data expirãrii termenului legal de predare a

funcåiei înscris în dispoziåia de personal;

g) în cazul încetãrii plãåii drepturilor

salariale cuvenite în calitate de poliåist.

ART. 16

Compensaåia lunarã pentru chirie nu

se acorda poliåiætilor trimiæi în misiune

permanentã în strãinãtate.

ART. 17

Pentru poliåiætii beneficiari ai

compensaåiei lunare pentru chirie, care

sunt mutaåi într-o altã unitate de poliåie din

aceeaæi localitate, se procedeazã astfel:

a) la vechea unitate se consemneazã

în certificatul de scoatere æi alocare de

la/la drepturi cuantumul compensaåiei

lunare pentru chirie æi data pânã la care s-a

achitat;

b) la noua unitate se vor analiza

rapoartele poliåiætilor respectivi, potrivit

regulilor prevãzute de prezenta hotãrâre.

ART. 18

Eventualele contestaåii privind stabilirea

æi plata compensaåiei lunare pentru chirie

se soluåioneazã de cãtre eæalonul ierarhic

superior unitãåii din care face parte

poliåistul.

ART. 19

Pe data intrãrii în vigoare a prezentei

hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr.

66/2003 privind cuantumul æi condiåiile de

acordare a compensaåiei lunare pentru chirie,

cuvenitã poliåiætilor, publicatã în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 18

februarie 2003.

8 Supliment Frontiera - nr. 10/2006

More magazines by this user
Similar magazines